Oxitocina și prolactina, hormonii alăptării și influența lor minunată în relația mamă-copil

Oxitocina și prolactina reprezintă doi hormoni esențiali atât pentru procesul de alăptare, cât și pentru crearea unei legături speciale între mamă și copil. Ce rol joacă exact fiecare în parte și ce alte lucruri importante trebuie să mai cunoașteți despre ei aflați chiar aici.

Informații despre oxitocină și prolactină

Hormonii oxitocină și prolactină influențează în mod diferit alăptarea (de reținut că și alți hormoni, precum estrogenul, sunt implicați direct în lactație). Astfel, oxitocina: determină ejecția laptelui în timpul suptului, stimulează contracțiile uterine în parturiție și ajută la transportul spermei. Prolactina: este responsabilă pentru dezvoltarea mamară și lactație, menține corpus luteum la mamifere (o structură endocrină temporară implicată în producerea unor hormoni), stimulează producerea de lapte. Când un bebeluș suge la sân, impulsuri nervoase ajung de la mamelon la creier. Drept răspuns, lobul anterior al glandei pituitare secretă prolactină, iar cel posterior oxitocină (sunt stimulați de zona din creier denumită hipotalamus).

oxitocina si prolactina

Prolactina

Acest hormon este necesar pentru secreția de lapte de către celulele alveolelor mamare. Nivelul de prolactină din sânge crește în mod semnificativ în timpul sarcinii și stimulează creșterea și dezvoltarea țesutului mamar, pregătindu-l pentru producția de lapte. Laptele nu este însă secretat în sarcină deoarece hormonii sarcinii (progesteronul și estrogenul) blochează acțiunea prolactinei. Mai exact, prolactina începe să acționeze la aproximativ 8 săptămâni gestaționale și crește treptat în cantitate în următoarele 7 luni, atingând pragul maxim la naștere. Odată ce bebelușul se naște și placenta este eliminată, nivelurile de estrogen și progesteron scad semnificativ, iar cel de prolactină scade ușor, moment în care are sânii încep să producă lapte. Laptele însă nu curge imediat; durează între 3-5 zile, timp în care sânii creează un alt lichid, precursor al laptelui, denumit colostru, pe care bebelușul îl consumă o scurtă perioadă de timp.

Când bebelușul suge la sânul mamei, nivelul de prolactină din sânge crește și stimulează producția de lapte de către alveolele mamare. Nivelul prolactinei este cel mai mare cu aproximativ 30 de minute după începerea alăptării, așadar cel mai important rol al său este să creeze lapte pentru următoarea masă. În primele săptămâni după naștere, cu cât bebelușul suge mai mult și stimulează mamelonul, cu atât este produsă mai multă prolactină și respectiv mai mult lapte. Efectul său este deosebit de important la momentul în care lactația este deja stabilită. Deși prolactina continuă să rămână necesară pentru producerea laptelui, după câteva săptămâni nu mai există o legătură la fel de strânsă între cantitatea de prolactină și cea de lapte produsă. În orice caz, dacă mama întrerupe alăptarea, secreția de lapte poate înceta de asemenea (în cele din urmă, laptele va dispărea).

Mai multă prolactină este produsă noaptea, așa că alăptarea pe timpul nopții este deosebit de utilă în menținerea rezervei de lapte. Prolactina pare să confere unei mame o stare de relaxare și somnolență, drept urmare aceasta se poate odihni de obicei mai bine chiar dacă a alăptat noaptea. Din acest motiv prolactina este cunoscută și sub denumirea de hormonul maternității (se consideră a avea un efect tranchilizant).

Suptul bebelușului influențează eliberarea altor hormoni specifici glandei pituitare, inclusiv hormonul eliberator al gonadotropinelor (GnRH), hormonul stimulator folicular și hormonul luteinizant, conducând la suprimarea ovulației și a menstruației. Prin urmare, o alăptare frecventă poate contribui la o întârziere în instalarea unei noi sarcini. De reținut că alăptarea de pe timpul nopții este extrem de importantă pentru a menține acest efect.

oxitocina si prolactina

Oxitocina

Oxitocina ajută celulele mioepiteliale din jurul alveolelor mamare să se contracte. Acest aspect contribuie la crearea laptelui care s-a colectat în alveole, care curge și umple canalele galactofore. Uneori laptele este exprimat în jeturi fine. De asemenea, oxitocina contribuie și la contracțiile uterine din perioada post-partum (repsectiv la reducerea sângerării)-contracțiile pot cauza o durere uterină gravă când bebelușul suge în primele zile de naștere.

Reflexul de oxitocină este de asemenea cunoscut drept reflex de coborâre sau reflex de ejecție a laptelui. Oxitocina este produsă mai rapid decât prolactina. Acest hormon creează laptele care se află deja în sân pentru masa curentă și ajută copilul să extragă laptele mai ușor. Oxitocina începe să acționeze când mama știe că este ora mesei, precum și atunci când bebelușul suge (transmite un mesaj important glandei pituitare a mamei, prin terminațiile nervoase ale mameloanelor, prin nervii toracici și hipotalamus să secrete mai mult lapte - în consecință glanda pituitară răspunde prin secreția oxitocinei care determină micii mușchi din lobulii mamari să se contracte și să ejecteze lapte).

