X

Gestionarea modulelor cookie pe site-ul Qbebe.ro

Acest site utilizează cookie-uri. Acceptând cookie-urile, veți putea naviga în cele mai bune condiții.

Accept Politica de Cookie

Anatomia creierului

de Roxana Cristea

Anatomia creierului a fascinat si inca mai fascineaza oameni de stiinta din intreaga lume, creierul fiind in continuare un subiect de studiu care ofera lucruri noi si surprinzatoare chiar si in zilele noastre. Creierul este unul dintre cele mai complexe organe din corpul uman. Creierul nostru ne ofera constientizarea propriei persoane si a mediului in care traim, procesarea unui flux constant de date senzoriale. Acesta controleaza miscarile musculare, secretiile glandelor, respiratia si temperatura interna. Fiecare gandire creativa, sentiment si orice plan este dezvoltat de creierul nostru. In plus, neuronii din creier inregistreaza in memorie fiecare eveniment din viata. Pentru a intelege mai bine aceste lucruri este bine sa stii anatomia creierului.

Ce este creierul

Sistemul nervos central poate fi impartit, din punct de vedere anatomic in doua elemente importante: maduva spinarii (legata direct de trunchiul cerebral) si encefalul, sau creierul asa cum il stim toti.
Creierul (encefalul) este parte a sistemului nervos central si se afla in interiorul craniului. Acesta controleaza cele mai multe dintre functiile organismului ( respiratie, miscare, ganduri, emotii, bataile inimii, secretii ale glandelor etc.). La om si la animalele vertebrate, creierul este captusit cu o membrana numita meninge si este protejat de cutia craniana.

Creierul uman adult cantareste in medie 1,5 kg, cu un volul aproximativ de 1130 cm3 la femei si 1260 cm3 la barbati. Encefalul uman este compus din neuroni, celule gliale si vase de sange. In creierul uman se gasesc pana la 100 de miliarde de neuroni, fiecare dintre ei avand aproximativ 10 000 de conexiuni (sunt cazuri cu 200 de miliarde de neuroni).

Emisferele cerebrale formeaza cea mai mare parte a creierului uman si sunt situate deasupra celorlalte structuri ale creierului. Acestea sunt acoperite cu un strat cortical (cortexul cerebral). Sub emisferele cerebrale se afla trunchiul cerebral, care seamana cu o tulpina pe care se "sprijina" creierul. In spatele creierului, sub emisferele cerebrale si in spatele trunchiului cerebral se afla cerebelul - o structura cu o suprafata brazdata orizontal, cortexul cerebelos (scoarta cerebeloasa), ii confera un aspect diferit de orice alta zona a creierului.
Creierul "viu" este foarte moale, cu o consistenta asemanatoare gelatinei sau a branzei din soia (tofu). In ciuda faptului ca se vorbeste adesea de materie cenusie, culoarea creierului "viu" este roz-bej si usor mai decolorata la interior.
 Creierul omului este alcatuit din:
• Trunchiul cerebral
• Cerebelul
• Diencefalul (Talamus; Epitalamus; Subtalamus; Hipotalamus; Metathalamus)
• Emisfere cerebrale

Functia creierului
Creierul functioneaza ca un sistem complex, coordonand comportamentul organismului in functie de informatiile pe care le primeste din interior sau din exterior (cu ajutorul nervilor periferici).
Cu toate acestea, nu toate informatiile de la nervii periferici ajung la creier; sunt anumite conexiuni si impletituri, numite plexuri, care retin informatia (precum maduva spinarii sau bulbul rahidian) si ne fac sa reactionam inconstient prin reflexe.

