X

Gestionarea modulelor cookie pe site-ul Qbebe.ro

Acest site utilizează cookie-uri. Acceptând cookie-urile, veți putea naviga în cele mai bune condiții.

Accept Politica de Cookie

Totul despre encefalita

de Irina Olteanu

Encefalita reprezinta o inflamatie a creierului cauzata in general de infectii virale, insa exista si o serie de alte cauze mai putin cunoscute. Vom afla in continuare care sunt acestea, dar si cum poate fi diferentiata de alte afecituni ale creierului prin identificarea corecta a simptomelor si tratamentul specific alaturi de doamna doctor Toboc Patricia Daniela.

Ce este?

Encefalita reprezinta de fapt inflamatia tesutului cerebral si majoritatea cazurilor sunt asociate infectiilor virale (insa pot fi implicate si bacterii in etiologia acesteia). Din punct de vedere al clasificarii, exista doua tipuri principale de encefalita: primara si secundara. Cea primara apare cand un virus infesteaza direct creierul si maduva spinarii (infectia poate fi concentrata intr-o zona sau larg raspadita, putand reprezenta reactivarea unui virus ramas inactiv dupa o imbolnavire anterioara), iar cea encefalitasecundara sau postinfectioasa cand infectia porneste in alta parte din corp si este transportata pana la creier (reprezinta o reactie gresita a sistemului imunitar care ataca celulele sanatoase din creier; apare in decurs de 2-3 saptamani dupa infectia initiala si rareori este o complicatie a unei vaccinari cu o tulpina activa). Desi este vorba de o incidenta extrem de redusa la nivelul populatiei (1 din 2 000 000 persoane), aparand in special la copii, la persoane peste 65 ani sau la persoane imunocompromise, boala prezinta un potential fatal.

Ca sa intelegeti ce se intampla in corp trebuie sa cunoasteti modul in care patrunde infectia in creier: prin fluxul sanguin sau prin nervi. De obicei, creierul este protejat de infectii printr-o membrana groasa ce impiedica substantele straine sa intre (de aceea genul acesta de boli sunt rare). Insa la un numar redus de persoane infectia trece de aceasta bariera si infecteaza tesutul cerebral, alterand functionarea normala a creierului (poate fi afectat suplimentar pe masura ce se umfla si impune presiune asupra suprafetei dure a craniului). Daca este netratata, poate conduce la coma si chiar deces.

Cauze

Poate fi de ajutor clasificarea cauzelor encefalitei in urmatoarele categorii: virusuri comune, virusuri ale copilariei si arbovirusuri.

Virusurile comune - cel mai frecvent intalnit este herpex simplex (dar exista si virusul varicelo-zosterian tot de tip herpetic), care circula printr-un nerv pana la piele si poate cauza leziuni herpetice iar in cazuri rare ajunge pana la creier. In aceasta forma de encefalita este afectat adesea lobul temporal (partea din creier care controleaza memoria si vorbirea), dar poate fi vorba si de lobul frontal (influenteaza emotiile si comportamentul). Alte virusuri comune care pot cauza encefalita: oreion, virusul Epstein-Barr, HIV, citomegalovirus, gripa, enterovirusuri (virusul poliomielitic si coxsackie).

Virusurile copilariei - majoritatea pot fi prevenite in prezent prin vaccinare, prin urmare urmatoarele cauze sunt rar intalnite. Acestea includ: varicela, pojarul (1 din 1000 de cazuri, 20% prezinta afectare a nervilor pe termen lung si 10% sunt fatale), rubeola (1 din 5000 de cazuri, 20% sunt fatale)

