Ce este parentingul autoritativ și cum te ajută să crești un copil încrezător în propriile forțe

Ce este parentingul autoritativ și cum te ajută să crești un copil încrezător în propriile forțe

Bianca Geica - Redactor Senior

Parentingul este un proces prin care părinții participă in mod activ și conștient la dezvoltarea fizică, emoțională, socială și intelectuală a copiilor lor. Nu reprezintă o listă cu lucruri pe care părinții trebuie neapărat să le faca pentru a-si creste copiii, ci mai degrabă un mod prin care aceștia pot înțelege și gestiona schimbările emoționale prin care trec micuții lor de la naștere până la maturitate.

În anii 1960, psihologul Diana Baumrind a descris trei tipuri diferite de stiluri parentale: autoritar, autoritar și permisiv. Aceste tipuri se bazau pe cercetările sale cu copii de vârstă preșcolară.  Părintele permisiv acceptă cu ușurință manifestările emoționale ale copilului sau și îl consolează ori decate ori are nevoie, fară să îi ofere prea multe sfaturi care să îl ajute pe cel mic să își rezolve singur problemele.

Părintele autoritar (critic) judecă și critică aspru emoțiile copilului și crede că educația se face prin pedepse. Părintele autoritativ, în schimb, este înțelegător și empatic cu nevoile și sentimentele copilului sau, însă în același timp sunt și foarte obiectivi și fermi când vine vorba de stabilirea unor limite clare. Un astfel de părinte oferă o anumită flexibilitate copilului în ceea ce privește luarea deciziilor și găsirea soluțiilor, însă în același timp îl îndrumă și îl ajută să învețe din greșeli.

Stilul de parenting autoritativ a căpătat tot mai mult contur, în ultimii ani, printre părinți, fiind considerat una dintre cele mai eficiente abordări pentru creșterea copiilor într-un mediu sănătos și echilibrat.

Ce este stilul de parenting autoritativ?

Stilul de parenting autoritativ poate avea multe beneficii pentru dezvoltarea copiilor. Aceștia dezvoltă o încredere în sine și o capacitate de a lua decizii, precum și abilități de adaptare și de rezolvare a problemelor.

Părinții care adopta un stil de parenting autoritativ sunt afectuoși și receptivi la emoțiile copiilor lor, sprijinindu-i ori de câte ori aceștia au nevoie.Ei încearcă să țină sub control comportamentul copiilor prin explicarea regulilor, discuții și raționamente; ascultă punctul de vedere al copilului, dar nu îl acceptă întotdeauna. Copiii crescuți cu acest stil tind să fie prietenoși, energici, veseli, autonomi, stăpâni pe sine, curioși, cooperanți și orientați spre realizări, potrivit American Pshychological Association. Tind să fie mai fericiți, să aibă o mai bună sănătate mintală și au mai multe șanse să ajungă niște adulți de succes. Aceștia sunt adesea mai responsabili, își mențin un nivel ridicat de încredere în sine, au abilitățile de a-și regla emoțiile și sunt asertivi. De obicei, au relații apropiate cu părinții lor, deoarece au fost tratați cu respect, grijă și iubire încă din copilărie.

Părinții autoritativi stabilesc limite ferme și sănătoase cu copiii lor, oferindu-le în același timp libertatea de a face propriile alegeri.

Diferențe între parentingul autoritativ și parentingul permisiv

Parentingul autoritativ poate fi confundat uneori cu cel permisiv. Există o diferență majoră între cele două: limitele. Părinții autoritari stabilesc limite și reguli sănătoase pentru copiii lor, cum ar fi învățarea unor obiceiuri alimentare sănătoase. Pe de altă parte, părinții permisivi, adesea nu stabilesc limite și tind să le ofere copiilor lor tot ceea ce doresc, indiferent de consecințe.

Diferențe între parentingul autoritativ și parentingul autoritar

Stilurile de parenting autoritar și autoritativ sunt două dintre cele mai frecvent utilizate în creșterea copiilor și sunt adesea confundate. Există, însă, diferențe clare dintre acestea când vine vorba de abordare și rezultate.

