Cazurile de neglijență din partea cadrelor medicale afectează viața pacienților și a familiilor acestora. Este și cazul unei familii care, după ce a primit teribila veste că mama urma să nască un copilaș deja mort, medicul ginecolog care s-a ocupat de întregul proces al nașterii a „scăpat” copilul pe podeaua rece a spitalului și nu a avut niciun fel de remușcare.
Totul a început în ianuarie 2017, când menstruația mamei neregulată îi dădea de înțeles că se întâmplă ceva în corpul ei. Pe 14 ianuarie 2017 a făcut un test de sarcină acasă la o prietenă, care a ieșit pozitiv.
Viitoarea mamă a izbucnit în lacrimi și un milion de emoții au copleșit-o. Mai vorbise și înainte cu iubitul ei Diego despre o potențială sarcină și despre viitorii copii ai lor, dar acum totul era real. Kristal rămăsese însărcinată!
„Încă de copilă mi-am dorit să fiu mamă. Mereu glumeam cu cei din jur și spuneam că Dumnezeu m-a lăsat pe pământ ca să fiu mămică. Cu toate acestea, în ziua în care am aflat că sunt însărcinată nu am fost atât de entuziasmată pe cât aș fi crezut în tinerețe. Îmi era teamă, eram îngrijorată și deloc pregătită”, își începe povestea Kristal.
„Nu-mi venea să cred că un bebeluș crește în pântecul meu”
La câteva zile după testul de sarcină tânăra a sunat la un medic ginecolog pentru a-i confirma bănuielile. Doctorița a asigurat-o că este însărcinată în șapte săptămâni, ceea ce însemna că bebelușul fusese conceput în ultima săptămână a lunii noiembrie sau prima săptămână a lunii decembrie.
O săptămână mai târziu a plecat în vacanță împreună cu iubitul ei la New York pentru a-și sărbători aniversarea. Împlinea 24 de ani, însă pe drum, în avion, a avut stări de rău, s-a confruntat cu anxietatea și a avut câteva căderi.
„Mirosurile oribile din orașul New York au fost foarte greu de gestionat pentru mine în sarcină. Am încercat să nu mă gândesc că un bebeluș creștea în burtica mea pentru a nu-mi adânci starea de rău”, mărturisește Kristal.
Kristal își amintește cum părinții ei nu au reacționat prea bine la vestea primită, fiindcă îl cunoștea pe Diego de doar șase luni de zile, iar ea încă locuia cu părinții. Încă de când a aflat de sarcină, tânăra nu a putut să se bucure pe deplin, de teama reacției părinților. Ba chiar a început să își caute un o locuință în eventualitatea ar fi dat-o afară din casă.
„Mama i-a dat vestea tatălui meu. I-a spus că sunt însărcinată la telefon, din camera cealaltă. Tata a înlemnit. Nu l-am văzut niciodată atât de supărat și dezamăgit în toată viața mea. S-a uitat la mine cu ochii plini de lacrimi și a plecat. Diego a continuat să se joace cu frățiorul meu mai mic jocuri video, ca de obicei. Tata s-a întors în cameră și a vorbit doar cu mine”, își amintește Kristal.
„Nu ești singură în toată problema asta. Nu trebuie să te muți sau să iei decizii bruște cum ar fi să te măriți și să pleci din casa părintească. Noi suntem tot părinții tăi și casa ta rămâne casa ta”, i-a spus tatăl.
Atunci femeia a fost copleșită de dragostea și de empatia de care dăduse dovadă părintele ei și a putut în final să respire ușurată și să se bucure de sarcină. Ulterior, Diego și-a anunțat propria mamă și frații după care cuplul a pus o postare pe social media pentru ca familia extinsă și prietenii să afle minunata veste.
Pe 17 martie, burtica a devenit rotundă și vizibilă. Tânăra nu mai avea stări de greață, putea să mănânce orice și avea chiar foarte multe pofte.
