Elevii nu mai au biblioteci acasă. Numărul copiilor care au mai puțin de 10 cărți acasă crește alarmant

Câți copii mai au o bibliotecă acasă? Câți părinți mai fac copiilor cadou o carte de ziua lor, de Crăciun sau cu altă ocazie? Într-o piață invadată de dispozitive electronice, cărți în format PDF, popularitatea lucrărilor scrise este în declin în ultimii ani.

Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în urma unei analize care a centralizat răspunsuri venite din 59 de țări, cei mai mulți elevi au renunțat demult la dicționar. Google și dicționarele electronice sunt aliatul lor de nădejde, ieftine, ușor de răsfoit, la doar un click distanță.

Pe lângă faptul că dicționarele în format clasic sunt voluminoase și elevilor le ia foarte mult timp să caute informația dorită, internetul este mult mai facil de folosit.

Biblioteca personală a elevului, tot mai „subțire” și neînsemnată

În general, numărul cărților care se află în biblioteca personală a unui elev a scăzut dramatic în ultimii 10 ani, conform unei analize a aceeași organizații pe baza datelor colectate la ultimele evaluări Pisa. Deși unii profesori încă cer dicționarele în format fizic la ore, cei mai mulți dintre respondenți susțin că au renunțat demult la ele.

Un bunic care a răspuns întrebărilor reporterilor Pro TV mărturisește că a lăsat moștenire dicționarele pe care le-a folosit în școală și în liceu fetelor sale, iar ulterior au ajuns la nepoți. Doar că în ultimii ani au apărut din ce în ce mai multe aplicații pentru traduceri, precum și dicționare electronice interactive și din ce în ce mai atractive.

Cu toate acestea, experții spun că cea mai bună sursă de informare rămâne dicționarul în format clasic. Și editurile mari s-au adaptat acestor tendințe așa că pe rafturi în biblioteci elevii și părinții pot găsi dicționare mici, ușor de folosit.

„Nu mai sunt atât de căutate acele dicționare gigant cu care editorii se mândreau cumva. Ne amintim de acele Larousse-uri mari pe care le aveam când eram copii. Dicționarele mici care sunt utilizate foarte frecvent sunt în continuare la mare căutare pentru că oamenilor le e mai ușor să le folosească”, a menționat directorul general al unei edituri, pe nume Andrei Niculescu.

Conform experților în educație, numărul de cărți pe care elevii le au acasă în bibliotecă este în directă legătură cu performanțele lor academice. Din păcate, procentul elevilor care au care se pot „lăuda” că au mai puțin de 10 cărți acasă a crescut de la 19% la 26%.

Cifre alarmante: peste 40% din copiii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani nu înțeleg ce citesc

Dispar Bibliotecile din România!

O altă realitate crudă a erei digitale în care trăim este aceea că bibliotecile în care tinerii pot închiria gratuit cărți se închid. Statisticile arată că România s-au închis în medie 300 de biblioteci unde se puteau închiria gratuit cărți în ultima perioadă.

Lipsa lecturii printre elevi este o chestiune intens dezbătută. La începutul anului, profesorul Mihai Maci făcea câteva declarații șocante despre sistemul educațional din România: „Mă refer aici la media cunoștințelor studenților mei.

Mulți dintre ei, în 13 ani de școală n-au citit nicio carte sau – dacă au citit ceva pentru Bacalaureat – n-au înțeles și nu le-a spus mai nimic. Cunoștințele lor științifice sunt la nivelul clasei a IV-a; adică pur intuitive”.

În România, conform ultimelor date, după revoluție s-au închis 8300 de biblioteci. Din 10.000 de biblioteci școlare au rămas 6000, din 2600 de biblioteci comunale au rămas 1600 și din 4458 de biblioteci publice, au rămas sub 2000.

De asemenea, fondul de carte a scăzut, precum și numărul cititorilor activi care au împrumutat cel puțin o carte într-un an. Se emit tot mai puține permise de bibliotecă, iar pandemia a fost un indicator clar al acestei scăderi a interesului cititorilor față de lectura clasică.

Fostul Ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu declara chiar că: „România a devenit o țară aculturală. Cititul a cam dispărut în România. Suntem pe unul din ultimele locuri în lume. Totul e bazat pe ipocrizie și demagogie. Avem Ziua Națională a Lecturii, avem Ziua Națională a Iubitorilor de Carte, avem chiar Ziua Națională a Cumpărării de Carte. Te înspăimânți… În loc să facem politici publice venim cu tot felul de chestii marginale. Ne plac festivismele”.

În contextul digitalizării informațiilor, numărul copiilor care nu se mai pot lăuda cu o bibliotecă stufosă acasă crește alarmant. Nu mai sunt la modă nici dicționarele explicative sau alte cărți importante și de interes pentru școală.