Revenind la functia creierului, aceasta se realizeaza printr-o retea extinsa de neuroni, care fac la randul lor o multime de conexiuni.
Fiecare emisfera a creierului interactioneaza, in general, cu o jumatate a corpului, dar din motive neclare, conexiunile sunt incrucisate - partea stanga a creierului intaractioneaza cu partea dreapta a corpului si invers.
In cele mai multe privinte, cele doua parti ale creierului (stanga si dreapta) sunt simetrice in ceea ce priveste functia creierului. Exista totusi cateva exceptii foarte importante care implica limba si cognitia spatiala.De exemplu: la majoritatea oamenilor, emisfera stanga este "dominanta" pentru limbaj; un accident vascular cerebral in zona stanga a creierului poate face ca persoana in cauza sa aiba probleme de vorbire sau de intelegere, in timp ce deteriorarea emisferei drepte ar putea sa duca la deprecierea minora a limbajului.

Impartirea anatomica a creierului

Exista mai multe moduri si criterii pentru impartirea anatomica a creierului, insa, metoda cea mai comuna este impartirea creierului in 3 regiuni principale, bazata pe dezvoltarea embrionara: creierul anterior, creierul mijlociu si creierul mic.

Creierul anterior (sau prozencefalul, prosencephalon - lobii olfactivi) este partea cea mai anterioara a creierului si este alcatuit din talamus, hopotalamus si glanda pineala. Neuroanatomistii impart aceasta zona in 2 structuri: diencefalul si telencefalul. Diencefalul contine structuri cum ar fi talamusul si hipotalamusul, care sunt responsabile pentru anumite functii cum ar fi controlul motor, reintegrarea informatiilor senzoriale si controlul functiilor autonome. Telencefalul reprezinta cea mai mare parte a creierului, cortexul cerebral. La nivelul cortexului cerebral are loc cea mai mare parte din procesarea informatiilor la nivelul creierului.
De retinut ca aceasta parte a creierului (creierul anterior) este responsabial pentru receptionarea si procesarea informatiilor senzoriale, gandirea, perceptia, realizarea si intelegerea limbajului si controlul functiilor vitale. Cu alte cuvinte, prozencefalul indeplineste functii precum mestecatul; echilibrul, vederea, miscarile oculare, auzul, memoria, personalitatea, respiratia, mirosul, gustul, salivatia, ingitirea alimentelor, inteligenta, directionearea impulsurilor senzoriale din tot corpul.

Creierul mijlociu, sau mezencefalul, este situat in centrul creierului si face legatura intre prozencefal si rombencefal. Acaesta parte a creierului este implicata in rspunsurile auditive si vizuale, dar si in functionarea motorie.

Creierul mic, sau creierul posterior, numit in limbaj de specialitate rombencefal, se afla in continuarea maduvei spinarii si este impartit in doua diviziuni importante: metencefal (puntea si cerebelul) cu rol in echilibru, coordonarea miscarilor, conducerea informatiilor senzoriale; si mielencefal (bulbul rahidian) cu rol in respiratie, digestie, ritm cardiac.
Mezencefalul (creierul mijlociu) si rombencefalul (creierul posterior) formeaza impreuna trunchiul cerebral.

Anatomia creierului - celule si tesuturi

Celulele creierului pot fi impartite in doua grupe majore: neuroni si neuroglia sau celule gliale.
Neuronii, sau celulele nervoase, sunt celule care efectueaza toata comunicarea si prelucrarea informatiilor de la nivelul creierului. Neuronii senzoriali care intra in creier din sistemul nervos periferic furnizeaza infosrmatii despre starea corpului si imprejurimile acestuia. Cei mai multi neuroni din materia cenusie sunt responsabili pentru integrarea si prelucrarea informatiilor transmise creierului prin intermediul neuronilor senzoriali.

Neuroglia, sau celulele gliale, sprijina si protejeaza neuronii. In creier exista patru tipuri de celule gliale astrocite, oligodendrocite, microglia si celule ependimale. Celulele gliale mai poarta si denumirea de celule nevroglice si au rolul de sustinere a neuronilor, de hranire a acestora, de transmitere a influxului nervos, de digestie a resturilor neuronale. Celulele gliale sau nevrogliile sunt capabile de diviziune, spre deosebire de neuron care nu este. Celulele gliale se gasesc in organismul uman in raport de 10/1 fata de neuroni.