Arbovirusuri - virusuri transportate de insecte. Simptomele depind de tipul de insecta si de virusul transportat. Astfel, encefalita California/Lacrosse este transmisa prin ciupituri de tantari (afecteaza in special copiii), encefalita St. Louis apare in statele din sud si vest SUA (este o forma usoara), West Nile este in special identificata in Africa si Orientul encefalitaMijlociu, dar poate aparea si in SUA (fatala pentru cei imunosuprimati), encefalita Colorado transmisa de capusa de lemn, encefalita ecvina de est raspandita de tantari si afecteaza si caii (este o forma de obicei usoara), boala Kyasanur forest transmisa prin capusa dar si prin lapte crud de la capre, oi sau vaci (sunt mai expusi vanatorii, muncitorii forestieri si fermierii). Mai exista si encefalita japoneza raspandita de tantari care apare in Asia SE si in insulele Pacifice, cea Powassan intalnita in SUA si Canada prin capuse, dar si cea cauzata de rabie cand persoana bolnava a fost muscata sau zgariata de un animal infectat (majoritatea cazurilor cunoscute apar in Africa si Asia). Destul de des intalnita in ultima perioada este o forma de encefalita cunoscuta drept boala Lyme, tot prin muscatura de capusa.

Trebuie sa stiti ca exista si mai multe forme de encefalita cronica, respectiv: panencefalita sclerozanta subacuta (inflamatia apare ca o complicatie a unui pojar, de fapt ca urmare a vaccinarii impotriva acestuia), leucoencefalopatia multifocala progresiva (cauzata de un virus de obicei inofensiv si afecteaza persoanele imunocompromise), encefalita progresiva HIV cronica (cauzata chiar de HIV).

Doamna doctor Toboc Patricia Daniela, Medic Specialist Neurologie in cadrul Hyperclinicii MedLife Favorit:

"Encefalita este definita ca inflamarea creierului. Cea mai frecventa cauza este reprezentata de infectiile virale.

Encefalita se manifesta frecvent prin febra, dureri mari de cap, dureri articulare si musculare (simptome asemanatoare gripei). De asemenea, poate determina confuzie, agitatie, halucinatii, crize de epilepsie, deficite motorii sau senzoriale.

Asa cum am mentionat, cea mai frecventa cauza de encefalita este o infectie virala. Infectiile bacteriene sau alte cauze neinfectioase pot, de asemenea, determina aparitia encefalitei.

O infectie poate determina aparitia encefalitei in doua moduri:
• Primara - atunci cand un virus sau o bacterie infecteaza direct creierul. O infectie primara poate fi reprezentata si de reactivarea unui virus care a fost o perioada inactiv, dupa infectia initiala.
• Encefalita postinfectioasa (secundara) - care este determinata de o reactie imuna a organismului ca urmare a unei infectii localizate in alta parte a corpului. In loc ca sistemul imunitar sa atace numai celulele care determina aparitia infectiei, acesta ataca celulele proprii cerebrale, pe care le confunda cu cele care au determinat aparitia infectiei. Aceasta apare la 2-3 medicsaptamani de la infectia initiala si rar poate sa apara ca o reactie la un vaccin cu un virus viu atenuat.

Cauze comune virale:
• Virusurile herpes simplex tip 1 si 2
• Virusul Ebstein-Barr care determina aparitia mononucleozei infectioase, precum si virusurile care determina aparitia bolilor copilariei - varicelo-zosterian, urlian, rujeolic
• Enterovirusuri (poliovirus sau coxsackie)
• Virusuri transmise de artropode - acestea sunt transmise de tantari, capuse sau de alte insecte care se hranesc cu sange
• Rabia
• HIV

Dintre cauzele nonvirale de encefalita pot fi afectiuni precum: tuberculoza, ricketsioza, encefalita Rasmussen sau encefalita limbica paraneoplazica."

Factori de risc

Orice persoana poate dezvolta encefalita, insa exista si o serie de factori care cresc riscul de incidenta si anume: varsta (copiii si varstnicii sunt expusi majoritatii formelor virale, iar cei intre 20-40 ani formelor cauzate de herpes simplex), sistemul imunitar slabit (bolnavii de HIV/SIDA, cei care urmeaza medicatie imunosupresoare sau au sistemul imunitar slabit), regiunile geografice (muscaturile de capusa/tantari sunt mai des intalnite in anumite zone), perioada anului (insectele care transmit infectia sunt mai des intalnite primavara, vara si toamna, in zonele cu clima calda chiar intregul an).