Părinții autoritari sunt stricți în aplicarea regulilor pentru copiii lor și se grăbesc să îi disciplineze după cum consideră de cuviință. Acești părinți își asumă toate deciziile pentru familie și lasă foarte puțîn loc copiilor să fie independenți. Părinții autoritari nu sunt, de obicei, afectuoși, motiv pentru care copiii cu astfel de părinți nu au abilitatăți sociale foarte bine dezvoltate, sunt indeciși, au o stimă de sine scăzută și au dificultăți în a-și exprima emoțiile. Părinții autoritari nu văd educația că pe un efort de colaborare cu copiii lor. În general, ei cred că doar ei au dreptate și sunt mai puțîn predispuși să își recunoască greșelile sau să se adapteze la nevoile copiilor lor.

Părinții autoritativi, în schimb, își modelează comportamentul în funcție de cel al copiilor lor, arătându-le că și ei fac greșeli, că au o mentalitate deschisă și că sunt dispuși să se adapteze la nevoile copiilor lor. Sunt calzi, empatici și susținători față de copiii lor, ajutându-i să-și dezvolte o încredere în sine și o imagine pozitivă despre sine. Părinții autoritativi încurajează comunicarea deschisă și îi ascultă cu atenție pe copiii lor, fără să-i judece sau să-i critice.

Cum adopți un stil de parenting autoritativ

Adoptarea practicilor parentale autoritative poate fi o provocare pentru unii părinți, în special pentru cei care nu au crescut cu un adult care a folosit acest stil. Părinții autoritativi au adesea nevoie să fie părinți pentru ei înșiși în timp ce își educă copiii. Ei trebuie să învețe să își gestioneze propriile emoții, să exerseze răbdarea și să deprindă aspecte ale altor stiluri parentale.

Mai jos sunt câteva moduri obișnuite în care poți practica parentingul autoritativ:

  • Validează emoțiile copilului tău, indiferent de ceea ce simte. Ajută-l să-și identifice emoțiile și spune-i că este în regulă să se simtă așa cum se simte. Nu îi respinge sau minimiza sentimentele;
  • Acordă atenție sentimentelor copilului tău. Identifică modul în care orice acțiune din cadrul familiei ți-ar putea afecta copilul. Faptul că iei în considerare sentimentele și emoțiile micuțului tău, reprezintă o formă excelentă de respect care îl face pe copilul tău să se simtă în siguranță;
  • Ascultă-ți copilul. Copiii vor să se simtă văzuți de părinții lor. Arată-i că eșți interesată de el oferindu-i toată atenția ta atunci când vrea să îți împărtășească o poveste sau să îți spună un banc;
  • Lasă-ți copilul să facă alegeri. Copilul învață să fie independent atunci când are libertatea de a face alegeri, iar tu, în calitate de părinte, îi poți oferi copilului tău ocazia de a-și dezvolta independența de la o vârstă fragedă lăsându-l, de exemplu, să-și aleagă singur hainele pentru școală. Făcând propriile alegeri, copilul învață, de asemenea, abilități valoroase de rezolvare a problemelor;
  • Fii un model de urmat. Părinții autoritativi afișează comportamente pe care doresc să le adopte și prichindeii lor. Când sunt mici, copiii sunt ca niște bureți, așa că este mai probabil să învețe comportamente adecvate atunci când le sunt arătate;
  • Stabilește reguli clare. Regulile și limitele au rostul lor. Îi ajută pe copii să deprindă obiceiuri sănătoase și să învețe abilități morale și sociale adecvate.

Cum își disciplinează copilul un părinte autoritativ?

Stilul de parenting autoritativ nu respinge nevoia de disciplină. Aceasta este privită, însă, diferit în comparație cu alte stiluri, punându-se accentul în primul rând pe învățarea lecțiilor de viață și pe consecințe rezonabile.

Părinții autoritativi stabilesc reguli clare și limite, însă în același timp îi ajută pe copii să înțeleagă motivele din spatele acestora și îi încurajează să ia decizii independente atunci când este cazul. Aceștia oferă o structură și o direcție copiilor, ajutându-i să-și dezvolte o viziune clară și o înțelegere a ceea ce este bine și ceea ce este rău.