Tesuturile creierului pot fi impartite in doua structuri mari: materie cenusie si materie alba, sau substanta alba.
Materia cenusie este compusa din neuroni nemilienizati (numiti si neuroni de releu, de conectare, de asociere, sau neuroni de circuit). Regiunile de materie cenusie sunt zone de conexiuni si prelucrari nervoase. Materia cenusie include regiuni ale creierului implicate in controlul muscular, perceptii senzoriale (vaz, auz, memorie, vorbire, emotii).

Substanta alba este formata in mare parte din neuroni mielinizati (axoni) care face legaturile intre regiunile de materie cenusie si restul corpului. Neuronii mielinizati transmit semnale nervoase mult mai rapid decat ceilalti. Materia alba actioneaza ca o autostrada informationala, accelerand legaturile dintre parti indepartate ale corpului si creier.
Cu alte cuvinte, neuronii materiei albe sunt implicati in transmiterea informatiilor senzoriale din restul corpului catre scoarta cerebrala, precum si in reglarea functiilor autonome, inconstiente, cum ar fi bataile inimii, tensiunea arteriala, temperatura corporala. Tot in materia alba sunt neuroni care ajuta la exprimarea emotiilor, eliberarea hormonilor din glanda pituitara si in reglarea consumului de apa si alimente.

Principalele structuri ale creierului - creierul mic si mijlociu

Creierul mic, sau rombencefalul, este portiunea inferioara a trunchiului cerebral si este format din metencefal, miencefal si formatiunea reticulata.
Metencefalul este localizat deasupra bulbului rahidian si contine puntea si cerebelul.
Mielencefalul este format din bulbul rahidian si ca localizare, acesta se afla in partea inferioara a creierului mic.
Printre functiile pe care le indeplineste creierul mic se numara somnul, atentia, miscarile musculare complexe, miscarile reflexe, invatarea, functiile autonome.

Trunchiul cerebral.
Legatura dintre maduva spinarii si creier, mai exact materia alba, se face prin trunchiul cerebral, care se afla la baza creierului (in partea inferioara a creierului). Multe dintre functiile de baza ale creierului, legate de supravietuirea organismului uman sunt controlate de trunchiul cerebral.
O structura reticulata - materie mixta, cenusie si alba, cunoscuta ca formatiune reticulata se gaseste in toate cele 3 regiuni ale trunchiului cerebral. Aceasta formatiune reticulata controleaza tonusul muscular si trecerea dintre starea de constienta si somn.
Trunchiul cerebral este format din 3 regiuni: punte, bulbul rahidian si mezencefal (mezencefalul si rombencefalul formeaza impreuna trunchiul cerebral).
Trunchiul cerebral transmite informatiile de la nervii periferici si maduva spinarii spre partile superioare ale creierului. Printre functiile trunchiului se numara respiratia, tensiunea arteriala, digestia, ritmul cardiac, trezirea, starea de alerta.
Bulbul rahidian se afla in partea de jos a trunchiului cerebral, inferior fata de punte si anterior fata de cerebel. Acesta ajuta la controlul functiilor autonome si transmite semnale nervoase intre creier si maduva spinarii.
Puntea este tot parte a trunchiului cerebral si are rol in transmiterea informatiilor senzoriale intre encefal si cerebel.

