Pas cu pas de la specialist: ce să faci când copilul are diaree

Informații despre diaree

Diareea este desemnată drept eliminarea unor scaune moi sau apoase sau cu frecvență crescută și apare extrem de des în rândul copiilor. Aceasta nu este o afecțiune de sine stătătoare, ci un simptom al altora. Deși rareori reprezintă un motiv de îngrijorare, este important să fie gestionată corespunzător deoarece poate cauza deshidratare gravă în cazul copiilor de vârstă mică (este tulburat echilibrul natural al corpului de apă și electroliți).

O problemă importantă în tratamentul diareei este definirea acesteia. Astfel, se consideră normal ca un bebeluș să prezinte între 3-10 scaune pe zi (variază în funcție de alimentație, cei alăptați având scaune mai frecvente), în timp ce copiii mai mari au de obicei 1-2 scaune pe zi. Deoarece nu există o regulă, dublarea numărului de scaune la bebeluși și triplarea la copiii mari poate fi desemnată diaree. Din punctual de vedere al consistenței și culorii, aceasta se modifică odată cu vârsta și depind evident și de alimentație; astfel, bebelușii au scaune mai moi și pot fi galbene, verzi sau maronii cu un aspect grunjos. Apariția unor scaune apoase, moi, reprezintă un indiciu clar de modificare a consistenței, iar prezența sângelui sau scaunele de culoare neagră necesită atenție medicală imediată.

Citește și: Diareea la copii: informatii complete 

Copilul are diaree - cauze și tratament

- Cea mai des întâlnită cauză pentru diaree este o infecție virală. Aceasta este prezentă în special în lunile de iarnă și poate fi însoțită de febră, vărsături, crampe abdominale, lipsa apetitului, durere de cap și dureri musculare. În acest caz tratamentul este unul de tip suportiv (rehidratare orală, regim antidiareic adecvat vârstei, limitarea alimentelor bogate în grăsimi/ zaharuri simple și odihnă)
- Intoxicația alimentară. Simptomele apar subit și pot include vărsături, dispărând de la sine în decurs de 24 ore.
- Infecția bacteriană este dificil de deosebit de cea virală. Febra mai mare de 40 grade Celsius și diareea cu sânge sau mucus sunt câteva simptome specifice. Necesită în unele cazuri tratament antibiotic
- Infecția parazitară. Diareea persistă un timp îndelungat (săptămâni sau luni) și necesită o medicație specială, antiparazitară
- Diaree asociată antibioterapiei. O serie de antibiotice au ca efect advers diareea, însă nu trebuie oprită administrarea lor, problema rezolvându-se de la sine după finalizarea tratamentului. Dacă diareea persistă după acest moment, conține sânge sau este gravă trebuie contactat un specialist.
- Ale cauze ale diareei (în special când persistă un timp îndelungat): boli neinfecțioase, precum alergii alimentare, intoleranță la lactoză, boală celiacă, boala colonului iritabil, boala lui Crohn

Pas cu pas: ce să faci când copilul are diaree

În primul rând, după cum bine știți, sunt necesare modificări ale alimentației. Copiii care sunt deshidratați trebuie să beneficieze de rehidratare (înlocuirea lichidelor pierdute din organism), soluțiile speciale orale fiind cele mai bine asimilate de organism (nu vor vindeca diareea). Acestea se oferă în cantități mici, cu lingurița, crescând treptat cantitatea; nu are niciun efect apa, ceaiul sau sucul (nu conțin combinația corespunzătoare de săruri și zaharuri). În cazul în care copilul refuză să consume lichide sau vomită, trebuie urmărit pentru deshidratare. Monitorizați în acest sens simptomele: gură uscată, sete crescută, eliminare redusă de urină sau urină de culoare închisă în cantitate mică, lipsa lacrimilor, ochi înfundați în orbite, fontanelă adâncită, piele uscată și rece, oboseală/amețeală la copiii mai mari. Copiii care sunt alăptați trebuie să primească mese mici și dese. Pentru copiii care nu sunt deshidratați și tolerează produsele lactate, acestea pot fi oferite în continuare. În caz contrar, se impune regim antidiareic specific. Alimentația normală trebuie reluată treptat. Se începe cu carbohidrați complecși (orez, grâu, cartofi, pâine), carne slabă, iaurt, fructe și legume, evitându-se alimentele grase.

Nu oferiți antibiotic pentru tratamentul diareei deoarece puteți agrava situația și poate apărea chiar rezistență la antibiotic ulterior. Probioticele pot fi în general oferite fără probleme copiilor care se confruntă de diaree. Apelați de urgență la medic dacă: există diaree cu sânge/mucus, este însoțită de vomă verde sau galbenă, diareea este prelungită (peste 3 zile) sau gravă, este prezentă febră ridicată (peste 40 grade Celsius sau 38 grade pentru cei mai mici de 6 luni) sau vărsături, iritație a pielii, copilul refuză să bea sau să mănânce mai mult de câteva ore, există deshidratare moderată/severă, durerea abdominală apare și dispare sau este gravă, apar modificări în comportament, inclusiv letargie și reacții întârziate, vârsta copilului este mai mică de 6 luni, sistemul imunitar al copilul este slăbit. Pentru a preveni răspândirea diareei, este important să se respecte regulile elementare de igienă.

