Din grija pentru copilul tau

5 recomandări psihologice pentru copiii care fac des crize de furie

Cu toții simțim, câteodată, furie. Este un sentiment normal și o emoție care poate fi utilă. Ne avertizează că ceva nu merge așa cum ne dorim. Ne poate face să ne simțim mai puternici și ne dă energie, diminuează frica și, uneori, ne ajută să trecem peste probleme. Este important să înțelegem că furia, ca emoție, este necesară și folositoare, în anumite cazuri. Totuși, copiii care fac des crize de furie și au comportamente agresive ascund emoții mai profunde, pe care, în calitate de părinte, trebuie să le înțelegem și să le gestionam corect.

Câteodată, chiar și cei mai bine intenționați părinți nu înțeleg comportamentul copilului lor. Crizele de furie sunt normale la copiii mici, iar obiceiul de a arunca în stânga și în dreapta replici sarcastice și furioase este tipic adolescenților mai rebeli. Dar ce te faci când accesele de furie sunt însoțite de acțiuni care depășesc comportamentele predictibile și ajung chiar să pună în pericol siguranța copilului sau a altor persoane? De multe ori, părinții încearcă să găsească scuze pentru copilul lor, mai degrabă decât să se confrunte cu furia acestuia și să-i descopere cauzele. Când criza escaladează, mulți părinți încearcă să-și calmeze copilul fiind împăciuitori și făcându-i pe voie. Unii aduc argumente raționale, susținând că trebuie lăsat copilul să-și manifeste sentimentele, pentru că acest lucru servește descărcării frustrărilor și dezvoltării sale normale.

copil tipa
Bineînțeles, este ceva adevăr în acest mod de a gândi. Furia este o emoție normală, atunci când suntem nedreptățiți , respinși sau ni se încalcă libertatea. Dintre cele trei reacții ale organismului, în condiții de pericol, „fight, flight, freeze" (luptă, fugi, îngheață), furia este responsabilă de capacitatea noastră de a ne arunca în luptă și a câștiga. Reacția de furie este însoțită de modificări biologice marcante, precum accelerarea bătăilor inimii, activarea circulației și a musculaturii, intensificarea respirației. Trebuie să conștientizăm faptul că, în sine, aceste răspunsuri corporale sunt copleșitoare pentru copii, astfel încât nu mai rămâne loc pentru înțelegerea și gestionarea furiei în sine sau pentru estimarea consecințelor ei. Copilul poate simți, literalmente, că senzația de furie este în afara controlului său. Acest sentiment este cu atât mai acut, tinând cont de faptul că furia este, de regulă, o emoție secundară. Ea apare însoțind o altă emoție, în condiții care au rol de trigger, pe care părintele trebuie să știe să-l identifice corect, pentru a înțelege furia copilului.

Declanșatorii crizelor de furie

Principalii declanșatori ai crizelor de furie sunt:
1. Amenințarea stimei de sine (în condiții de respingere, încălcare a drepturilor, vătămare), Sentimentul de a nu fi respectat se originează în antecedente din copilăria mică, precum sentimentul că un frate este preferat, umilința și stânjeneala, rezultate, de exemplu, din admonestari publice (la scoală sau pe stradă), diminuarea importanței personale și competențelor copilului în ochii altora, injustiție la care asistă și care nu e corectată, pierderea simțului controlului sau a autonomiei, respingerea sau negarea sentimentelor copilului.
2. Senzații biologice: foame, hipoglicemie, oboseală, durere fizică
3. Stres/anxietate, frică (determinate de diferite condiții din viața familială sau scolară)
4. Tristețe ( de exemplu, în cazul unor schimbări cărora nu le poate face față)
5. Frustrare (probleme de comunicare, lipsa de abilităti în fața unei sarcini, perfecționismul copilului, intoleranța la greșeli, credința că a cere ajutorul este dovadă de eșec/incompetență)

Stadiile crizei de furie

cearta copii

Fiecare criză de furie are mai multe stadii:

1. Stadiul declanșatorului
Copilul experimentează emoții și gânduri care încep sa-i determinte creșterea sentimentului de furie. În general, copilul simte că ceva personal este amenințat (stima de sine, imaginea proprie, siguranța, lucrurile care îi aparțin)
Este ideal să intervenim în acest stadiu timpuriu, când copilul nu este atât de centrat pe starea sa și înfierbântat, astfel încât este încă receptiv la a-i asculta pe ceilalți și a le răspunde. In stadiile ulterioare, când s-a instalat răspunsul de luptă ori s-a atins punctul de explozie, este mult mai greu să schimbi cursul evenimentelor.