Cerebelul.
Cerebelul este o regiune striata (cu riduri), semisferica, a creierului situata posterior trunchiului cerebral. Stratul esterior al cerebelului, cunoscut sub numele de cortex cerebelos, este realizat din materie cenusie inchisa ermetic, care ofera putere de procesare cerebelului. In cortexul cerebelos esxista un strat de materie alba in forma de arbore numit "arborele vietii" (arbor vitae). Acesta face conexiunile intre regiunile de prelucrare a cortexului cerebelos si restul creierului si al corpului.
Cerebelul ajuta la controlul functiilor motorii, cum ar fi echlibrul, postura si coordonarea activitatilor musculare complexe. Cerebelul primeste informatii senzoriale e la muschi si articulatii si utilizeaza aceste informatii pentru a mentine corpul echilibrat si postura corecta.
Cerebelul controleaza, de asemenea, mersul pe jos, scrisul, vorbirea.
Creierul mijlociu (mezencefalul) este regiunea cea mai superioara (ca pozitie) a trunchiului cerebral. Mezencefalul face legatura intre rombencefal si prozencefal (creierul mic si anterior). Creierul mijlociu este format din tectum si pedunculi cerebrali.
Tectum este regiune posterioara a creierului mijlociu, care contine relee pentru reflexe care implica informatii auditive si vizuale - reflexul pupilar (reglare pentru intensitatea luminii), reflexul care ne ajuta sa ne concentram din punct de vedere vizuat pe obiecte apropiate sau indepartate si reflexele de tresarire. Cu alte cuvinte, aceasta zona este responsabila de miscarile oculare, dilatarea pupilei, controlul raspunsurilor vizuale, miscarile corpului, auz.
Pedunculii cerebrali contin multe tracturi nervoase si substanta neagra ( regiune plina de neuroni care contin melanina de culoare inchisa, care este implicata in inhibarea miscarii; degradarea acestei substante duce la o pierdere a controlului motor, cunoscut sub numele de boala Parkinson.
Principalele structuri ale creierului - creierul anterior
Creierul anterior, sau prozencefalul, reprezinta etajul superior al creierului si este format din telencefal, corpi striati (nuclei bazali), diencefal, ventriculii laterali si al treilea ventricul.

Telencefalul.
Telencefalul este portiunea anterioara a creierului. Acesta este compus din cortexul cerebral, ganglionii bazali cu corpul striat si bulbul olfactiv. Telencefalul determina inteligenta si personalitatea, interpreteaza impulsurile senzoriale, regleaza functionarea motorie, are rol in planificare si organizare, este responsabil de simtul mirosului si senzatiile tactile.

Cortexul cerebral reprezinta portiunea exterioara a creierului care primeste si proceseaza informatiile senzoriale. Cortexul cerebral este impartit in lobi cerebrali - frontal, parietal, temporal si occipital.
Ganglionii bazali sunt localizati in emisferele cerebrale, in profunzimea telencefalului. Acestia sunt formati din corpul striat, nucleii subtalamici si substanta neagra.
Bulbul olfactiv se afla in regiunea limbica a creierului si se termina la nivelul lobului olfactiv. Acesta este implicat in simtul mirosului.

Emisferele cerebrale
Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a encefalului care se dezvolta din vezicula telencefalica. Cele doua emisfere sunt despartite incomplet printr-un sant adanc numit fisura interemisferica si legate la baza prin corpul calos.
Emisferele cerebrale prezinta o fata dorsolaterala, una mediana si una bazala. Fetele sunt strabatute de santuri adanci denumite scizuri, care delimiteaza lobii, si santuri mai putin adanci care delimiteaza girusurile (circumvolutiile). Santurile cele mai importante sunt: santul lateral al lui Sylvius, santul central al lui Rolando, santul parieto-occipital si santul calcarin.
Lobii delimitati de aceste santuri pe fiecare emisfera sunt: frontali, parietali, temporali si occipitali.
• Lobii frontali sunt responsabili de rationamentul logic, rezolvarea de probleme prin procesare cognitiva;
• Lobii parietali sunt raspunzatori de orientarea in spatiu, procesarea si integrarea informatiilor senzoriale, dar si de activitatea functiei motorii.
• Lobii occipitali sunt implicati in procesul vederii si al recunoasterii culorilor.
• Lobii temporali au rol de baza in procesul auzului si vorbirii.
Structura interna a emisferelor cerebrale este formata din cele doua feluri de substante intalnite si in celelalte organe nervoase. Substanta alba (60% din masa emisferelor) se afla la interior si este constituita din fibre de asociatie, fibre comisurale si fibre de proiectie, ascendente (senzitive) si descendente (motorii). Substanta cenusie (40% din masa emisferelor) este dispusa la exteriorul emisferelor cerebrale (cortexul) si la baza emisferelor, formand nucleii bazali (corpii striati). In fiecare emisfera se gaseste un ventricul lateral (I, II) cu lichid cefalorahidian, care comunica cu ventriculul III si IV din trunchiul cerebral si cu canalul ependimar medular.

