Ce este parentingul blând și de ce este la modă printre părinți

Ce înseamnă parenting blând?

Termenul „parenting blând” a intrat în atenție datorită cărții The Gentle Parenting Book, scrisă de Sarah Ockwell-Smith. Scopul autoarei este să aducă în prim-plan un stil de parenting care să țină cont atât de nevoile copilului, cât și de cele ale părintelui, oferind sfaturi despre cum îți poți crește micuțul pentru a fi calm și fericit încă din primul său an de viață.

Principiile care stau la baza parentingului blând sunt următoarele:

Empatia

Presupune să încerci să înțelegi emoțiile, sentimentele, stările copilului pentru a-ți da seama cum să acționezi într-o anumită situație. Ca să reușești, pune-ți cât mai des întrebarea: „Mi-ar plăcea să fiu în locul copilului meu acum?”. Dacă răspunsul este „nu”, înseamnă că ești pe calea cea bună pentru a găsi o soluție ca să-l scoți dintr-o stare neplăcută sau să-l ții departe de un comportament mai puțin dezirabil.

Înțelegerea

Obiectivul tău nu trebuie să fie doar să comunici astfel încât să te faci înțeleasă de copil, ci și să înțelegi ce este normal pentru vârsta lui, pentru stadiul dezvoltării sale. Spre exemplu, se întreabă: „Oare copilul meu nu poate niciodată să împartă? Sau este vorba despre lipsa unor abilități pe care nu le deține încă întrucât este prea mic?”

Parentingul blând urmărește să-ți încurajezi copilul să comunice, în timp ce tu ești mai pregătită să înțelegi cauzele unui comportament, ale unei atitudini. Reușind în acest demers, îl determini să-și dea seama de ce a greșit, să învețe din greșeli, urmând ca împreună să găsiți soluții adecvate.

Stabilirea unor limite

Acestea sunt esențiale pentru a-ți disciplina copilul, pentru a-l motiva să înțeleagă consecințele faptelor sale și pentru a-l deprinde cu autocontrolul. Contează să le pui în aplicare în mod constant, să fie adecvate vârstei sale și să fie centrate în jurul aspectelor pe care le consideri cele mai importante. Printre exemplele de limite pe care să le pui se regăsesc:

• să nu facă rău nimănui;
• să respecte spațiul personal al celorlalți;
• să îi lase și pe alții să-și exprime opiniile;
• să nu critice;
• să nu arunce cu obiectele etc.

Tocmai prin prezența limitelor parentingul blând se deosebește de cel permisiv, care presupune ca un părinte să fie mai mult un prieten al copilului, să nu-l refuze, să îi facă mereu favoruri. 

Respectul

Scopul tău trebuie să fie să-ți respecți copilul la fel cum faci și cu adulții din preajma ta. Înseamnă să încerci să te pui în locul său, să-l asculți fără a-l întrerupe și a-l critica, să-l lași să-și exprime punctul de vedere. De asemenea, contează să îi permiți să vină cu idei, cu soluții, chiar dacă știi că nu sunt cele mai potrivite într-un anumit context. Respectându-ți copilul îl vei motiva să te respecte și el, iar comunicarea dintre voi se poate îmbunătăți.

Componentele parentingului blând

Pornind de la principiile menționate, nu este de mirare că acest stil de parenting se bazează și pe:

