Trunchi cerebral: ce este și ce rol are

Ce este trunchiul cerebral

Trunchiul cerebral face parte din sistemul nervos central, fiind o structură care conectează creierul cu măduva spinării. Incluzând țesut nervos și având forma unui trunchi de con aplatizat cu baza mare în sus, trunchiul cerebral are aprox. 5-7 cm. De asemenea, este protejat de membrane formate din trei straturi, numite meninge, care îi asigură stabilitate, care absorb șocurile și care susțin nervi și vase de sânge. De altfel, trunchiul cerebral este alimentat cu sânge din mai multe artere. Între meninge și trunchiul cerebral se află fluidul cerebrospinal, care hrănește și protejează. 

Trunchiul cerebral este format din următoarele structuri:

• Bulbul rahidian: este implicat în realizarea mai multor funcții ale organismului, spre exemplu în asigurarea coordonării mișcărilor corpului;
• Puntea: cunoscută și sub denumirea „puntea lui Varolio”, are rolul de a coordona mișcările feței și ale ochilor, senzațiile faciale, auzul și echilibrul;
• Mezencefalul („Medulla oblongata”): reglează respirația, bătăile inimii, tensiunea arterială și procesul de înghițire.

Pe de o parte, trunchiul cerebral conține 10 din cei 12 nervi cranieni, care încep din creier. Pe de altă parte, include sistemul reticular activator, alcătuit dintr-o rețea de neuroni. Acest sistem lucrează împreună cu talamusul, o masă de neuroni situată la mijlocul creierului, astfel încât să regleze:

• Starea de alertă;
• Somnul și ciclurile de somn;
• Procesele care te ajută să fii conștientă de ceea ce se află în jurul tău. 

Ce rol are trunchiul cerebral

Trunchiul cerebral transmite mesaje atât de la creier către restul corpului, cât și de la diferite părți ale corpului către creier. De aceea, trunchiul cerebral reglează stări, funcții și procese pe care corpul le realizează în mod automat, de exemplu:

• Echilibrul;
• Respirația;
• Auzul;
• Înghițitul;
• Mișcările și senzațiile faciale;
• Mișcările ochilor;
• Somnul și starea de veghe;
• Ritmul cardiac;
• Tensiunea arterială.

Reglarea stărilor, funcțiilor și proceselor menționate anterior se datorează unor reflexe, ce reprezintă răspunsuri imediate și involuntare, care te ajută să supraviețuiești și să te adaptezi la mediu. Printre cele mai importante reflexe legate de trunchiul cerebral se numără:

• Reflexele cardiovasculare: reglează bătăile inimii și tensiunea arterială;
• Reflexul de înghițire: datorită acestui reflex alimentele și băuturile ajung din gură în stomac;
• Reflexul de vomă: protejează căile respiratorii;
• Reflexele respiratorii: reglează respirația, strănutul și tusea;
• Reflexul pupilar la lumină: duce la ajustarea dimensiunilor pupilei pentru a se adapta la schimbările de lumină;
• Reflexul oculo-vestibular (vestibulo-ocular): păstrează stabilizarea privirii când îți miști capul sau restul corpului.

Unde este localizat trunchiul cerebral

Trunchiul cerebral se află aproape de partea inferioară a creierului, în spatele craniului, deasupra măduvei spinării.

În ceea ce privește părțile care intră în structura trunchiului cerebral, acestea sunt localizate după cum urmează:

• Bulbul rahidian: reprezintă partea inferioară a trunchiului cerebral, ce face legătura cu măduva spinării. Partea superioară a bulbului rahidian este conectată cu diencefalul, adică o regiune centrală a creierului, aflată între emisferele cerebrale și trunchiul cerebral. În partea din spate, bulbul rahidian este conectat cu cerebelul. Acesta din urmă se numește și „creierul mic”, fiind localizat sub emisferele cerebrale;
• Puntea: este situată la mijlocul trunchiului cerebral și face legătura dintre bulbul rahidian și mezencefal;
• Mezencefalul: localizat în partea superioară a trunchiului cerebral. Celulele nervoase din mezencefal se extind în cea mai mare parte a corpului, inclusiv în majoritatea organelor interne. 

Boli ce pot apărea în trunchiul cerebral

Această structură a creierului poate fi afectată direct sau indirect de: 

Anevrisme

Un anevrism se referă la o zonă dilatată a peretelui unei artere care irigă creierul cu sânge. Când anevrismul se produce la nivelul trunchiului cerebral, se ajunge la o compresie a nervilor. Majoritatea anevrismelor nu produc simptome, însă dacă se produce o ruptură a acestora se poate ajunge la:

• Dureri foarte puternice de cap;
• Rigidizarea gâtului;
• Greață și vărsături;
• Sensibilitate la lumină. 