Diencefalul.
Diencefalul se afla intre emisferele cerebrale si deasupra mezencefalului; este format, in principal din talamus, hipotalamus si glanda pineala.
Talamusul este format din substanta cenusie, avand mai multe roluri, cum ar fi statie de releu pentru sensibilitatile specifice si formarea de legaturi cu maduva spinarii, trunchiul cerebral si emisferele cerebrale. Cu alte cuvinte, talamusul este o structura care participa la receptia informatiilor nervoase. Talamusul este un centru nervos care joaca un rol de integrare in majoritatea functiilor nervoase. El primeste informatiile senzitive si senzoriale care provin de la alti centri nervosi si le analizeaza inainte de a le transmite cortexului cerebral.

Hipotalamusul este o regiune a creierului situata inferior talamusului si superior glandei pituitare. Hipotalamusul actioneaza ca centru de control al creierului pentru temperatura corpului, foame, sete, tensiune arteriala, ritm cardiac, precum si productia de hormoni. Ca raspuns la schimbarile de stare ale organismului detectate de receptorii senzoriali, hipotalamusul trimite semnale glandelor, muschilor netezi si inimii pentru a contracara aceste schimbari. De exemplu, ca raspuns la cresterea temperaturii corpului, hipotalamusul stimuleaza secretia de sudoare (transpiratie) produsa de glandele sudoripare din piele. Hipotalamusul trimite, de asemenea, semnale de la cortexul cerebral pentru a produce senzatii de foame, sete, atunci cand organismul este lipsit de hrana sau lichide.
Hipotalamusul controleaza in mod direct glanda pituitara prin producerea de hormoni. Unii hormoni, cum ar fi oxitocina si hormonul antidiuretic, sunt produsi in hipotalamus si depozitati in glanda pituitara posterioara.
Glanda pineala este o glanda mica situata posterior talamusului, intr-o sub-regiune numita epithalamus. Glanda pineala produce hormonul melatonina. Lumina trimite semnale ochilor pentru a inhiba functia glandei pineale. In intuneric, glanda pineala secreta melatonina, care are efect sedativ asupra creierului si ajuta la inducerea somnului. Aceasta functie a glandei pineale ne explica de ce intunericul induce somnul si lumina perturba somnul. Bebelusii produc o cantitate mare de melatonina, care sa le permita sa doarma si 16 ore pe zi. Glanda pineala produce mai putina melatonina la oamenii varstnici, de unde si dificultatile de somn cu care acestia se confrunta.

Meningele este invelisul encefalului - o membrana cu rol de protectie a creierului, format din 3 straturi de tesut (trei membrane conjunctive):
Dura mater constituita din tesut conjunctiv dens, slab vascularizat; adera la formatiunile osoase ce protejeaza organele nervoase (craniu si coloana vertebrala);
Arahnoida este un tesut conjuctiv, avascular, aderent la duramater; intre ea si pia mater exista lichid cefalorahidian (LCR);
Pia mater este un tesut conjunctiv care adera la organele nervoase. Are vascularizatie nutritiva.

Lichidul cefalorahidian are, de asemenea, rol de protectie impotriva traumatismelor si de transport al unor hormoni. El constituie o bariera in calea patrunderii in tesutul nervos a unor substante daunatoare din sangele circulant. LCR indeplineste si un rol de nutritie al tesutului nervos.