2. Stadiul escaladării
În această etapă, corpul este pregătit pentru reacțiile de tip luptă sau fugi. Se eliberează adrenalină, muschii devin tensionați, respirația se accelerează, tensiunea arterială crește. Deși este posibil să schimbi comportamentul în acest stadiu, este mult mai dificil, pentru că persoana nu mai poate gândi clar și rațional.

3. Stadiul de criză
În acest stadiu, copilul nu mai gădește deloc clar și este aproape incapabil să înțeleagă gândurile sau sentimentele altei persoane. Deci încercarea de a-l ajuta în aceasta etapă este foarte dificilă. Mai degrabă este necesar să menții copilul și pe cei din jurul său în condiții de siguranță, până la trecerea crizei.

4. Stadiul de recuperare
Furia începe să se diminueze; este necesar un timp pentru ca organismul să-și revină la normal și să se relaxeze, de aceea, pot urma un sir de crize una după alta. Copilul se poate simți vulnerabil, confuz si potențial vinovat. Astfel de emoții pot fi percepute ca o amenințare pentru un copil, declanșând o altă criză de furie. De aceea, este bine să-i lăsăm copilului spațiu să se liniștească, înainte de a încerca să discutăm despre reacția sa ori să-i arătăm consecințele.

5. Stadiul post-criză
Corpul trebuie să se destindă și să se recupereze după criză. Abilitatea persoanei de a asculta și a gândi limpede începe să revină. Copiii se pot simți adesea vinovați de ce au făcut, ceea ce le poate afecta imaginea de sine. Ei trebuie reasigurați că sunt iubiți și că sunt persoane bune. Totuși, este necesar să existe consecinșe, pentru a înțelege că comportamentul lor nu este acceptabil. In acest stadiu, este bine să discutați cu copilul despre alte moduri, mai bune, prin care își poate arăta furia, fără comportamente agresive.

Recomandări psihologice în cazul crizelor de furie la copii

1. În stadiul timpuriu, al declanșatorului (trigger) este recomandat să se recurgă la strategii precum:
- Tehnici de distragere: utilizarea oricărui stimul care distrage copilul de la starea sa, de exemplu prin joacă sau sarcini pozitive (care să îi facă plăcere)
- Activități care să permită utilizarea excesului de energie generat în corp la începutul crizei (de exemplu, exerciții sportive)
- Discuții calme și negociere, care să arate copilului că este auzit și opinia sa contează. În felul acesta, copilul are senzația că deține controlul, într-un mod pozitiv și constructiv, nu prin criza de furie
- Păstrarea calmului propriu, comportament exemplar al părinteluiș dacă și părintele se înfurie, copilul se simte îndreptățit să-l oglindească, ceea ce va conduce la declanșarea crizei
- Evitarea unor propoziții care devalorizează copilul și îi minimalizeazaă sentimentele, precum nu te prosti sau nu incepe cu asta. Acestea pot provoca și mai multă furie
- Relocarea: dacă o situație sau un loc pot fi responsabile de starea de stres a copilului, este recomandat să fie scos din situația respecivă și să i se dea timp să se calmeze
- Reflectă starile copilului- spune-i că pare să se enerveze și sugerează-i să se calmeze, apoi să vină să stea de vorbă despre ce îl supără

