Exemple de probleme care pot interveni dacă va pătrunde apă în urechile copilului
Otita externă
Este cunoscută și sub numele de „urechea înotătorului", în condițiile în care afectează mai ales copiii și adulții care practică această activitate.
Cauza care duce la îmbolnăvirea de otită externă este infectarea canalului auditiv extern cu bacterii din apă. În cazuri rare, un virus sau o ciupercă pot duce și ele la apariția unei infecții. Condițiile care fac posibilă declanșarea acesteia sunt: expunerea prelungită la umezeală, prezența unor zgârieturi sau leziuni la nivelul canalului auditiv extern, dar și o piele mai sensibilă, afectată de o reacție alergică (inclusiv la unele produse de igienă, cum ar fi șamponul de pildă).
Un copil va fi mai predispus îmbolnăvirii de otită externă în următoarele condiții:
• Înoată în ape în care există un nivel ridicat de bacterii
• Nu se bucură de o igienă corectă a urechii- Spre exemplu, urechile sale sunt curățate cu ajutorul bețișoarelor de urechi obișnuite sau prin introducerea unor obiecte în canalul auditiv
• Folosește adesea căști
• Are o eczemă care îi afectează și zona urechii
Simptomele care anunță prezența unei otite externe variază în funcție de gravitatea sa. Astfel, în cazurile mai puțin serioase, vei semnala manifestări precum:
• Copilul va acuza o senzație de mâncărime la nivelul urechii
• În interiorul urechii există o roșeață ușoară
• Din ureche se va scurge o secreție limpede, fără miros
• Va acuza o ușoară durere la tragerea sau apăsarea urechii
În schimb, dacă otita externă s-a agravat, vei identifica simptome cum ar fi:
• O înroșire accentuată a canalului auditiv extern
• Mâncărimea din ureche va fi tot mai intensă
• Copilul se va plânge că își simte urechea înfundată
• Durerea de la nivelul urechii se accentuează și va iradia către față și gât
•Umflarea urechii și ai ganglionilor din gât
• Va fi prezentă și febra
Dacă vei observa oricare dintre simptomele de mai sus, nu mai sta pe gânduri și mergi cu copilul la medic. Numai acesta va pune un diagnostic adecvat și va prescrie un tratament. De exemplu, ți se pot recomanda:
• Utilizarea unei soluții care să restabilească echilibrul bacterian de la nivelul urechii
• Medicamente menite să reducă inflamația
• Picături care să ajungă pe tot canalul auditiv, împiedicând propagarea infecției
• O soluție antifungică (Dacă s-a constatat că infecție a fost provocată de o ciupercă)
• Un antibiotic- Acesta va fi indicat numai dacă restul metodelor de tratament nu dau rezultatele așteptate. Este foarte important să i-l administrezi copilului exact cât ți s-a recomandat, astfel încât să se evite o recidivă a infecției
Pierderea temporară a auzului
Aceasta intervine mai ales când otita externă nu este tratată la timp. În acest context, infecția se va agrava, putând să afecteze inclusiv structura osoasă și cartilaginoasă din preajma urechii.
Pierderea temporată a auzului copilului se va produce nu numai din cauza infecției, ci și a pielii puternic inflamate, care va împiedica sunetele să se propage corect către urechea medie.
Nu va fi dificil să-ți dai seama că micuțul tău se confruntă cu o pierdere temporară de auz întrucât vei sesiza următoarele aspecte:
• Copilul dă mereu volumul televizorului/radioului/ tare
• Nu-ți răspunde cu promptitudine când îl strigi
• Nu-ți răspunde corect la întrebări pentru că nu te-a auzit bine când i-ai vorbit
• A început să aibă rezultate mai slabe la școală
• Nu mai face progrese în privința achizițiilor de limbaj
• Are dificultăți în a articula corect cuvintele
• Îi privește pe cei din jur pentru a putea să-i imite când va trebui să vorbească
• Îi este greu să poarte o conversație
• Se plânge adesea că aude un zgomot în urechi
• Te înțelegi cu dificultate cu copilul când vorbiți la telefon și îl vezi cât de des schimbă urechea la care ține telefonul
Promptitudinea cu care te vei adresa unui specialist este esențială în remedierea tulburărilor de auz ale copilului, evitând să se ajungă la eventuale întârzieri în dezvoltare din acest motiv.
