Există, cu adevărat, copii obraznici?Ce se ascunde, de fapt, în spatele unui astfel de copil

Creierul copiilor nu este încă pe deplin dezvoltat, așa că le este mai greu să se controleze

Specialiștii atrag atenția asupra următorului aspect: zona din creierul copilului, responsabilă cu auto-controlul, se dezvoltă treptat, abia în jurul vârstei de 4 ani putându-se vorbi de o capacitate mai bună a micuților noștri de a se controla. 

Un studiu recent a ajuns la concluzia că majoritatea părinților se așteaptă de la copiii lor să reușească să facă lucruri mai devreme decât la vârsta la care ar trebui. De pildă, cam 56% dintre părinți spun că un copil mai mic de 3 ani ar trebui să se abțină să mănânce un aliment care este interzis.  Lucrurile stau cu totul altfel în realitate, copiii reușind să facă așa ceva după vârsta de 3 ani și jumătate.

În aceste condiții, de noi depinde să acționăm cu delicatețe când sesizăm comportamente ale copiilor mici, incapabili încă se se controleze.

Copiii pot ajunge să fie suprastimulați

Această tendință este mai ales caracteristică vremurilor prezente, influențând negativ comportamentele copiilor și mărind riscul de apariție a crizelor emoționale. 

Ceea ce se poate face, din acest punct de vedere, este să avem grijă să existe un echilibru cât mai bun între intervale de odihnă, de relaxare și cele în care copilul să poată fi activ. 

Anumite stări influențează negativ comportamentul unui copil

Spre exemplu, lipsa de somn, foamea, setea, oboseala, toate acestea nu îl vor determina pe copil să aibă comportamente dezirabile, ci dimpotrivă. Observându-ne cu atenție copiii, putem ajungem să-i cunoaștem mai bine și astfel să luăm măsurile care se impun pentru a veni cât mai prompt în întâmpinarea nevoilor lor.

Copiii reacționează la emoțiile prea intense

Nu înseamnă că un copil este obraznic dacă, la un moment dat, va alege să țipe sau să vorbească prea tare. De fapt, acestea pot fi reacții la emoții puternice, pe care copiii simt nevoia să le exterioreze, dar nu știu cum să le gestioneze. Pe măsură ce vor deprinde auto-controlul, copiii vor începe să aibă reacții tot mai moderate.

Copiii simt nevoia să se miște 

Din nevoia de a-și consuma energia, cei mici au nevoie zilnic de mișcare. De aceea, este ideal să le putem impune o rutină zilnică prin care să aibă ocazia să aibă parte și de activități fizice, astfel încât lipsa de mișcare să nu se reflecte în apariția de comportamente mai puțin dezirabile. 

Copiii au nevoie de independență

Pe măsură ce se dezvoltă, ei simt nevoia să facă tot mai multe lucruri singuri. Deși din acest motiv pot surveni comportamente care ne deranjează, trebuie să ne gândim la ele doar ca încercări ale copiilor de a-și îndeplini nevoia crescândă de autonomie. 

Fiecare copil are propria personalitate

În acest context, trebuie să încercăm să ne cunoaștem copilul cât mai bine pentru a-i stimula punctele tari și pentru a încerca, pe cât posibil, să-l ajutăm să le depășească pe cele mai slabe.  

Copiii simt nevoia să se joace

Cu cât un copil va avea mereu parte de activități mai inedite, care să-l surprindă, cu atât va fi mai predispus la comportamente care să deranjeze. În plus, trebuie să știm că anumite comportamente, vizibile în timpul jocurilor, nu sunt dovadă de obrăznicie, ci au de-a face tocmai cu plăcerea copiilor de a se amuza cât mai mult.

Copiii sunt receptivi la stările adulților din preajma lor

Psihologii aduc în prim-plan următorul aspect: cu cât noi înșine vom fi mai nervoși, mai mânioși, mai distrați, cu atât copiii noștri ne vor imita. În schimb, dacă ne vor vedea calmi și cât mai bine-dispuși, vor fi și ei mai liniștiți și mai veseli.

Copiii au nevoie de consistență și de predictibilitate

Cu cât nu vom reuși să stabilim limite clare și să le respectăm, cu atât copiii vor fi mai predispuși să reacționeze așa cum nu ne dorim.  Putem evita să se ajungă la așa ceva dacă vom fixa limite clare, dacă ne vom ține de ele, astfel încât un copil să nu fie luat prin surprindere, să știe la ce să se aștepte.

Eforturile noastre, ale părinților,  trebuie să fie în a fi cât mai consistenți posibili în așteptările, regulile și limitele impuse.

Surse:
www.bestofparenting.com, www.psychologytoday.com