Rolul bacteriilor lactice în boala diareică acută a copilului

Intestinul uman conține un număr imens de microorganisme însumând sute de specii, majoritatea fiind localizate la nivelul intestinului gros. Fiecare individ are o compoziție proprie particulară de microorganisme, determinată în special de factori genetici, de colonizarea care are loc în timpul nașterii și de obicieiurile alimentare.

Bifidobacteriile sunt specii de bacterii lactice care colonizează în mod normal intestinul uman,ajutând la digestia și absorbția nutrienților dar și la lupta împotriva microbilor ce pot infecta tractul digestiv. Perturbarea microbiotei intestinale declanșată de anumite situații (interventii farmacologice sau alimentare) se numește disbioza intestinală.

Gastroenterita infecțioasă a copilului rămâne o problemă importantă de sănătate publica pe întreagă planeta. Ea poate fi produsă de virusuri, bacterii și paraziți. În timpul gastroenteritei infecțioase copilul prezintă diaree, aceasta fiind de obicei definită ca apariția de scaune apoase sau semilegate sau creșterea numărului de scaune împreună cu scăderea consistentei acestora comparativ cu scaunele pe care le avea copilul anterior. Cea mai frecventă cauză a diareei infecțioase la copil este infecția virala.

Diareea acuta poate reprezenta un eveniment ce poate produce disbioza importantă la nivel intestinal, prin creșterea numărului de scaune și alterarea mediului intestinal. La debutul episodului diareic, tipul bacteriilor intestinale se schimbă radical la nivelul colonului, speciile comensale (benefice) de bacterii intestinale fiind înlocuite într-o proporție importantă de bacterii dăunătoare rezultând modificări ale digestiei și inflamație intestinală.

În acest moment studiile de specialitate sugerează că microbiota intestinală se reface după rezolvarea episodului diareic infecțios, însă nu sunt foarte multe date legate de revenirea acesteia la tiparul ce îl aveau microorganismele înainte de episod. Episoade repetate de diaree infecțioasă pot duce la alterări importante ale microbiotei intestinale în special prin reducerea numărului și diversității de bacterii benefice cu apariția malnutriției și posibil a inflamației intestinale.

Bifidobacteriile sunt specii de bacterii lactice care pot menține funcția de barieră a intestinului. Bacteria lactica Bifidobacterium animalis reușește să protejeze epiteliul intestinal întărind legăturile dintre celule si potentand functia de bariera a mucoasei intestinaleatunci când este administrata în enterocolita infecțioasă de origine bacteriană.

Efectele protectoare ale Bifidobacterium animalis în diareea acută a copilului pot fi desprinse și din rolurile imunomodulatoare ale acestuia.În acest fel el poate proteja celulele intestinale de răspunsul inflamator produs de bacteriile patogene intestinale și poate stimula răspunsul imunitar local, pentru a favoriza vindecarea și eliminarea mai rapidă a virusurilor sau a bacteriilor.

Efectele administrării bacteriilor lactice în gastorenterocolita infecțioasă au fost studiate intens în ultimii ani, iar rezultatele din studiile clinice evidențiază beneficii ale acestora prin reducerea numărului de scaune, scurtarea duratei bolii și reducerea duratei spitalizării pentru copii internați. Există date care sugerează că administarea de Bifidobacterium animalis ar putea preveni chiar apariția bolii diareice acute la sugarii ce au primit aceasta bacterie lactica înaintea expunerii în diverse colectivități.

Administrarea bacteriilor lactice precum Bifidobacterium animalis tulpins BB-12 în acest moment este considerată sigură fară efecte adverse notabile la persoanele cu imunitate normală, însă acestea trebuie administrate cu grijă la persoanele cu imunosupresie.

Statisticile arată că antibioticul reprezintă cel mai frecvent medicament administrat copiilor, mai mult de 50% din copii primind un antibiotic în perioada copilăriei. Antibioterapia trebuie folosită însă cu multă atenție si doar la recomandarea medicului curant deoarece ca orice medicament, antibioticele pot avea reacții adverse, dintre acestea cea mai frecvent întâlnită fiind diareea asociată antibioterapiei.