2. În timpul crizei, copilul își pierde abilitatea de a gândi corect. De aceea, cel mai indicat lucru este să te ocupi de siguranta lui și a celor din jur.
Ce poți să faci:
- Păstrează-ți controlul și o atitudine temperată. Nu trebuie să fii complet tăcut, astfel încăt copilul să nu creadă că ignori problemele sale, ceea ce îi va provoca frustrare și mai multă furie. Nici nu trebuie să te înfurii la rândul tău, pntru că astfel nu vei mai gândi clar. Lasă copilul să știe că îi înțelegi sentimentele, dar vrei ca situația să se calmeze
- Vorbește ferm, cu comenzi clare: de exemplu, oprește-te din acțiunea asta sau pune obiectul acela jos
- Păstrează o distanță de siguranță; copilul furios, care devine violent, trebuie să aibă mai mult spațiu în jur.
- Dă dreptate copilului, dacă este cazul și reflectă-i starea: Pot să văd cum te simți legat de acest lucru
Ce nu este recomandat să faci:
- Să folosești un limbaj corporal de confruntare; poziția laterală este mai indicată decât cea față în față
- Să te angajezi într-un contact vizual prelungit, exagerat cu copilul furios
- Să folosești un limbaj confruntativ sau provocativ: de exemplu, nu mai acționa ca un copil; poartă-te cum trebuie pentru vârsta ta sau haide, fă asta. Astfel de limbaj frustrează și mai mult persoana.
Când copilul s-a calmat, este folositor să vorbești cu el despre ce a declanșat criza și cum să facă față starilor de furie în viitor. Este important ca copilul să înțeleagă că nu este acceptabil comportamentul său. De asemenea, el trebuie să se simtă ascultat, valorizat și să identifice singur soluții. Este important dacă alte persoane simt că au un rol în declanșarea crizei, să-și ceară iertare sau să discute despre cum vor reacționa altă dată cu mai multă înțelegere, pentru a preîntâmpina criza.


copil nervos 3. Copiii trebuie învățați să-și gestioneze furia
Chiar dacă sunt încă mici, copiii trebuie să învețe să-și recunoască și să-și gestioneze sentimentele. Ei pot deprinde mici strategii, prin care să-și calmeze furia:
a. Să numere până la 10 (sau chiar până la 100), pentru a se decentra de pe gândurile care provoacă furia și a-și limpezi mintea
b. Să facă exerciții fizice și activități, care diminuează nivelul energiei ce alimentează furia
c. Pleacă din locul crizei (după ce te asiguri că este în regulă copilul) sau cere ajutorul cuiva
d. Învață-l pe copil tehnici de relaxare, de detensionare musculară progresivă
e. Învață-l pe copil tehnici de respirație controlată; deoarece respirația se modifică pe parcursul crizei de furie, al anxietății, etc. respirația controlată poate avea ca rezultat instalarea unei stări de liniște și echilibru
f. Practică tehnici de vizualizare cu copilul: cere-i să se gândească la un loc ideal/magic/ sigur și să și-l imagineze, ca o pictură, cât mai relaxant și pașnic posibil. Spune-i să dea viață picturii, imaginându-si culori, mirosuri, sunete (de exemplu, valurile mării, sunetul vântului, mirosul florilor, căldura soarelui). Învață-l pe copil să-și readucă în minte acest loc, ori de câte ori se simte furios

4. Prevenția este mai bună decât intervenția
Pentru a preveni declanșarea unei crize de furie, este necesar să iei mai multe măsuri:
- Ascultă punctul de vedere al copilului; dacă este diferit de al tău, negociază, in loc să impui. Definiți problema, gândiți împreună soluții, alegeți soluția care vi se pare cea mai bună pentru amândoi.
- Dă instrucțiuni clare, pozitive, când ceri ceva , mulțumește și oferă recunoaștere
- Copilul trebuie să cunoască care sunt regulile pe care ceri să le respecte și ce se așteaptă de la el. Explică-i rațiunile acestor reguli și fii pregătit dă le negociezi, pe măsură ce crește
- Când copilul nu respectă regulile, repetă calm cererea ta și dă-i un avertisment. Dacă nu răspunde nici atunci, trebuie să fii pregătit să pui în practică consecințe bine gândite
- Fii atent la limbajul tău corporal; chiar dacă îți menții vocea calmă, fața și gesturile tale pot trăda mânie, ceea ce poate duce la un răspuns agresiv din partea copilului
- Învată-l pe copil modalități calme de rezolvare a conflictelor. Dacă el te va vedea rezolvând anumite conflicte într-un mod calm și negociativ, va imita comportamentul tău
- Identifică trigger-i și planifică modul în care să îi evitați în viitor
- Observă ce a mers bine când ai avut de- a face cu o criză de furie la copil. Învață din fiecare criză, pentru a pune în aplicare cele mai bune remedii
- Încurajează permanent copilul, remarcă-i atitudinile pozitive și construiește o bună relație cu el
- La nevoie, este util să ceri ajutor profesionist în cazul în care copilul are frecvent crize de furie greu gestionabile.