Simptome

Unele persoane pot experimenta simptome similare unei raceli/infectii stomacale inainte ca cele ale encefalitei sa devina vizibile. Cand forma de encefalita nu este grava, simptomele pot include: febra moderata (38 C), durere usoara de cap, scaderea energiei, dureri articulare si apetit scazut. Alte simptome pot include: neindemanare, mers clatinat, confuzie, dezorientare, ameteala, irascibilitate, sensibilitate la lumina (fotofobie), rigidizare a gatului si spatelui (ocazional), varsaturi si chiar convulsii sau pierderea starii de constienta. Uneori pot aparea: inabilitate de a vorbi, halucinatii, pierderea senzitivitati in anumite parti ale corpului, pierderea partiala/totala a vederii, miscari involuntare ale ochilor dintr-o parte in alta, perceperea unor mirosuri neplacute (cum sunt de carne arsa sau de oua stricate).

La bebelusi si copii mici simptomele sunt mai dificil de identificat. Acestea pot presupune: rigidizarea gatului, irascibilitate si plans necontrolat (mai ales la ridicarea copilului), apetit scazut, bombarea fontanelei, greata si varsaturi.

Iata si simptomele ce necesita interventie medicala de urgenta: pierderea constientei, stupoare sau coma, slabiciune musculara sau paralizie, convulsii, dureri grave de cap, modificari bruste in functiile mentale (cum este amnezia sau pierderea interesului in activitatile zilnice).

Diagnostic

Examenul fizic al corpului poate indica: reflexe anormale, presiune intracraniana crescuta, confuzie mentala, ulceratii bucale, slabiciune musculara, rigiditate a gatului, manifestari la nivelul altor organe (ficat si plaman), iritatie a pielii, probleme de vorbire. Trebuie sa retineti ca encefalita poate fi dificil de diagnosticat deoarece simptomele sale se aseamana cu cele ale altor afectiuni (cum este meningita).

Testele pot include: RMN/tomografie a creierului (pentru a evidentia gradul de inflamatie al creierului si a distinge boala de accident vascular cerebral, tumori cerebrale si anevrisme), cultura lichidului cerebrospinal, sangelui sau tomografieurinei (desi aceste teste sunt rareori utile), electroencefalograma (pentru monitorizarea activitatii cerebrale; mici electrozi sunt pozitionati pe scalp si preiau semnale electrice de la creier si le expun pe un monitor sau pe hartie), punctie lombara (prelevarea unei mostre din lichidul spinal prin inserarea unui ac gol in canalul spinal cu utilizarea unui anestezic local), teste pentru a identifica anticorpii virali (teste serologice) sau de ADN viral (reactie polimerazica in lant). Uneori se poate apela la biopsia creierului ce presupune prelevarea unei mici mostre de tesut cerebral daca simptomele se agraveaza si tratamentele nu au efect.

Tratament

In cazurile usoare, care pot fi confundate cu gripa, tratamentul consta in principal in odihna la pat, consum sporit de lichide si medicatie antiinflamatorie (acetaminofen, ibuprofen) pentru ameliorarea durerilor de cap si a febrei. Cazurile de encefalita datorate anumitor virusuri necesita insa medicatie antivirala (de obicei cu administrare intravenoasa), cel mai des utilizat fiind Aciclovir (eficient in tratamentul cazurilor aparute in urma herpex simplex sau virusul varicelo-zosterian; functioneaza atacand direct ADN-ul viral intracelular si impiedicand reproducerea acestuia /raspandirea in creier; administrarea se realizeaza pe o durata de 3 ori/zi 2-3 saptamani), Ganciclovir sau Foscarnet. Unele virusuri transmise prin ciupituri de insepcte insa nu raspund uneori la medicatie, in acest caz administrandu-se imediat Aciclovir. Medicamentele antivirale presupun insa si o serie de reactii adverse cum sunt greata/varsaturi, diaree, durere/infalamatie musculara/articulara si uneori anormalitati la nivel renal, hepatic sau supresia activitatii maduvei osoase, de aceea este necesara o monitorizare pe durata administrarii lor. Cand este vorba de o cauza bacteriana a infectiei, medicul recomanda antibioterapie.