Pe 6 Aprilie a mers la o ecografie pentru a afla sexul copilului, iar la 19 săptămâni de sarcină, pe 15 aprilie au anunțat lumii întregi printr-o petrecere că urma să aducă pe lume un băiețel. „Toată lumea ne ura să avem un copil sănătos, dar noi ne doream doar un băiețel”, mărturisește ea.
Săptămânile treceau și la final de aprilie când părinții ei plecaseră de acasă și Diego avea o călătorie de afaceri în Vegas, Kristal a rămas singură în weekend.
„Duminică după-amiază toată lumea s-a întors acasă și diego mi-a adus un burger. În timp ce mâncam, am simțit o durere ascuțită în stomac. Nu știam ce să cred pentru că durerea nu este un lucru normal în sarcină, așa că m-am așezat pe canapea și am încercat să adorm.
Când m-am trezit, revenise durerea. Era o înțepătură ascuțită care revenea la fiecare 5 sau 10 minute, dar am ales să aștept până luni dimineața să văd dacă trece. Luni dimineața mi-am sunat medicul ginecolog”, povestește tânăra.
„Vino la cabinet cât mai repede pentru un control”
Atunci când a ajuns în cabinetul medicului ginecolog și a explicat durerea pe care o resimțea, specialista i-a făcut un control, dar copilul era perfect sănătos, se mișca și chiar se întorcea în burtica mamei. Bătăile inimii erau grozave și nimic nu părea a fi în neregulă.
„Doctorița m-a întrebat când ar fi trebuit să fac viitoare ecografie și eu i-am spus că pe 24 aprilie, adică chiar următoarea zi. A rămas să mă prezint la ecografie și în funcție de rezultat, avea să afle dacă este ceva în neregulă”, își amintește ea.
Lucrând într-o grădiniță, Kristal și-a anunțat superiorul de faptul că se simțea rău, iar acesta și-a dat acordul să rămână acasă.
„Mi-aș fi dorit să fi mers direct la urgențe în acea sâmbătă și să-mi ascult Instinctul care îmi spunea că este ceva în neregulă. La ora 16:45 nu am mai rezistat durerii. Știam că se va întâmplă ceva rău. Mama m-a întrebat de ce plâng și de ce nu am spus nimic. La ora 17:00 am pornit spre spital”, dezvăluie tânăra.
Odată ajunsă la spital, Kristal a fost dusă într-un scaun cu rotile în sala de nașteri. Acolo i-au fost puse un milion de întrebări și a fost monitorizată în permanență.
Pacienta a trecut de la agonie la extaz după ce o asistentă i-a spus că în monitorul care fusese conectat la burtica ei se vedea copilașul cum dă din picioare și se simte foarte bine. La doar câteva minute, o moașă care a vrut să îi facă un control de rutină, a chemat de urgență medicul ginecolog.
Tinerei i se rupseseră membranele și se afla deja în travaliu. Apa de care avea nevoie copilul să supraviețuiască era pierdută aproape în totalitate. În plus, cervixul femeii era deschis și avea o infecție vaginală puternică.
La acel moment, Kristal a primit două opțiuni de la medici. Fie ar fi încheiat sarcina imediat, fie ar fi lăsat natura să-și urmeze cursul firesc al lucrurilor.
„Vestea medicilor mi-a frânt inima, mi-a zguduit lumea perfectă pe care o creasem. Cum am putut trece de la o bucurie atât de mare la 21 de săptămâni de sarcină, văzând cum copilașul crește în burtica mea, la agonia de a ști că nu voi putea pleca cu el în brațe din spital?
M-am uitat la mama și la Diego care abia îșistăpâneau lacrimile. Nu voiam să aleg nici o opțiune. Speram că este doar un coșmar din care mă voi trezi. Dar i-am spus doctorului că voi lăsa natura să-și facă treaba”, mărturisește Kristal.
Imediat după ce a părăsit salonul în care se afla tânăra, mama fetei împreună cu Diego au început să își sune rudele apropiate care începeau să apară la spital. Cum contracțiile erau tot mai dese, o asistentă a întrebat-o pe Kristal dacă nu vrea o anestezie epidurală.