Creierul uman controleaza cele mai multe functii vitale si are nevoie de protectie. Pe langa meninge si lichidul cefalorahidian, nu trebuie sa uitam de craniu, o importanta structura osoasa care protejeaza creierul de multe pericole care vin din exterior. Poate ca nu face parte din anatomia creierului, dar este la fel de important ca orice alta parte componenta a corpului uman.

Afectiuni ale creierului

 Durerile de cap: exista mai multe tipuri de dureri de cap, unele chiar pot fi grave si pot fi provocate de alte afectiuni, dar cele mai multe nu ridica prea multe probleme si pot fi tratate cu analgezice.
Accidentul vascular cerebral (infarct cerebral): fluxul de sange si de oxigen sunt intrerupte brusc intr-o zona de tesut cerebral, care ulterior moare. Un cheag de sange, sau sangerari in creier, sunt cauzele celor mai multe accedente vasculare cerebrale.
Anevrismul cerebral: o artera din creier dezvolta o zona slaba care se umfla ca un balon. Un anevrism cerebral rupt poate produce un accedent vascular cerebral.
Hematom subdural: Sangerari in interior sau sub dura mater, captuseala interioara acraniului. Un astfel de hematom poate exercita o presiune asupra creierului, cauzand probleme neurologice.
Hematom epidural: Sangerarea intre tesutul dur care captuseste interiorul craniului si a craniului in sine, de obicei, la scurt timp dupa traumatismul cranian. Simptomele initial usoare pot progresa rapid ajungandu-se la pierderea constientei si deces, in cazurile netratate.
Hemoragie intracerebrala: Orice sangerare in interiorul creierului.
Comotie: O leziune a creierului care provoaca o perturbare temporara in functionarea creierului.
Edem cerebral: Umflarea tesutului cerebral ca raspuns la un prejudiciu sau dezechilibre electrolitice.
Tumoare pe creier: Orice crestere de tesut anormal in interiorul creierului.
Glioblastomul: O tumora cerebrala maligna agresiva (cancer)
Hidrocefalia: o cantitate crescuta (anormala) de lichid cefalo-rahidian. De obicei, aceasta afectiune apare din cauza ca lichidul nu circula in mod corespunzator.
Meningita: Inflamatia mucoasei din jurul creierului sau a maduvei spinarii, de obicei, de la infectii.
Encefalita: Inflamarea tesutului cerebral, de obicei, de la infectie cu virus.
Leziuni traumatice cerebrale: Leziuni permanente ale creierului provocate de un traumatism cranian.
Boala Parkinson: Nervii dintr-o zona centrala a creierului se degradeaza lent , provocand probleme cu miscarea si coordonarea . Un tremur al mainilor este un semn precoce comun al aceste afectiuni.
Boala Huntington este o boala progresiva neurodegenerativa ereditara, caracterizata prin dementa, declin cognitiv, coordonare defectuoasa a muschilor si coree. Este afectat in primul rand sistemul nervos. Simptomele se dezvolta dup? varsta de 30 de ani.
Epilepsie se manifesta prin convulsii . Leziunile la cap si accidentul vascular cerebral pot provoca epilepsie , dar de multe ori nu este identificata nicio cauza .
Dementa este un sindrom caracterizat prin insuficienta de memorie, afectarea gandirii ( a capacitatii de a organiza gandurile, de a folosi limbajul, sau abilitatea de a vedea lumea normal, asa cum este ea).
Boala Alzheimer: Din motive neclare , nervi din anumite zone ale creierului se degradeaza, cauzand dementa progresiva. Boala Alzheimer este cea mai comuna forma de dementa.
Abces al creierului: Un buzunar de infectie la nivelul creierului , de obicei provocat de bacterii. Antibiotice si drenajul chirurgical al zonei sunt deseori necesare.

Surse: Enciclopedie de biologie, Editura ALL; wikipedia.org; sfatulmedicului.ro; brainaging.ro; innerbody.com; pbs.org; webmd.com.

