Răpire în plină stradă, în București! Un cetățean american și-a răpit fiul avut cu o româncă, din cauza disputelor legate de custodia copilului

Tatăl a ticluit un plan de răpire ca în filme

Un episod desprins parcă din scenariile de la Hollywood a avut loc pe străzile Bucureștiului, protagonistul principal fiind un fost militar american, devenit ulterior avocat, care și-a răpit propriul fiu în vârstă de numai 6 ani. Gestul șocant a fost rezultatul unui conflict aprins cu fosta sa parteneră, o româncă, în privința custodiei copilului.

Operațiunea, care a purtat numele de cod „Gardaland”, a fost pregătită în detaliu și a costat în jur de 40.000 de euro. Tatăl a pus la punct fiecare amănunt. A recrutat un fost soldat britanic și chiar a închiriat un avion privat de mici dimensiuni, totul pentru a-și duce fiul în Italia, țara unde instanțele îi recunoscuseră drepturile părintești.

Soțul meu m-a acuzat de răpire pentru că am plecat la părinți. A uitat că eu doar eu am grijă de copil și sunt întrețin SINGURĂ toată casa, din indemnizația cu handicap a copilului

Custodia disputată între cei doi părinți, premiza răpirii

Relația dintre cei doi părinți s-a deteriorat odată cu mutarea băiatului în România, la mama lui, cu doar două luni înaintea incidentului. Situația financiară precară și tensiunile dintre foștii soți au alimentat un conflict tot mai dureros. Tribunalul din Vicenza hotărâse însă, încă de pe data de 17 iulie 2024, că tatăl avea custodia copilului și dreptul de a decide în privința educației, sănătății și viitorului micuțului.

„Copilul minor este plasat sub custodia exclusivă și consolidată a tatălui, tatăl plasându-l la reședința sa din Italia și cu înțelegerea că numai el poate lua cele mai importante decizii privind educația, creșterea și sănătatea copilului său.”, se arăta atunci în decizie.

Din perspectiva tatălui, hotărârea instanței nu era respectată, iar autoritățile nu păreau dispuse să intervină. „Trebuia să o fac. Pentru fiul meu, pentru viitorul lui. Nicio instituție nu făcea nimic, nici armata, nici ambasada americană, nici autoritățile italiene. Atunci m-am gândit să acționez eu însumi”, a declarat el, justificând gestul extrem.

Momentul răpirii, atent ales

Răpirea băiatului s-a petrecut într-o zi obișnuită, în plină stradă, chiar sub ochii mamei. Camerele de supraveghere au surprins scenele dramatice: copilul a fost luat pe sus, urcat în grabă într-o mașină, mama țipând neputincioasă, fără să poată opri răpirea. Pentru Roxana, totul a fost un coșmar trăit pe viu: „Mi-a furat copilul ca un agent 007”, a spus ea, șocată de rapiditatea cu care s-a desfășurat totul.

Planul a continuat cu trecerea graniței în Bulgaria, iar de acolo, dintr-un mic aerodrom de lângă Ruse, băiatul și tatăl său au urcat într-un avion Piper. În câteva ore, cei doi ajunseseră deja în Italia, unde tatăl se considera în siguranță și protejat de deciziile instanței.

Ce trebuie să știi despre răpirea copilului: statistici și sfaturi de la Poliția Română

Băiatul prins la mijloc. „Nu pot să îl strâng în brațe, nu pot să fiu lângă el când are nevoie de mine”

La doar șase ani, copilul a devenit victima unei lupte juridice și emoționale pe care nu o poate înțelege. Smuls din brațele mamei și purtat într-o aventură pentru care nu fusese pregătit, el a trăit confuzia și frica momentului. În prezent, se află alături de tatăl său, într-un mediu stabil din Italia, unde acesta încearcă să îi ofere o viață „normală”.

Pentru Roxana, însă, distanța este dureroasă. Conform deciziilor actuale, ea are dreptul să își vadă fiul o singură dată pe săptămână, printr-un apel video, sub supraveghere. „Nu pot să îl strâng în brațe, nu pot să fiu lângă el când are nevoie de mine. Mă uit la ecran și îl văd cum crește fără mine”, a mărturisit mama, cu vocea încărcată de lacrimi.

Justificările tatălui: „Am vrut să îi ofer fiului meu șansa la un viitor pe care îl merită”

Nicholas, fost căpitan în armata americană, susține că nu a avut altă soluție. În viziunea lui, copilul risca să trăiască într-un mediu nesigur, lipsit de resursele necesare. „Am făcut ceea ce trebuia ca tată. Nu am avut de ales. Am vrut să îi ofer fiului meu șansa la un viitor pe care îl merită”, a explicat el.

În plus, bărbatul susține că nu ar fi acționat din impuls, ci din responsabilitate părintească. A cheltuit sume considerabile, a planificat fiecare detaliu și și-a asumat riscurile unei operațiuni care i-ar fi putut aduce și acuzații penale.

Acuzațiile mamei: „Nick bea și nu ne-a tratat bine...”

Și mama a avut un cuvânt greu de spus în contextul celor întâmplate, fiind acuzată de mai multe lucruri grave. „Am fost obligată să merg în România cu copilul pentru că, după ce căsnicia noastră s-a încheiat din cauza infidelității lui, nu am mai știut cum să mă întrețin. Aș vrea să subliniez că, înainte să plec, instanța italiană hotărâse ca fiul nostru să locuiască cu mine în casa noastră, din care, însă, fusesem evacuată. 

Nu aveam bani, nu aveam rezidență și nimeni nu-mi dădea de lucru. Ce puteam face? Poate că am greșit aducând copilul în România, dar nu aveam altă alternativă... Și în spatele tuturor acestora, există și o problemă cu alcoolul, Nick bea și nu ne-a tratat bine...”, a declarat femeia.

Cazul ridică însă întrebări sensibile: cât de departe poate merge un părinte pentru binele copilului? Ce înseamnă „binele superior al minorului” atunci când ambii părinți cred că dețin răspunsul? Dincolo de procedurile legale și de răpirea spectaculoasă, rămâne drama unui băiat care a fost prins în mijlocul unei dispute internaționale, forțat să își trăiască copilăria sub semnul conflictului dintre cei care i-au dat viață.

„Răpirea de la București” nu este doar o poveste șocantă, ci și un avertisment asupra modului în care conflictele de custodie pot degenera atunci când dialogul dispare, iar instanțele nu reușesc să ofere soluții rapide.