Citește și: Alimente care ajuta in vindecarea diareei la copii 

Ce să faci când copilul are diaree - sfatul specialistului

Doamna doctor Dana Mihalache, medic specialist pediatrie, Hyperclinica MedLife Galați a avut amabilitatea de a ne oferi următoarele informații:

În sezonul de vară episoadele diareice sunt foarte frecvente. De cele mai multe ori diareea este cauzată de un virus, dar nu putem exclude complet cauzele bacteriene, ținând cont de faptul că alimentele se alterează mai ușor în perioada de vară și că avem obiceiul să oferim copiilor și alimente în afara mediului casnic (ne aflăm în concediu, luăm masa la restaurant sau cumpărăm alimentate de pe stradă).

În cazul în care ne confruntăm cu un asemenea episod diareic trebuie mai întâi să evaluăm gravitatea lui. Dacă micuțul prezintă scaune apoase foarte dese - peste 7 pe zi, asociază febră sau vărsături și refuză hidratarea sau alimentația sau vorbim din start de un copil mic sub vârsta de 12-18 luni, atunci este necesar consultul pediatric și uneori chiar internarea copilului pentru rehidratare parenterală (perfuzie de rehidratare). Dacă esta vorba de un număr redus de scaune, care sunt doar ușor modificate ca și consistență, copilul nu prezintă febră și nu asociază vărsăturile, tratamentul este unul suportiv, adică un regim alimentar adecvat, fără fructe și legume crude, cu o cantitate mai mică de lapte. Ar trebui evitate alimentele care fermentează în timpul digestiei, precum cartoful sau roșia, în schimb copilul va putea primi supe de legume, orez cu legume, brânză proaspată, carne fiartă, fructe coapte la cuptor sau compot și va fi hidratat treptat cu cantități mici, câte puțin și des, cu apă, ceai sau chiar săruri de rehidratare la recomandarea medicului. De cele mai multe ori tratamentul antibiotic nu este necesar și nici administrarea de antidiareice, acestea fiind chiar contraindicate.

Domnul doctor Dorin Bleahu, Șef secție pediatrie Spital Sanador ne oferă următoarele precizări:

Prezența scaunelor diareice semnifică de regulă o gastroenterită acută infecțioasă sau o toxinfecție alimentară, dar pot fi discutate și alte etiologii noninfecțioase (mai rare). În aceste cazuri atitudinea părintelui trebuie să fie diferențiată în funcție de simptomatologia asociată scaunelor diareice. În caz de asociere cu febră, vărsături sau dacă este somnolent sau letargic se impune adresarea imediată la cea mai apropiată unitate sanitară, pentru evaluarea pacientului de către un medic de specialitate. Diareea poate fi ea însăși un simptom și poate ascunde o boală mai severă. În caz de vărsături asociate sau scaune extrem de numeroase internarea în spital este obligatorie deoarece există riscul unei deshidratări severe care generează tulburări electrolitice cu consecințe uneori vitale. Dacă însă copilul este afebril și primește cantități de lichide suficiente pe cale orală se poate temporiza prezentarea la medic și se pot administra săruri de rehidratare și un regim dietetic în funcție de vârsta copilului, desigur în cantități mici la intervale mici de timp. Persistența diareei peste 48 ore impune totuși un consult medical și recoltarea unor probe din scaun pentru a depista cauza acestor modificări. În caz de vărsături nu se recomandă automedicație la domiciliu, ci se impune prezentarea la medic deoarece spectrul etiologic al vărsăturilor este variabil de la cauze relativ banale la boli severe. Prezentarea în timp util la o unitate sanitară permite medicului inițializarea unui tratament adecvat cât mai rapid, astfel recuperarea micuțului pacient fiind mai rapidă. Vărsăturile pot fi determinate de cauze centrale (tumori craniene, menigoencefalite, hemoragii intracraniene etc.) fiind semne al unei hipertensiuni intracraniene.

Doamna doctor Dorina Chelarescu, Medic Primar Pediatrie, Clinica Gral  Ștefan cel Mare recomandă:

Se întrerupe pentru câteva ore administrarea de lapte și/sau alte alimente. Se administrează lichide (apă fiartă și răcită sau ceai cu mentă) introduse progresiv, în cantitate mică și în administrări repetate. Dacă diareea continuă și copilul are toleranța digestivă păstrată, poate fi pus la sân. Dacă este alimentat cu o formulă de lapte, va primi un lapte delactozat. Dacă are febră i se dau antitermice oral (nu supozitoare). În cazul în care apar vărsăturile, consultul la medic este obligatoriu.
 

Surse: www.uptodate.com; http://kidshealth.org; www.webmd.com 

Mulțumim doamnelor doctor Dana Mihalache, Dorina Chelarescu și domnului doctor Dorin Bleahu pentru ajutorul acordat în realizarea articolului.