Tratamentul encefalitei postinfectioase presupune de obicei injectii cu doze mari de corticosteroizi (cum este dexametazona), timp de mai multe zile, in functie de severitatea infectiei (in unele cazuri efectul este observabil in cateva ore). Corticosteroizii functioneaza prin calmarea sistemului imunitar si reducerea in consecinta a nivelelor de inflamatie din creier (si a presiunii intracraniene). Daca simptomele persista in ciuda acestui tratament, se poate apela la medicatie suplimentara denumita terapie cu imunoglobuline (provine dintr-o proba de sange si contine anticorpi specifici ce normalizeaza functionarea sistemului imunitar). In cazul in care nici aceasta terapie nu este de ajutor, se poate apela la plasmafereza care implica trecerea treptata a sangelui din corp printr-un dispozitiv care indeparteaza componentele ce contin anticorpi inainte de a se intoarce in corp.

Encefalita autoimuna poate fi tratata utilizand metodele mentionate anterior, respectiv corticosteroizii, terapia cu imunoglobuline si plasmafereza si, in plus, medicatie imunosupresoare care suprima sistemul imunitar (acesta poate ataca tesutul sanatos) cum este ciclosporina.

Encefalita cronica - nu se cunoaste inca un remediu pentru panencefalita sclerozanta subacuta, insa medicatia antivirala poate incetini evolutia bolii (din pacate in 2 ani de la diagnostic se doveste fatala); pentru leucoencefalopatia multifocala progresiva tratamentul depinde de cauza (daca este vorba de chimioterapie sau imunosupresoare poate fi intrerupta, daca este vorba de HIV este utila terapia antiretrovirala). Medicatia destinata HIV poate functiona si in cazul encefalitei progresive cronice daca este administrat timpuriu.

Pe langa medicatia mentionata, uneori poate fi necesara: respiratia asistata (urmarirea respiratiei si a functiei cardiace), administrare de lichide intravenos (pentru a asigura hidratarea si mineralele esentiale), medicamente anticonvulsive cum este fenitoin (pentru a opri/preveni convulsiile) si chiar sedative (pentru a trata irascibilitatea si nelinistea).

Dupa tratamentul initial sunt situatii (cand functionarea crerierului este afectata) in care se impune terapie aditionala in functie de tipul si severitatea complicatiilor, cum este terapie fizica (pentru a imbunatati rezistenta, flexibilitatea, encefalitaechilibrul, coordonarea motorie si mobilitatea), terapie ocupationala (pentru a dezvolta aptitudinile zilnice si a folosi produse specifice in realizarea lor), logoterapie (pentru a reinvata controlul muscular si coordonarea pentru a vorbi), psihoterapie (pentru a dobandi aptitudini comportamentale necesare tratarii tulburarilor de dispozitie, halucinatiilor etc.).

Trebuie sa stiti ca desi unele forme de enefalita sunt scurte si usoare, iar bolnavii isi revin rapid, exista forme grave ce presupun afectarea permanenta si chiar deces. Faza acuta a bolii dureaza in mod normal 1-2 saptamani, iar febra si simptomele dispar gradual sau subit. Unele persoane necesita o perioada de cateva luni pentru a-si reveni complet.

Doamna doctor Toboc Patricia Daniela, Medic Specialist Neurologie in cadrul Hyperclinicii MedLife Favorit:

"Tratamentul pentru formele usoare de boala consta in principal din repaus la pat, hidratare si medicamente antiinflamatoare pentru scaderea febrei si ameliorarea durerilor de cap.