Mai jos sunt câteva exemple de disciplină în parentingul autoritativ:

  • Un părinte autoritativ folosește „dacă” și „atunci” atunci când își disciplinează copilul. În loc să îi spună copilului să înceteze o acțiune care i-ar putea face rău, părintele folosește afirmații de tipul „dacă/ atunci” pentru a sublinia consecințele. De exemplu: „Dacă nu te îmbraci, atunci vei putea merge în parc”;
  • Părinții autoritativi nu își fac de rușine copiii și nu folosesc pedepse corporale. Consecințele sunt folosite pentru a preda o lecție care îi permite copilului să își dezvolte abilitățile de autodisciplină;
  • Părinții autoritativi privesc greșelile că pe niște oportunități de învățare. Sunt conștienți că fiecare om greșește, iar atunci când micuții lor greșesc, încearcă să le insufle acestora lecții de viață valoroase, care să îi ajute să își rezolve singuri problemele mai târziu, când vor deveni adulți.

Cu toate acestea, stilul de parenting autoritativ nu este perfect și poate fi dificil de aplicat în anumite situații. De exemplu, poate fi dificil să se mențină un echilibru între susținerea emoțională și orientarea în cazul copiilor cu probleme de comportament sau emoționale. Tocmai de aceea, este important să se țină cont de personalitatea și nevoile individuale ale fiecărui copil și să se adapteze stilul de parenting potrivit.

Surse foto: Freepik

Surse articol: lovewhatmatters.comverywellmind.comapa.org

Articolul urmator
Știința spune că părinții exagerează cu parentingul
Știința spune că părinții exagerează cu parentingul

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Divorțul după apariția copiilor NU trebuie să fie regulă! Cum te ajută, de fapt, parentingul să ai o căsnicie sănătoasă
    Divorțul după apariția copiilor NU trebuie să fie regulă! Cum te ajută, de fapt, parentingul să ai o căsnicie sănătoasă

    Apariția pe lume a copiilor nu reprezintă un motiv de divorț. O mamă ne explică cum, după ce ea și partenerul ei au devenit părinți, s-au apropiat mult mai mult. Cursurile de...

    10 sfaturi care te ajută să crești un copil mai puțin stresat
    10 sfaturi care te ajută să crești un copil mai puțin stresat

    Și copiii pot fi stresați. Uite ce poți să faci, în calitate de părinte, pentru a-l ajuta pe micuțul tău atunci când este stresat.

    O fetiță de 11 ani este alergică la propriile lacrimi și transpirație
    O fetiță de 11 ani este alergică la propriile lacrimi și transpirație

    O fetiță de 11 ani este alergică la propriile lacrimi și la transpirația produsă de corpul ei. Pielea i se decojește, se înroșește, mâncărimile nu îi dau pace....

    Ce este parentingul și ce tipuri de parenting există?
    Ce este parentingul și ce tipuri de parenting există?

    Parentingul este un proces prin care părinții participă activ și conștient la dezvoltarea fizică, emoțională, socială și intelectuală a copiilor. Aceștia încep să aplice...

    De ce trebuie să eviți să crești un copil de „sticlă”?
    De ce trebuie să eviți să crești un copil de „sticlă”?

    Copilul de „sticlă” s-a simțit sau se simte invizibil în relația cu părinții săi, deoarece toată atenția și grija acestora sunt îndreptate spre fratele sau...

    Cel mic este introvertit? Iată cum îl poți ajuta
    Cel mic este introvertit? Iată cum îl poți ajuta

    Ce părinte nu-și dorește să crească un copil fericit și bine adaptat societății în care trăiește? Facem tot ce ne stă în putință pentru a-i ajuta pe micuții noștri...

    Cât te costă să crești un copil în România de la naștere și până la 18 ani?
    Cât te costă să crești un copil în România de la naștere și până la 18 ani?

    Să crești doi copii de la naștere și până la majorat în România te costă nici mai mult, nici mai puțin de ... un milion de lei! Datele calculate de experți,...

    Terapia de familie: ce este și cum te poate ajuta
    Terapia de familie: ce este și cum te poate ajuta

    Consilierea sau terapia de familie se adresează familiilor cu 2 membri sau mai mult, care doresc să-și schimbe dinamica și să-și îmbunătățească relațiile, dar și starea de...

    © 2024 Qbebe