Aproape orice tip de antibiotic administrat oral sau intravenos poate fi asociat cu apariția acestui tip de diaree. Scaunele diareice, însemnând mai mult de 3 scaune diareice apoase ce apar în timpul tratamentului cu antibiotic sau chiar la 6-8 săptămâni după tratamentul cu antibiotic pot însemna diaree asociată antibioterapiei.

Diareea ce apare după administrarea de antibiotic este mai frecventă la copii mici. Acest tip de diaree apare fie prin efectul direct toxic al antibioticului asupra mucoasei intestinale fie printr-o alterare a funcției intestinale, prin modificarea compozitiei si diversitatii florei normale. De obicei formele de boală sunt ușoare, însă pot exista și forme fulminante (colita pseudomembranoasa). administrarea de bacterii lactice a fost studiata în prevenția și tratamentul diareei asociate antibioterapiei pornind de la ideea că antibioticele produc disbioza și că microrganismele benefice administrate pot normaliza microbiota intestinală afectată.

Există rezultate clinice cu Bifidobacterium animalis ce demonstrează efecte benefice ale acestei bacteri lactice atât pentru prevenirea diareei asociate antibioterapiei cât și pe reducerea severității și scurtarea duratei acesteia.
Deși efectele și beneficiile bacteriilor lactice nu sunt încă pe deplin demonstrate ele pot fi administrate cu succes atat în gastroenterite infecțioase, cu beneficii clinice moderate și fară reacții adverse semnificative cât și in antibioterapie.

Bibliografie:

1. World Gastroenterology Organisation practice guideline: Probiotics and prebiotics, Arab Journal of Gastroenterology, Volume 10, Issue 1, 2009, Pages 33-42, ISSN 1687-1979
2. Mantegazza C, Molinari P, D'Auria E, Sonnino M, Morelli L, Zuccotti GV. Probiotics and antibiotic-associated diarrhea in children: A review and new evidence on Lactobacillus rhamnosus GG during and after antibiotic treatment. Pharmacol Res. 2018 Feb;128:63-72
3. Parisa Rahmani, Alireza Moradzadeh, Fatemeh Farahmand, Giving probiotics to your children for gastrointestinal problems: In the light of scientific findings, PharmaNutrition,Volume 10,2019,100164, ISSN 2213-4344
4. Erika Isolauri, The role of probiotics in paediatrics, Current Paediatrics (2004) 14, 104–109
5. Jungersen M, Wind A, Johansen E, Christensen JE, Stuer-Lauridsen B, Eskesen D. The Science behind the Probiotic Strain Bifidobacterium animalis subsp. lactis BB-12(®). Microorganisms. 2014 Mar 28;2(2):92-110
6. Chung The H, Le SH. Dynamic of the human gut microbiome under infectious diarrhea. Curr Opin Microbiol. 2022 Feb 1;66:79-85
7. Cheng J, Laitila A, Ouwehand AC. Bifidobacterium animalis subsp. lactis HN019 Effects on Gut Health: A Review. Front Nutr. 2021 Dec 14;8:790561

Acest articol reprezintă o sursă de informare generală pentru dumneavoastră, dar nu poate substitui un consult medical. Pentru întrebări despre sănătatea dumneavoastră, tratament și alte aspecte ale îngrijirii, discutați cu medicul de familie sau cu un medic specialist

Articolul a fost realizat de domnul doctor Alexandru Ulmeanu, medic primar pediatrie, cu sprijinul financiar al Sandoz România.

Sandoz SRL
Str. Livezeni, nr . 7A, Targu Mures, Judet Mures
J26/376/1995 CUI 7608294, Telefon: +40 265 208 120

Punct de Lucru:
Calea Floreasca, nr 169A,
Cladirea A, et 1, Sector 1, Bucuresti
Telefon : +40 214 075 160