Cazurile care se datoreaza anumitor virusuri necesita administrarea intravenoasa de medicamente antivirale. Nu toate virusurile raspund la aceste medicamente, dar deoarece virusul nu poate fi determinat rapid (sau deloc), la debutul bolii, tratamentul cu medicamente antivirale, de regula aciclovir, este initiat de la debut. Acest medicament este eficient in special pe virusul Herpes Simplex, care poate determina o forma severa de encefalita daca nu este tratata prompt.

Tratamentul suportiv este necesar persoanelor spitalizate, care au o forma medicsevera de encefalita. Acesta include:
• Respiratie asistata, monitorizarea TA ?i a pulsului
• Perfuzii intravenoase
• Medicamente antiinflamatorii - corticosteroizi, pentru a scadea edemul cerebral
• Medicamente antiepileptice pentru oprirea si controlul crizelor epileptice
Ulterior, dupa episodul initial, in functie de tipul si severitatea complicatiilor poate fi nevoie de fizioterapie, logopedie, kinetoterapie, psihoterapie."

Complicatii

Dupa cum am mentionat, unele persoane se recupereaza complet, insa in unele cazuri grave poate fi afectat: auzul, memoria (70% din persoane; probleme cu atentia, concentrarea, planificarea si rezolvarea problemelor), controlul muscular (dificultati fizice si motrice, epilepsie apare in ¼ din adulti si ½ din copii), senzatiile, vorbitul (afazie-probleme cu exprimarea, apare in aproape 1/3 din cazuri) si vederea, modificari comportamentale (aproape jumatate din bolnavi; presupun anxietate, furie, modificari de dispozitie), oboseala extrema. Este esential sa retineti faptul ca toate complicatiile depind in primul rand de cauza, de severitatea infectiei si, mai ales, de momentul inceperii tratamentului (sunt indicate diagnosticul si tratamentul cat mai rapid). Rata de mortalitate este de aproximativ 20% pentu virusul herpex simplex si de 10% per ansamblu.

Doamna doctor Toboc Patricia Daniela, Medic Specialist Neurologie in cadrul Hyperclinicii MedLife Favorit:

"Complicatiile care pot sa apara depind de mai multi factori precum varsta, cauza infectiei, severitatea infectiei initiale, timpul de la debutul bolii pana la initierea tratamentului.

In majoritatea cazurilor, persoanele cu o forma usoara de boala se recupereaza in cateva saptamani, fara complicatii pe termen lung. In cazul formelor severe de boala afectarea creierului datorata inflamatiei poate determina mai multe probleme neurologice. In cele mai severe cazuri poate sa determine aparitia comei sau chiar decesul.

Alte complicatii, care pot varia mult ca severitate, care pot persista o perioada lunga de timp sau care pot fi permanente sunt:
• Deficit motor sau tulburare de coordonare
• Tulburare de sensibilitate
• Modificari ale personalitatii
• Tulburari de memorie
• Probleme de vedere
• Probleme de vorbire
• Crize de epilepsie"

Prevenire

Copiii, dar si adultii ar trebui sa evite contactul cu orice persoana bolnava de encefalita. De asemenea, este important controlul insectelor, mai ales al tantarilor si capuselor, deoarece puteti reduce sansele de infectare. Apelati in acest sens la repelente de insecte (daca le folositi pentru copii, tineti cont si de varsta lor deoarece unele produse sunt toxice; trebuie evitat contactul cu ochii sau cu gura dupa aplicare), indepartati orice surse de apa statatoare (cand este posibil, cum sunt cauciucuri vechi si piscine gonflabile), purtati pantaloni si bluze cu maneca lunga in special la apus, vaccinati animalele pentru a preveni encefalita cauzata de rabie. De asemenea, exista o serie de vaccinuri la care puteti apela pentru a preveni infectarea cum sunt cea pentru herpes-zoster, pentru pojar etc.

Multumim doamnei doctor Toboc Patricia Daniela pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Surse:

www.nlm.nih.gov; www.healthline.com; www.mayoclinic.org; www.nhs.uk

Noutati de la Qbebe

INSCRIE-TE la newsletter-ul Qbebe si primesti ultimele noutati.