Otomicoza
Se referă la o infecție fungică a canalului auditiv extern, ce poate fi provocată fie de fungii de tip „Aspergillus", fie de Candida. Principala cauză responsabilă de apariția acestei forme de infecție a urechii este expunerea prelungită la umezeală și căldură, care favorizează proliferarea fungilor. Practic, apa existentă în urechea copilului va crește riscul de apariție a unei otomicoze.
Simptomele care dovedesc prezența unei otomicoze sunt:
• Înroșirea și inflamarea canalului auditiv extern
• Mâncărimile
• Senzația de ureche înfundată
• Pielea descuamată din zona canalului auditiv extern
• Din ureche se pot scurge secreții de culori diferite (alb, gălbui, gri, verzui)
• Apare durerea de urechi
• Poate interveni tinitusul (Este o afecțiune care se referă la existența sunetelor din ureche, apărute spontan sau care persistă. Tinitusul se poate manifesta printr-un țiuit, zornăit, fluierături etc. oricare dintre acestea putând fi percepute doar într-o ureche sau la ambele)
Aceste simptome pot interveni atât la o singură ureche, cât și la amândouă.
În vederea unui diagnostic corect, este necesar ca medicul să ia o probă din urechea copilului pentru ca aceasta să fie analizată într-un laborator. Abia ulterior se va stabili o schemă de tratament.
Medicamentele utilizate pentru otomicoză sunt cele cu proprietăți antifungice și pot fi administrate sub formă de picături, de unguent sau de pastile. De obicei acestea din urmă se recomandă numai în cazurile severe. În general, se vor recomanda picături și unguente. Pentru ca acestea să aibă cele mai bune efecte, medicul poate decide mai întâi efectuarea unei curățări speciale a urechii și după aceea se va iniția tratamentul.
În scopul prevenirii otomicozei la copii se vor lua măsuri precum:
• Copilul va purta dopuri de urechi când va merge să înoate
• Vei avea grijă ca urechile copilului să fie mereu bine uscate
• Cerumenul nu trebuie eliminat complet, întrucât și el protejează urechea de apariția unei infecții fungice
• Urechile copilului trebuie ținute cât mai la distanță de iritații și leziuni, care pot crește predispoziția spre dezvoltarea unei infecții
Ce ar trebui să faci pentru a preveni complicațiile apărute din cauza apei din urechile copilului
Afecțiunile menționate pot fi evitate dacă vei ține cont și de următoarele sfaturi:
Copilul va purta întotdeauna dopuri de urechi când va înota sau când va veni mai mult în contact cu apa (când va face baie sau duș)
Este cea mai sigură modalitate pentru a ține cât mai departe apa de urechile copilului, mai ales când nu ești sigură că aceasta este lipsită de factori poluanți sau, în cazul unei piscine, nu știi sigur dacă a fost dezinfectată corespunzător . Alege dopuri de urechi de calitate, care să-l ajute să se simtă cât mai confortabil.
Spre exemplu, dopurile de înot din gama „Quies" sunt fabricate din silicon și sunt reutilizabile. Ele se folosesc astfel: se modelează sub formă de disc, se acoperă cu dopul urechea perfect uscată și curată, se apasă marginile dopului până când aderă perfect.
Vei usca bine urechile copilului după ce a venit în contact cu apa
Te vei strădui să ștergi cu un prosop sau cu o cârpă moale doar canalul auditiv extern, fără a le introduce în interiorul urechii.
Îl vei învăța pe copil cum să procedeze pentru a elimina apa din ureche
Arată-i cum să-și încline capul în ambele părți pentru ca apa să iasă mai ușor din urechi. După aceea se poate șterge cu un prosop.
Vei fi foarte atentă la modul în care vei curăța urechile copilului
Pentru a nu-l expune riscului de zgârieturi sau iritații, oricare dintre ele favorizând apariția unei infecții dacă apa pătrunde în urechi, evită să apelezi la bețișoare de urechi obișnuite, dar și să introduci degetul sau orice alte obiect în urechea copilului în încercarea de a îndepărta de acolo cerumenul.
Mergi cu copilul la medic pentru a vedea dacă nu cumva are exces de cerumen
Chiar dacă rolul cerumenului este să apere urechile de infecții, când este prea mult poate să favorizeze stagnarea îndelungată a apei în ureche și multiplicarea bacteriilor. De aceea, este recomandat să-ți duci micuțul la un control medical pentru a se verifica dacă nu există prea multă ceară în urechile sale.
Copilul tău s-a confruntat până în prezent cu una dintre afecțiunile menționate?
Surse:
www.listen-2-life.com, www.mayoclinic.org, www.medicalnewstoday.com, www.pamf.org, www.webmd.com