Reflexul devine condiționat de senzațiile și sentimentele mamei, precum atingerea, mirosul sau vizualizarea copilului, auzul plânsului bebelușului sau gânditul la bebeluș. Dacă mama se confruntă cu dureri puternice sau cu o supărare mare, reflexul de oxitocină poate fi inhibat, iar laptele va înceta să curgă. În cazul în care mama este sprijinită, ajutată să se simtă confortabil pentru a continua să alăpteze bebelușul, laptele va curge din nou.

Acest reflex al oxitocinei este important de înțeles deoarece explică motivul pentru care mama și copilul trebuie ținuți împreună și, mai ales, de ce trebuie să aibă loc contactul piele-pe-piele (oxitocina este denumită hormonul dragostei). Spre deosebire de prolactină, oxitocina nu există în corp până când începe suptul.

Oxitocina și prolactina - de reținut

Suptul bebelușului la sân face două lucruri: stimulează prolactina să creeze lapte și oxitocina să transmită laptele. Este un proces de tip cerere-ofertă. Cu cât mama își alăptează mai des copilul, cu atât este produs mai mult lapte. Bebelușul nu poate folosi niciodată tot laptele din sâni, suptul este doar mesajul către corpul mamei să creeze mai mult. Chiar dacă vârsta la care deveniți mame este 40 de ani sau 20 de ani, este la fel de posibilă producția laptelui, iar după ce are loc înțărcarea, secreția continuă timp de 2-3 luni sau chiar 1 an. În mod normal o femeie poate alăpta timp de 2-3 ani. Alăptarea are un oarecare efect contraceptiv, dar numai în primele 3-4 luni la naștere, efect care nu este 100% sigur.

Citește și: Schimbarile corpului dupa nastere 

Surse:

www.healthcentral.com; www.ncbi.nlm.nih.gov; www.yourhormones.info

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Data nașterii bebelușului

    Alte articole care te-ar putea interesa

    8 dovezi că Meghan Markle este o mamă minunată, ca și tine
    8 dovezi că Meghan Markle este o mamă minunată, ca și tine

    Meghan Markle și Prințul Harry formează, de departe, unul dintre cele mai controversate cupluri regale din ultimii ani. Harry a renunțat la toate privilegiile pe care le are că membru...

    Mama copilului lor este însărcinată din nou și le cere să îi adopte și al doilea copil
    Mama copilului lor este însărcinată din nou și le cere să îi adopte și al doilea copil

    La ani de zile după ce au încercat să aibă un copil, un cuplu s-a împăcat cu ideea că nu vor fi niciodată părinți, până când au primit un telefon care le-a...

    Cele mai posesive zodii. Nevoia lor de a controla totul destramă relația
    Cele mai posesive zodii. Nevoia lor de a controla totul destramă relația

    Orice femeie își dorește alături un partener grijuliu, iubitor și protector, care să îi ofere un sentiment de siguranță. Dar ce se întâmplă atunci când...

    Lili Sandu, despre viața de cuplu cu copil: ”Nu avem bonă. Eu cu țâțica, el se ocupă cu adormitul. Avem momente și pentru noi. Hormonii au luat-o...”
    Lili Sandu, despre viața de cuplu cu copil: ”Nu avem bonă. Eu cu țâțica, el se ocupă cu adormitul. Avem momente și pentru noi. Hormonii au luat-o...”

    Printre vedetele care au născut în pandemie, se numără și Lili Sandu, care în luna august a adus pe lume un băiețel superb, pe nume Thomas Jay. Copilul a fost foarte dorit...

    Psih. Simona Cernea despre psihologia alăptării: "Alăptarea nu trebuie să devină o aducătoare de frustrări pentru mamă."
    Psih. Simona Cernea despre psihologia alăptării: "Alăptarea nu trebuie să devină o aducătoare de frustrări pentru mamă."

    Vei afla aici informații interesante despre psihologia alăptării și înțărcarea, informații prezentate de Simona Cernea, Psiholog Clinician, Psihoterapeut cognitiv-...

    În sfârșit s-a demonstrat! Telefoanele chiar pot distruge relația dintre părinte și copil
    În sfârșit s-a demonstrat! Telefoanele chiar pot distruge relația dintre părinte și copil

    Nu mai reprezintă nicio noutate faptul că telefonul mobil este un dispozitiv nociv pentru copii. Mai mult decât atât, se pare că reprezintă un pericol pentru relația dintre...

    Gina Pistol se luptă cu hormonii de sarcină: „Dacă par isterică, nu par, chiar sunt”
    Gina Pistol se luptă cu hormonii de sarcină: „Dacă par isterică, nu par, chiar sunt”

    Toată lumea este cu ochii pe ea: cea mai în vogă graviduță din showbizul românesc. De când Gina Pistol a anunțat că urmează să aibă un copil cu Smiley, Instagramul...

    Mihai Bendeac, confesiuni despre relația cu mama sa: „Nu se poate să îți aminteșți numai lucrurile frumoase”
    Mihai Bendeac, confesiuni despre relația cu mama sa: „Nu se poate să îți aminteșți numai lucrurile frumoase”

    Mihai Bendeac este unul dintre cei mai îndrăgiți actori de comedie din România. Face parte din juriul emisiunii „iUmor” și este și unul dintre cei mai...

    © 2021 Qbebe