Noutati de la Qbebe

INSCRIE-TE la newsletter-ul Qbebe si primesti ultimele noutati.

Email
Data nasterii bebelusului    
 

Articole asemanatoare

Alzheimer - Cauze, simptome, tratament Alzheimer - Cauze, simptome, tratament
Nevralgia occipitala - Cauze, simptome, tratament Nevralgia occipitala - Cauze, simptome, tratament
Neuropatia periferica - cauze, simptome si tratament Neuropatia periferica - cauze, simptome si tratament
Totul despre encefalita Totul despre encefalita

Articole Lifestyle

3 întâlniri karmice au loc în luna iulie. 6 zodii încep o nouă etapă în dragoste 3 întâlniri karmice au loc în luna iulie. 6 zodii încep o nouă etapă în dragoste
Nutriţionist român: E mai dăunător pentru organism să slăbim şi să ne îngrăşăm la loc Nutriţionist român: E mai dăunător pentru organism să slăbim şi să ne îngrăşăm la loc
Fierbinte, fierbinte! Toate femeile șic se tund aşa în această vară Fierbinte, fierbinte! Toate femeile șic se tund aşa în această vară
3 zodii care mint în dragoste 3 zodii care mint în dragoste

Alte articole care te-ar putea interesa

Editorial Qbebe
scris de Gabriela Paladi
Confesiuni de mamă: De ce urăsc să mă duc cu copilul în parcDa, ați citit bine titlul: urăsc să mă duc cu copilul în parc. Anya are acum 8 ani și în fiecare an al vieții ei am avut adevărate stări de disconfort, de nervozitate și chiar și atacuri de panică la...

Lista gradinite

Cauta o gradinita in orasul tau

Retete culinare
Editorial Qbebe
scris de Cristina Fotescu
Recenzie carte: Programul de 90 de minute de somn pentru bebelusiAuzisem ca este bine sa scrii si lucruri pozitive dar si negative intr-o recenzie ... Dar am decis sa scriu in stilul meu, asa ca am preferat sa scriu totul la scurt si la obiect. Prin urmare: 1. Foarte util planul NAPS...
Qbebe Horoscop saptamanal
Qbebe Funny

Naste natural

De ce femeile de azi au un risc crescut de deces la nastere fata de mamele lor

De ce femeile de azi au un risc crescut de deces la nastere fata de mamele lor

Se spune ca femeile sunt facute sa fie mame, ca nasterea este un proces natural,
MAI MULT

Mesajul emotionant al unui fotograf catre o mama care doar ce a nascut

Mesajul emotionant al unui fotograf catre o mama care doar ce a nascut

Mesajele din preajma nasterii sunt pline de sensibilitate, dar mesajul
MAI MULT

Travaliul si nasterea – lista cu treburile de care trebuie sa se ocupe partenerul tau

Travaliul si nasterea – lista cu treburile de care trebuie sa se ocupe partenerul tau

Desi travaliul si nasterea sunt
MAI MULT

Bebee

Cum-tratăm-scurgerile-vaginale-din-timpul-sarcinii

Cum tratăm scurgerile vaginale din timpul sarcinii

Scurgerile vaginale sunt secreţii ale organelor genitale, cu rol de apărare
MAI MULT

alaptare

Cât se alăptează un nou-născut?

Alăptarea este modul prin care un nou-născut este hrănit de către mama sa cu
MAI MULT

Înotul-dezvoltă-copiii-într-un-mod-armonios

Înotul dezvoltă copiii într-un mod armonios

Beneficiile înotului sunt nenumărate, iar cei mici ar trebui să învețe de
MAI MULT

Cele-mai-grele-luni-de-sarcină-sunt-primele-3----află-de-ce

Cele mai grele luni de sarcină sunt primele 3 – află de ce

Perioada sarcinii este foarte frumoasă, dar în același timp și delicată.
MAI MULT

sigur.info-fii sigur pe net