Risc uriaș de abandon școlar pentru copiii din mediul rural chiar din timpul ciclului primar. Profesorii se schimbă, rezultatele sunt slabe și eșecul școlar e frecvent
Aproximativ 1.500 de școli din țară au fost incluse de Ministerul Educației pe o listă cu risc mare și foarte mare de abandon școlar. Situația este alarmantă mai ales în sate și comune, unde se află peste 80% dintre aceste unități de învățământ. Problemele mari apar încă de la începutul școlii, din ciclul primar, arătând diferențele uriașe dintre copiii care învață în mediul rural și cei care învață în mediul urban.
Lista publicată în cadrul programului PRIMII cuprinde 1.487 de școli. Dintre aceste unități de învățământ, 722 sunt încadrate la risc foarte mare, iar 765 la risc mare.
Asta nu înseamnă că toți copiii din aceste școli abandonează deja cursurile, ci că unitățile au un profil în care riscul este ridicat. Acest risc include cadre didactice instabile, rezultate școlare slabe, repetenție, structuri mici sau dispersate și alte semnale asociate eșecului școlar.
Patru din cinci școli sunt în mediul rural
Cea mai mare parte a problemei abandonului școlar se vede la sat. Din cele 1.487 de unități aflate pe listă, 1.217 sunt în mediul rural, ceea ce înseamnă 81,8% din total.
Dintre acestea, 614 școli au fost încadrate în categoria de risc foarte mare. În mediul urban sunt 270 de unități, dintre care 108 în categoria de risc foarte mare.
Cifrele arată că un copil din mediul rural poate intra într-un sistem educațional fragil încă din clasele primare, cu mult înainte de Evaluarea Națională sau de alegerea unui liceu.
Problema nu începe neapărat în gimnaziu, ci chiar în primii ani de școală, atunci când elevul are nevoie de continuitate, de profesori stabili și de sprijin pentru a nu acumula goluri greu de recuperat mai târziu.
Ministerul Educației folosește Indexul Național de Vulnerabilitate Școlară pentru Învățământul Primar și Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație, cunoscut drept MATE pentru această evaluare.
Astfel, sunt analizate cinci dimensiuni printre care menționăm: stabilitatea cadrelor didactice, eficiența educațională, calitatea rezultatelor școlare, complexitatea structurii școlare și riscul de eșec școlar.
Ce înseamnă, concret, că o școală are risc mare de abandon?
Clasificarea oficială vizează întreaga școală și nu înseamnă că elevii vor renunța la cursuri. Situația fiecărui copil în parte este evaluată atent abia după ce școala este inclusă în acest program.
Învățătorii au obligația să completeze o fișă specială de observare numită MATE Primar. Acest document ajută la depistarea din timp a unor probleme precum notele mici, absențele nemotivate, repetenția sau comportamentul dificil în timpul orelor.
Țara cu cea mai mare rată de abandon școlar din Europa: România! De ce renunță copiii la școală
Descoperirea unui singur astfel de semnal de alarmă impune realizarea imediată a unui plan de sprijin educațional pentru elevul respectiv.
În plus, copiii care lipsesc o perioadă mai lungă nu sunt trecuți direct la capitolul abandon. Ei figurează în registre până la clarificarea oficială a situației lor. Această regulă arată că intervenția profesorilor este esențială înainte ca legătura elevului cu școala să se rupă definitiv.
Iași, Bacău și Mureș au cele mai multe școli pe listă
Cifrele diferă de la un județ la altul. Cele mai multe unități aflate în categoriile de risc mare și foarte mare sunt în Iași, cu 85 de școli, Bacău, cu 74, Mureș, cu 73, Constanța, cu 59, Suceava, cu 58, și Dolj, cu 57.
În ceea ce privește unitățile încadrate în categoria de risc foarte mare, Mureș se află pe primul loc, cu 53 de unități, urmat de Iași, cu 48, Sibiu, cu 36, Brașov, cu 35, și Dâmbovița, cu 31.
Diferențele devin și mai evidente atunci când este analizată proporția. În Brașov, 35 dintre cele 47 de școli de pe listă sunt încadrate la risc foarte mare. În Mureș, proporția este de 73%, iar în Sibiu de 72%.
173 de școli au și risc foarte mare, și marginalizare ridicată
Situația este și mai delicată în comunitățile în care problemele școlii se suprapun peste cele sociale. Pentru 844 dintre unitățile de pe listă a fost disponibil și indicele de risc comunitar dezvoltat de UNICEF.
Dintre unitățile selectate, 292 funcționează în comunități cu un grad ridicat de marginalizare, iar alte 552 se află în zone cu o vulnerabilitate medie spre mare. De asemenea, în 173 de cazuri, școala are atât un risc maxim de abandon, cât și un nivel sever de izolare socială, aproape toate aceste unități fiind localizate în mediul rural.
Cele mai multe asemenea cazuri sunt înregistrate în Iași, unde sunt active 20 de astfel de școli. Clasamentul este completat de județele Bacău cu 16 unități, Vaslui cu 13, Suceava cu 12 și Brașov cu 10 școli aflate în aceeași situație critică.
Județul Vaslui se remarcă însă printr-o pondere extrem de îngrijorătoare a cazurilor grave. Aici, 29 dintre cele 34 de unități de învățământ incluse pe listele Ministerului Educației funcționează în comunități puternic marginalizate.
Program de peste 1,2 miliarde de lei pentru aproximativ 50.000 de copii
La finalul lunii septembrie, Ministerul Educației a demarat o inițiativă națională de amploare numită PRIMII, un program dedicat sprijinirii învățământului primar prin măsuri integrate de intervenție.
Scopul principal al acestui proiect este combaterea analfabetismului funcțional și reducerea abandonului școlar, fiind vizați aproximativ 50.000 de copii din primele clase de școală.
Bugetul total alocat depășește 1,21 miliarde de lei (în jur de 232 de milioane de euro), banii fiind asigurați prin Fondul Social European Plus. Planul de intervenție este gândit să se desfășoare pe o perioadă de trei ani.
Prin acest mecanism, cel puțin 350 de școli din țară vor primi granturi financiare direct proporționale cu numărul de copii înscriși. Suma stabilită este de 7.408,19 lei pe an pentru fiecare elev, distribuirea fondurilor urmând să se facă în baza unui punctaj strict și a resurselor disponibile în buget.
Investiția masivă în educație prin măsuri de sprijin direct și granturi financiare devine esențială pentru a schimba această realitate dură din satele românești, oferind școlilor vulnerabile resursele necesare pentru a stopa abandonul timpuriu chiar de la primele clase.
Dincolo de cifre și strategii, succesul acestor intervenții depinde de capacitatea profesorilor de a identifica din timp semnalele de alarmă și de a le oferi copiilor sprijinul necesar înainte ca eșecul școlar să devină definitiv, oferindu-le astfel o șansă reală la un viitor stabil.
Surse foto: AI
Surse articol: edupedu.ro, profesorii.ro, scoala9.ro
Urmareste-ne pe Google News
