Despre această situație a vorbit recent și Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București, care susține că evaluările psihologice din școli sunt realizate, uneori, superficial și că există cadre didactice care nu ar trebui să rămână în sistemul de învățământ.
Declarațiile sale au stârnit numeroase reacții, mai ales că directoarea a recunoscut deschis faptul că există profesori cu derapaje grave, chiar dacă aceștia reprezintă, în opinia sa, un număr redus raportat la întregul sistem educațional.
Tot ce trebuie să știi despre testarea IQ la copii
„Sunt profesori care nu ar trebui să treacă de evaluarea psihologică”
Andreia Bodea a atras atenția asupra modului în care sunt realizate evaluările psihologice în sistemul de învățământ și a explicat că acestea nu reușesc întotdeauna să identifice problemele reale ale unor cadre didactice.
Directoarea consideră că există profesori care manifestă comportamente nepotrivite sau chiar grave în relația cu elevii și care, în mod normal, nu ar trebui să continue activitatea la catedră. Ea a subliniat însă că astfel de situații sunt izolate și că majoritatea profesorilor își fac meseria cu responsabilitate.
„În şcoli există această evaluare psihologică, dar știm cu toții că ea este făcută cu un anumit grad de superficialitate. Știm cu toții de profesori, din fericire foarte puțini, îmi place să cred, care nu ar trebui să treacă de evaluarea psihologică, pentru că nu este cazul să fie în învățământ. Sunt profesori care au derapaje grave de tot, din fericire sunt puțini”, a declarat Andreia Bodea.
Ministrul Educației spune că evaluările „nu se fac serios”
Problema evaluării psiho-comportamentale a profesorilor a fost discutată și la nivelul Ministerului Educației. În primăvara anului 2025, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, declara într-o emisiune televizată că verificările psihologice ale cadrelor didactice nu sunt realizate suficient de riguros.

Ministrul a atras atenția nu doar asupra modului în care sunt făcute aceste evaluări, ci și asupra lipsei unor consecințe clare atunci când apar rezultate problematice. Potrivit acestuia, sistemul are dificultăți în a interveni rapid și eficient în cazurile în care apar suspiciuni privind comportamentul sau echilibrul emoțional al unor profesori.
Discuțiile au reapărut în contextul numeroaselor situații tensionate semnalate în ultimii ani în școli, acolo unde elevi sau părinți au reclamat comportamente agresive, jignitoare sau abuzive venite din partea unor cadre didactice.
În școli există dificultăți în gestionarea cazurilor grave
Natalia Fornvald, inspector școlar în cadrul ISJ Maramureș, declara anul trecut că unitățile de învățământ întâmpină dificultăți atunci când trebuie să gestioneze situații care țin de inaptitudinea psihocomportamentală a unor profesori.
Potrivit acesteia, legea prevede existența unor comisii speciale care să analizeze astfel de cazuri, însă în multe situații mecanismele nu sunt încă suficient de clare sau funcționale. Din acest motiv, școlile ajung uneori în imposibilitatea de a interveni eficient atunci când apar probleme serioase legate de comportamentul anumitor cadre didactice.
În paralel, în sistemul universitar regulile sunt deja mai stricte. Personalul didactic și auxiliar din universități trebuie să treacă periodic prin evaluări medicale și psihologice obligatorii, efectuate la intervale de patru ani, conform unui ordin comun emis de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății.
Zeci de cazuri de agresiuni asupra elevilor au ajuns în atenția autorităților
Subiectul este cu atât mai sensibil cu cât, în ultimii ani, au fost raportate numeroase incidente în care elevii ar fi fost victime ale unor comportamente agresive venite din partea profesorilor. Potrivit unor informații publicate de Edupedu.ro, peste 80 de cazuri de agresiuni asupra elevilor au fost înregistrate în evidențele Avocatului Poporului în perioada 2021 – martie 2023.

Aceste situații au alimentat dezbaterile despre nevoia unor controale mai serioase și despre introducerea unor mecanisme mai eficiente de monitorizare psihologică a personalului didactic. Mulți părinți consideră că siguranța emoțională a copiilor trebuie să devină o prioritate reală în școli.
Tot mai multe voci din sistemul educațional spun că evaluările psihologice nu ar trebui să fie simple formalități, ci instrumente reale prin care să fie identificate și prevenite comportamentele periculoase sau incompatibile cu activitatea didactică.
Dezbaterea privind sănătatea emoțională și echilibrul psihologic al profesorilor este una care continuă să provoace reacții puternice în societate. Pentru mulți părinți, ideea că un copil poate ajunge în contact cu un profesor care are derapaje grave este extrem de greu de acceptat.
În același timp, specialiștii atrag atenția că majoritatea profesorilor își desfășoară activitatea cu profesionalism și dedicare, însă tocmai de aceea sistemul are nevoie de mecanisme clare care să poată interveni rapid în puținele cazuri în care apar probleme reale.
Surse foto: magnific.com, magnific.com, magnific.com
Surse articol: edupedu.ro