5. Nu uita să verifici starea de sănătate a copilului
Verifică alimentația sa (starea de foame și hipoglicemie provoacă iritabilitate); dacă doarme suficient, dacă nu cumva suferă de apnee de somn (lipsa de somn este, de asemenea, un factor dezechilibrant pentru copil). Verifică-i programul, dacă nu se simte supraîncărcat și nu are o senzație de stres permanent.
Nu în ultimul rând, ține cont că crizele frecvente de furie pot avea cauze medicale sau neurologice, care îl pun pe copil în imposibilitatea de a-și controla stările. Unele condiții psihiatrice pot implica furie incontrolabilă: tulburarea bipolară, tulburarea opoziționistă, comportamentele antisociale. În astfel de cazuri este obligatorie consultarea specialistului, fie a psihologului și psihoterapeutului, fie chiar a medicului psihiatru, care poate prescrie un anumit tip de medicație.

Surse: https://www.huffingtonpost.ca; http://www.wales.nhs.uk; https://www.psychologytoday.com;

De ce crizele de furie sunt benefice pentru copilul tău

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Data nașterii bebelușului

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Recomandări psihologice pentru copiii născuți în zodia Scorpion
    Recomandări psihologice pentru copiii născuți în zodia Scorpion

    Când un copil se va naște spre finalul lunii octombrie (ziua de 23) este foarte posibil să fie în zodia Scorpion. Aceasta se întinde până spre sfârșitul...

    Recomandări psihologice pentru copiii născuți în zodia Balanței
    Recomandări psihologice pentru copiii născuți în zodia Balanței

    În cazul în care copilul tău este născut în perioada 23 septembrie-22 octombrie, înseamnă că este în zodia Balanței. Așa cum vei afla și din articolul...

    Metoda lui Drew Barrymore de a calma crizele de furie ale copiilor
    Metoda lui Drew Barrymore de a calma crizele de furie ale copiilor

    Atunci când ai de-a face cu doi copii încăpățânați lucrurile sunt departe de a fi prea roz, chiar și pentru mămicile vedete. Drew Barrymore este una dintre starurile...

    4 greseli pe care le fac parintii cand isi hranesc copiii. Punctul 3 il ignora toti!
    4 greseli pe care le fac parintii cand isi hranesc copiii. Punctul 3 il ignora toti!

    Nimeni nu-i perfect si toti parintii mai fac si erori. Mai ales cand vine vorba despre alimentatia copiilor lor. Nu e cazul sa ne panicam, insa nici sa repetam aceste greseli la nesfarsit nu...

    Copiii care fac asta noaptea sunt predispuși la droguri, spun specialiștii
    Copiii care fac asta noaptea sunt predispuși la droguri, spun specialiștii

    Un nou studiu care încearcă să combată una dintre cele mai răspândite probleme la nivel mondial:consumul de droguri, concluzionează faptul că micuții care fac acest lucru...

    Întrebări psihologice despre copilul tău, la care trebuie să-ți răspunzi
    Întrebări psihologice despre copilul tău, la care trebuie să-ți răspunzi

    Linia dintre a fi un părinte în permanență îngrijorat și unul relaxat este foarte fină. Nu există o rețetă care să garanteze succesul ca și părinte și nimeni nu...

    10 lucruri pe care mămicile pediatru le fac pentru a-și menține copiii sănătoși
    10 lucruri pe care mămicile pediatru le fac pentru a-și menține copiii sănătoși

    Mămicile pediatru, cu toate că au cunoștințe aprofundate în ceea ce privește îngrijirea medicală a unui copil, rămân în definitiv oameni și, mai presus de...

    © 2019 Qbebe