Email
Data nasterii bebelusului    
 

Articole asemanatoare

Alzheimer - Cauze, simptome, tratament Alzheimer - Cauze, simptome, tratament
Anatomia creierului Anatomia creierului
Nevralgia occipitala - Cauze, simptome, tratament Nevralgia occipitala - Cauze, simptome, tratament
Neuropatia periferica - cauze, simptome si tratament Neuropatia periferica - cauze, simptome si tratament

Articole Lifestyle

O femeie a suferit un accident vascular cerebral în timpul sexului și ți se poate întâmpla și ție. Ce trebuie să știi O femeie a suferit un accident vascular cerebral în timpul sexului și ți se poate întâmpla și ție. Ce trebuie să știi
Dragostea la prima vedere este, de fapt, desfrâu, spun studiile Dragostea la prima vedere este, de fapt, desfrâu, spun studiile
Ultima SuperLună din an coincide cu Echinocțiul de primăvară. Ce înseamnă asta pentru zodii Ultima SuperLună din an coincide cu Echinocțiul de primăvară. Ce înseamnă asta pentru zodii
A făcut o infecție severă a creierului din cauza unui bețișor de urechi A făcut o infecție severă a creierului din cauza unui bețișor de urechi

Alte articole care te-ar putea interesa

Editorial Qbebe
scris de Gabriela Paladi
Au început înscrierile la Ora de Parenting, seminar gratuit pentru părinți responsabiliParentingul nu este greu, dar nu este nici ușor, nu este la îndemână, dar nici complicat, este arta de a fi părinte, cel mai potrivit părinte pentru copilul tău. Nu trebuie să respecți reguli, nici să te supui...

Lista gradinite

Cauta o gradinita in orasul tau

Retete culinare
Editorial Qbebe
scris de Cristina Fotescu
Recenzie carte: Programul de 90 de minute de somn pentru bebelusiAuzisem ca este bine sa scrii si lucruri pozitive dar si negative intr-o recenzie ... Dar am decis sa scriu in stilul meu, asa ca am preferat sa scriu totul la scurt si la obiect. Prin urmare: 1. Foarte util planul NAPS...
Qbebe Horoscop saptamanal
Qbebe Funny

Naste natural

O proteina puternica din sangele gravidelor ar putea sa fie leacul pentru Alzheimer

O proteina puternica din sangele gravidelor ar putea sa fie leacul pentru Alzheimer

Sarcina determina o multime de schimbari
MAI MULT

Insarcinata cu endometrioza: tot ce trebuie sa stii

Insarcinata cu endometrioza: tot ce trebuie sa stii

Endometrioza este o afectiune cu un impact semnificativ asupra calitatii vietii,
MAI MULT

15 motive sa mergi urgent la medic in timpul sarcinii

15 motive sa mergi urgent la medic in timpul sarcinii

Sarcina este o perioada delicata, in care fiecare viitoare mamica isi doreste sa
MAI MULT

Bebee

Înotul-dezvoltă-copiii-într-un-mod-armonios

Înotul dezvoltă copiii într-un mod armonios

Beneficiile înotului sunt nenumărate, iar cei mici ar trebui să învețe de
MAI MULT

Cele-mai-grele-luni-de-sarcină-sunt-primele-3----află-de-ce

Cele mai grele luni de sarcină sunt primele 3 – află de ce

Perioada sarcinii este foarte frumoasă, dar în același timp și delicată.
MAI MULT

alaptare

Cât se alăptează un nou-născut?

Alăptarea este modul prin care un nou-născut este hrănit de către mama sa cu
MAI MULT

Cum-tratăm-scurgerile-vaginale-din-timpul-sarcinii

Cum tratăm scurgerile vaginale din timpul sarcinii

Scurgerile vaginale sunt secreţii ale organelor genitale, cu rol de apărare
MAI MULT

sigur.info-fii sigur pe net