• Dreptul copilului de a lua o decizie- Din acest punct de vedere, există o mare diferență față de parentingul tradițional, ce implică în primul rând deciziile luate de părinți pentru copil. Practic, parentingul blând implică libertatea copiilor de a participa la luarea unei decizii, de a-și exprima punctul de vedere, de a avea un control, ceea ce este benefic. De pildă, au posibilitatea de a învăța să găsească soluții pentru a rezolva o problemă, iar programul și abordările părinților devin mai flexibile;
• Îndrumarea cu grijă- Părinții au rolul de a le răspunde copiilor cu înțelegere și cu respect. Spre exemplu, capacitatea de a se calma singur, una dintre abilitățile ce trebuie deprinse în copilărie, se asimilează mai ușor dacă un copil are parte de susținere emoțională. Părinții care practică parentingul blând se străduiesc să-i respecte individualitatea, iar în funcție de aceasta își stabilesc așteptări cât mai realiste;
• Absența pedepselor- Copiii nu au nevoie să primească pedepse „tradiționale”, cum ar fi să se retragă într-un colț pentru a se calma, să nu aibă parte de o jucărie timp de câteva zile etc. În condițiile în care sunt stabilite limite, părinții urmăresc să răspundă în conformitate cu atitudinile/comportamentele copilului dintr-un anumit moment, demonstrându-i că este înțeles, că are pe cine să se bazeze și că are de suportat consecințe. În schimb, pedepsele sunt văzute ca o modalitate de a-i reține pe copii din a-și exprima emoțiile, făcându-i să se simtă neînțeleși, privându-i de motivația de a trece prin schimbări pozitive;
• Lipsa „etichetelor”- Practicarea parentingului blând presupune ca un copil să nu audă că este „bun” sau „rău”, „harnic” sau „leneș” etc. De asemenea, nici nu este comparat cu alții. „Misiunea” părinților este să-l înțeleagă, să vadă că atitudinile și comportamentele sale sunt rezultatul unor nevoi nesatisfăcute sau care au fost satisfăcute în maniera nepotrivită;
• Respectarea nevoilor părintelui- Unul dintre obiectivele urmărite în cadrul parentingului blând este ca nevoile părinților să fie respectate. Astfel, pentru a le oferi tot ce este mai bun copiilor, pentru a le fi alături permanent, trebuie să iei în calcul și propriile nevoi.

Cum să practici parentingul blând

Primul demers pe care îl ai de făcut pentru a putea să aplici parentingul blând în viața de zi cu zi este să ții seama de stadiul dezvoltării copilului și de emoțiile, de sentimentele sale. Efortul tău trebuie fie să-l înțelegi, întrucât așa îți este mai la îndemână și să-ți stabilești așteptări realiste în ceea ce-l privește. În baza acestor așteptări poți și să construiești un set de reguli, de limite, care îl ajută practic să aibă parte de consistență, de structură și să se simtă mai sigur în mediile pe care le explorează.

Pașii pe care ai putea să-i urmezi ca să respecți principiile parentingului blând sunt și cei de mai jos:

• Lasă-ți copilul să se exprime așa cum crede că este mai bine pentru el;
• Analizează-i comportamentele fără a-l critica, fără a pune „etichete”;
• Fii empatică ori de câte ori copilul plânge sau dacă are diferite probleme care îl îngrijorează;
• Nu te aștepta să se comporte precum un adult în momentele în care este supărat;
• Ține cont de interesele, de pasiunile sale și lasă-l să se implice în activitățile care țin de acestea;
• Permite-i să-și facă și singur un program;
• Când vă jucați împreună, încearcă să te joci așa cum se așteaptă el din partea ta;
• Pe cât posibil, rezervă-ți timp și pentru tine ca să te odihnești, să te relaxezi, astfel încât să-ți poți păstra energia 

Beneficiile parentingului blând

Parentingul blând reprezintă de fapt o formă a celui autoritativ, definit de experții din cadrul „Asociației Americane de Psihologie” ca un stil de parenting ce implică părinți care sunt grijulii, receptivi, care își susțin copiii, dar care sunt capabili și să impună limite cu fermitate.

Alegând să-ți crești copilul conform filozofiei parentingului blând amândoi veți avea parte de numeroase beneficii, precum:

• Relația voastră va deveni mai strânsă, mai puternică și veți învăța lucruri noi;
• Vei înțelege mai bine de ce este important să-ți acorzi și ție timp;
• Vei fi un model pentru copilul tău atât în ceea ce privește empatia, cât și respectul față de cei din jur;
• Copilul se va bucura de stimă de sine;
• Va dobândi un nivel mai ridicat al autocontrolului
• Copilul va fi mai puțin predispus anxietății și depresiei, simțind mereu că este susținut și apreciat;
• Va fi mai dornic să obțină rezultate bune, inclusiv la școală.

Nu în ultimul rând, datorită parentingului blând copilul poate avea mai multe șanse să devină un adult fericit, independent și responsabil.