La jumătate de oră după anestezie, tânăra avea atât dureri fizice, cât și psihice foarte mari. A strigat după asistență și a rugat-o să îi scoată cateterul, dar aceasta o asigura că anestezia epidurală ar fi trebuit să-și facă efectul și pacienta să nu simtă nimic.
În timpul controlului din partea medicul ginecolog, femeii i s-a rupt apa și atunci și-a dat seama cu adevărat că își pierde copilul.
„Ești tânără! O să mai faci copii!”
„Înainte de a mă duce sala de nașteri, m-am întors către familia mea și singurul lucru care mi-a rămas în minte a fost chipul îndurerat al tatălui meu. Mama și Diego încercau să nu se uite la mine în timp ce țipam în agonie, ținându-se strâns de mână. M-au mutat pe un alt pat și mi-au spus să împing.
După ce am împins de două ori, am născut și am cerut să îmi dea copilul în brațe. Șocul a fost cu atât mai mare cu cât medicul ginecolog care m-a asistat la naștere mi-a scăpat copilașul lipsit de viață, spunându-mi: „E în regulă! Ești tânără! O să mai faci copii! Ești bine.”
Cum putea să-mi spună că sunt bine când doar ce-mi pierdusem copilașul? Nu-mi venea să cred ce se întâmplă. Fiind foarte mic, medicului i-a alunecat printre degete și l-a scăpat pe jos pe Ian”, declară tânăra îndurerată.
Când cadrele medicale l-au pus pe Ian în brațele mamei, aceasta s-a îndrăgostit instantaneu. Era perfect. Semăna cu tăticul lui. Avea cel mai frumos năsuc și cele mai frumoase buzițe. Corpul era lung și slăbuț exact ca cel al tăticului lui. S-a născut la ora 11:40 și cântărea 280 de grame.
După naștere, familiei i s-a permis să intre în camera pacientei. Aceasta era în șoc și plângea încontinuu. În timp ce toată să își lua rămas bun de la copilaș, medicul ginecolog a intrat și-a prezentat condoleanțele.
„Îmi pare atât de rău că nu am putut să prevăd o asemenea tragedie”, a spus medicul.
Deși sarcina a decurs în mod normal, iar copilul creștea perfect și lua în greutate bine, mămica nu a putut să îl aducă pe lume din cauza unei afecțiuni care se numește cervix incompetent.
Ulterior, o asistentă i-a spus că placenta ei era acoperită de bacterii și propriul corp al pacientei a decis să elimine sarcina. La acel moment, Kristal s-a simțit ușurată pentru că, din miile de femei care trec prin pierderi de sarcină, foarte puține primesc un răspuns la întrebările lor.
Greșeala unui medic mi-a decapitat bebelușul la naștere
Părinții au primit o cutiuță cu toate amintirile legate de fiul lor Ian, precum și o plăcuță cu amprentele piciorușelor și mânuțelor lui. O asistentă chiar le-a făcut niște poze extraordinare. Kristal și-a petrecut următoarele două zile în spital împreună cu cel ce ar fi urmat să-i îndeplinească visul de a fi cea mai fericită mamă.
Cel mai mare regret al ei este acela că nu a făcut mai multe poze, pentru că a preferat să își petreacă timpul sărutându-l și mângâindu-l. Ian a rămas în spital, în timp ce cuplul a plecat acasă cu inima rănită și brațele goale.
Părinții i-au organizat o ceremonie de înmormântare micuțului la care s-au strâns foarte multe persoane. Pentru părinți și familiile lor, Ian nu va fi niciodată uitat, iar mămica și tăticul lui îi duc dorul în fiecare zi.
O poveste cu adevărat cutremurătoare cu care, din păcate, se confruntă foarte multe femei în ziua de astăzi. Statisticile sunt îngrijorătoarem tot mai multe sarcini fiind terminate din cauza problemelor de sănătate sau chiar din motive necunoscute. Empatizăm cu durerea părinților și le dorim să treacă mai ușor peste aceste momente grele.
Surse foto: facebook.com
Surse articol: cafemom.com
Urmareste-ne pe Google News