Accidente vasculare

Se produc în situația în care un vas sanguin de la nivelul creierului este blocat de un cheag de sânge. Dacă accidentele vasculare survin în zona trunchiului cerebral, pot fi provocate tot de prezența unui cheag sau de o hemoragie. Într-o asemenea situație, intervin manifestări cum ar fi vederea dublă, alterarea stării de conștiență și dificultățile de vorbire. 

Encefalită

Reprezintă o inflamare a creierului, produsă fie de infecții virale, fie de infecții bacteriene, fie de celule ale sistemului imunitar care atacă, în mod eronat, creierul (encefalită autoimună). Encefalita este însoțită de diverse simptome, incluzând:

• Stări de confuzie;
• Dureri de cap;
• Convulsii;
• Tulburări de văz și/sau de auz;
• Dificultăți de coordonare a mișcărilor etc.

Scleroză multiplă

Este o boală autoimună care apare când sistemul imunitar atacă teaca de mielină, ce protejează celulele nervoase și asigură transmiterea impulsurilor electrice în cadrul sistemului nervos. Odată ce se întâmplă așa, nervii din diverse zone ale corpului nu mai funcționează corect. 

Când scleroza mutiplă afectează trunchiul cerebral, sunt vizibile următoarele manifestări:

• Vedere încețoșată;
• Vedere dublă;
• Slăbiciune la nivelul mușchilor faciali;
• Alterarea coordonării mișcărilor;
• Dificultăți de mers;
• Dificultăți de vorbire;
• Dificultăți de înghițire;
• Amețeli.

Tulburări (boli) de mișcare 

Anumite tulburări de mișcare, cum ar fi boala Huntington și Parkinson, sunt asociate și cu disfuncționalități produse la nivelul trunchiului cerebral. Boala Huntington este o afecțiune genetică responsabilă de deteriorarea și moartea celulelor nervoase. Această boală afectează mișcarea, gândirea și dispoziția. Boala Parkinson este o afecțiune degenerativă a creierului, care afectează în special controlul mușchilor. 

În situația în care oricare dintre bolile menționate afectează și trunchiul cerebral, se ajunge nu numai la pierderea controlului mușchilor din corp, ci și la mișcări involuntare (spasme) la nivelul pleoapelor, gâtului, limbii sau părții inferioare a feței.

Tumori

Acestea pot fi canceroase (maligne) sau necanceroase (benigne). Printre cele mai frecvente tipuri de tumori care afectează trunchiul cerebral sunt:

• Glioblastomul: se dezvoltă la nivelul celulelor din creier sau din măduva spinării. Glioblastomul se formează pe celulele astrocite, care susțin neuronii. Printre simptomele provocate de acest tip de tumoare se numără durerile de cap, greața și vărsăturile, pierderile de memorie, problemele cu echilibrul, dificultățile de vorbire;
• Meningiomul: se formează la nivelul meningelor. Dintre cele mai comune manifestări ale unui meningiom fac parte durerile de cap, amețelile, convulsiile, tulburările de memorie și slăbiciunea musculară;
• Neurinomul acustic: este o tumoare benignă care se dezvoltă la nivelul nervilor ce fac legătura între urechea internă și creier. Printre manifestările ce însoțesc un neurinom acustic se numără, de exemplu, vertijul, tulburările de auz, durerile de cap, amorțelile la nivelul urechilor sau în diverse zone ale feței. 

Durerile de cap și stările de greață: de ce apar și cum le tratezi

Nu mai sta pe gânduri și adresează-te cât mai repede unui medic neurolog dacă te confrunți cu simptome care arată că trunchiul cerebral este afectat. Printre acestea se regăsesc:

• Slăbiciune musculară în diferite zone ale corpului;
• Stări de confuzie;
• Tulburări de somn;
• Amețeli;
• Dificultăți de respirație;
• Dificultăți de vorbire;
• Vedere dublă;
• Pierderi de echilibru;
• Tulburări de auz;
• Dificultăți în a-ți coordona mișcările;
• Dificultăți de mers.

Primul demers pe care îl face neurologul este să efectueze un consult prin care să testeze anumite reflexe și funcții vitale, astfel:

• Ascultă bătăile inimii și analizează ritmul respirației;
• Examinează modul în care se dilată pupilele la contactul cu un stimul luminos;
• Te roagă să îți miști anumite părți ale corpului.

În plus, în funcție de manifestările pe care le ai și de istoricul medical, medicul îți poate recomanda investigații precum:

• Un examen RMN;
• O angiografie cerebrovasculară: cunoscută și sub denumirile de angiografie cerebrală sau arteriografie cerebrală, este o investigație minim invazivă prin care se injectează o substanță de contrast pentru a se vedea în detaliu vasele de sânge de la nivelul gâtului și creierului;
• Un test al răspunsului evocat auditiv al trunchiului cerebral: este util pentru a identifica diverse boli ce afectează trunchiul cerebral. Prin acest test se evaluează atât integritatea celulelor de la nivelul urechii interne, ci și întregul sistem auditiv.