„A devenit o problemă majoră pentru elevi să identifice un verb într-o frază", avertismentul dur al unei profesoare de română

Unul dintre cele mai dure semnale vine din partea profesoarei de limba română Iuliana Costea, care a analizat lucrările elevilor și a ajuns la o concluzie îngrijorătoare. Aceasta susține că nivelul este în scădere accentuată și că dificultățile nu mai țin doar de interpretare sau exprimare, ci de noțiuni fundamentale de gramatică. Mai exact, identificarea unui simplu verb într-o frază a devenit, pentru mulți elevi, o provocare reală.

„Au fost cele mai slabe lucrări pe care le-am corectat în ultimii ani la simulare”

Simularea examenului de Bacalaureat din 2026 a scos la iveală o serie de probleme îngrijorătoare. Potrivit datelor oficiale transmise de Ministerul Educației și Cercetării, peste 23.000 de elevi au lipsit de la proba de limba și literatura română, iar alți 6 au fost eliminați pentru tentativă de fraudă. Aceste cifre reflectă nu doar o problemă de participare, ci și una de implicare și responsabilitate.

Ce note au luat vedetele din România la Bac. Oare cine e în coada clasamentului?

Cu toate acestea, ceea ce i-a alarmat cel mai mult pe profesori nu a fost neapărat numărul absențelor, ci nivelul extrem de scăzut al lucrărilor. Iuliana Costea a declarat că acestea sunt cele mai slabe lucrări pe care le-a corectat în ultimii ani, semn că problemele din sistem sunt mai profunde decât par la prima vedere.

„Am corectat simulări pentru clasa a VIII-a. Am început corectura pentru clasa a XII-a și surpriza a venit dintr-o analiză pe care am făcut-o pe măsură ce corectam aceste lucrări, deși să știți că n-am primit foarte multe, 50-60 de lucrări, totuși, ele vin din diverse colțuri ale țării. Au fost cele mai slabe lucrări pe care le-am corectat în ultimii ani la simulare”, a declarat profesoara de limba romana.

Cadrul didactic a subliniat că rezultatele simulărilor ar trebui privite ca un semnal de alarmă pentru întregul sistem educațional. Acestea nu reflectă doar nivelul elevilor, ci și realitatea din școli, unde dificultățile se acumulează de la an la an.

„Examenele vin cu o culoare diferită. La examene deja sunt corectate problemele care pot fi atinse până la finalul anului școlar. Nu cele de profunzime, sigur, cele de suprafață doar și învățăm în ultimele două luni ce înseamnă să păcălești acest examen. De acolo pleacă și filosofia șabloanelor și tot ce ați subliniat. Însă, din punctul meu de vedere, aceste simulări arată real cum a ajuns învățământul nostru.”, a mai spus cadrul didactic.

O tânără de 19 ani a ales să plece să muncească în Germania, în loc să dea BAC-ul: „Aici, în România, nu e un trai decent”

„Ideea de a identifica într-o frază de trei propoziții un verb pentru limba și literatura română a devenit o problemă majoră”

Iuliana Costea, profesoară de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Little London”, a atras atenția asupra unei situații greu de imaginat în urmă cu câțiva ani. Aceasta a povestit că elevii întâmpină dificultăți chiar și în identificarea unui verb într-o frază simplă, formată din trei propoziții, lucru care, în mod normal, ar trebui să fie o abilitate de bază.

„Și spuneam că au fost cele mai slabe lucrări în ultimii ani. De ce? Ideea de a identifica într-o frază de trei propoziții un verb, pentru limba și literatura română, de exemplu, a devenit o problemă majoră. Ideea de a ieși din șablon și de a gândi teoria în relație cu textul la prima vedere devine o problemă. Exprimarea în afara șablonului nu mai poate fi susținută. 

Am căutat și am în vedere lucrări întregi. Am căutat propoziții cu o logică, da, construite în jurul centrului nucleului propoziției și a fost foarte greu să găsesc propoziții coerente. Și nu mă duc în fraze, nu mă duc în enunțuri, paragrafe. 

Cred că nu mai știm să învățăm. Asta arată și de aia le consider mult mai relevante față de examen, pentru ce ar trebui să avem noi în vedere în anii următori. Nu mai știm să învățăm și nu mai știm ce scop au pentru noi aceste examene, în contextul în care dorințele, valorile elevilor se reflectă în afara sistemului de învățământ.”, a adăugat cadrul didactic.

„Simulările ilustrează criza cu care ne confruntăm în educație”

Într-o altă ordine de idei, cadrul didactic a explicat că simulările examenelor naționale scot la iveală o criză reală în educație. Problemele nu țin doar de elevi, ci de un întreg context care afectează procesul de învățare, de la programe și metode, până la nivelul de implicare generală.

„E clar că nivelul de dificultate al unui text influențează capacitatea lor de a reproduce apoi informația, însă ideea de a dezvolta enunțuri, propoziții, pe baza informației cunoscute, pune mari semne de întrebare vizavi de ce facem noi de la clasa I, clasa pregătitoare și până la clasa a VIII-a sau a XII-a încât elevul nu reușește, în afara șablonului, să ofere acea informație într-un context logic, coerent.

Cred că factorii care au condus la această stare sunt evitați, de multe ori, nu sunt aduși în lumina publicului și nu sunt cunoscuți. Cred că simulările – în afară de ideea de diagnoză de care avem parte și noi, profesorii, și elevii și chiar și părinții – ilustrează criza cu care ne confruntăm în educație”, a mai spus profesoara.

Semnalul tras de profesoara Iuliana Costea nu este unul izolat, ci reflectă o realitate tot mai des discutată în spațiul public. Atunci când noțiuni de bază devin obstacole pentru elevi, este clar că sistemul are nevoie de schimbări reale și urgente. Rămâne de văzut dacă aceste avertismente vor duce la măsuri concrete sau vor rămâne doar încă un semnal ignorat.