Ce NU este bine să faci de Constantin și Elena
Astăzi, 21 mai, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena.
Sari la
Cine au fost Sfânta Împărăteasă Elena și Sfântul Împărat Constantin
Despre Împărăteasa Elena se spune că a provenit dintr-o familie modestă și că a fost căsătorită cu împăratul roman Constantius Chlorus I pentru a se evita războaiele dintre triburile britanice și Roma. Ulterior Constantius Chlorus I s-a despărțit de Elena pentru a se căsători cu Teodora (fiica vitregă a împăratului Maximiam).
Elena a avut un fiu, pe Constantin și nu s-a recăsătorit. Ea s-a convertit la religia creștină în anul 313, când a fost botezată. Ulterior, aceasta și-a dedicat viața întemeierii de biserici și pelerinajelor, ajutându-i pe cei săraci.
Elena a rămas cunoscută pentru că descoperit Sfânta Cruce, pe care fusese răstignit Iisus Hristos. După această descoperire a ajuns în Palestina și a făcut și o călătorie diplomatică în Orientul Mijlociu, încercând să instaureze creștinismul printre populațiile păgâne de acolo.
Împărăteasa a murit curând după ce s-a întors din călătoria în Orient, în anul 327.
Împăratul Constantin, fiul Împărătesei Elena, a început să fie adeptul credinței creștine după ce, într-o bătălie, i s-a arătat pe cer o cruce luminoasă, cu mesajul „Prin acest semn Vei învinge". În noaptea care a urmat i s-a arătat în vis și Mântuitorul.
După ce a învins în luptă, Constantin a dat „Edictul de la Milan", prin care creștinismul devenea pentru prima dată religie permisă în Imperiul Roman, alături de alte religii.
Alte realizări ale Împăratului Constantin se referă la: a reușit să ia măsuri ce au încurajat dezvoltarea Bisericii creștine, a înlăturat pedepsele contra creștinilor, a facilitat eliberarea sclavilor, i-a protejat prin lege pe orfani, săraci și pe văduve.
Împăratul Constantin a reușit să declare duminica drept zi liberă în imperiu, pentru toți creștinii.
Alături de mama sa, Împăratul Constantin a susținut refacerea bisericilor creștine și a încurajat construirea unora noi. El a întemeiat și o nouă capitală, Constantinopol, care a fost capitala creștină a Imperiului Roman pentru aproape o mie de ani.
Constantin a organizat și conciliul de la Niceea, prin care religiei ortodoxe i s-a dat o nouă recunoaștere.
Tradiții românești legate de sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena
În cultura populară, ziua de 21 mai este cunoscută sub denumirea de „Constantin Graur” sau „Constantinul Puilor”, când se spune că păsările de pădure își învață puii să zboare.
O altă trăsătură a acestei zile este că agricultorii vor trebui să semene acum porumbul, ovăzul și meiul, întrucât se crede că tot ce este plantat după această zi s-ar usca.
În ziua de 21 mai păstorii decid cine va fi noul baci, unde vor fi organizate stânele și cine se va angaja să le păzească în perioada pășunatului. În vederea ocrotirii de forțele malefice, se făceau focuri, iar oile trebuiau să treacă prin fumul de la foc.
Alte tradiții ce țin de prăznuirea Sfinților Împărați Constantin și Elena recomandă să nu se divorțeze sau să nu se destrame o prietenie în această zi, în caz contrar persoanele implicate vor avea toată viața de suferit din cauza pierderilor de natură sentimentală sau financiară.
O altă interdicție pentru ziua de 21 mai se leagă de faptul că nu este bine să li se dea pâine păsărilor cerului, întrucât se crede că așa se va risipi „sporul casei”. Și stricarea cuiburilor păsărilor este interzisă, tradiția insistând asupra ideii că astfel se va aduce ghinionul în casă pentru tot anul.
În vederea asigurării bunei-dispoziții în familie, este indicat ca în ziua sărbătoririi Sfinților Împărați Constantin și Elena să se aducă fire de bujori înfloriți, flori de lămâiță, pâine și dulciuri de casă.
Surse:
www.realitatea.net, www.stiripesurse.ro, www.ziarullumina.ro
Surse poze:
www.pixabay.com
Urmareste-ne pe Google News
