Ghid pentru părinți: legătura dintre dermatita atopică și sănătatea digestivă a bebelușilor

Dermatita atopică este una dintre cel mai des întâlnite afecțiuni ale pielii la bebeluși și copii. Statisticile arată că, la nivel mondial, 15-20% dintre copii suferă de acest tip de eczemă, care se manifestă, de regulă, în jurul vârstei de 3-6 luni.

Dermatita atopică este mai frecventă în rândul micuților predispuși genetic, care au un istoric medical familial de atopie. Chiar dacă nu pune în pericol viața copiilor, această afecțiune afectează calitatea vieții, întrucât vine la pachet cu tulburări de somn, iritabilitate și stres, atât pentru bebeluși, cât și pentru părinți.

Specialiștii caută constant soluții pentru a ameliora simptomele dermatitei atopice și chiar pentru a preveni dezvoltarea afecțiunii, realizând tot felul de cercetări în domeniu. De altfel, tot mai multe studii demonstrează faptul că există o legătură între dermatita atopică și sănătatea digestivă a bebelușilor. Echilibrul microbiomului influențează puternic dezvoltarea celor mici, iar totul începe intrauterin, spun experții în sănătate.

Află tot ce trebuie să știi despre dermatita atopică și legătura dintre această afecțiune și sănătatea digestivă a copiilor!

Ce este dermatita atopică și cum se manifestă?

Dermatita atopică este o afecțiune cutanată inflamatorie, cu o evoluție cronică, ce debutează, de obicei, în perioada copilăriei, în primele 6 luni de viață ale bebelușului, însă nu este exclus să apară și la vârstă adultă. Specialiștii din cadrul Centrului Medical de Diagnostic și Tratament „Dr. Victor Babeș” susțin că 60% dintre cazurile de dermatită atopică apar înainte de primul an de viață, iar prevalența bolii este în creștere mai ales în țările dezvoltate.

Manifestările dermatitei atopice diferă de la caz la caz. De exemplu, la bebeluși eczema este vizibilă mai ales pe față, scalp, gât, coate și genunchi, în timp ce la copiii mai mari, pe pielea din interiorul coatelor, din spatele genunchilor, de pe părțile laterale ale gâtului, precum și în zona gurii, a încheieturilor, a gleznelor și a palmelor.

Cele mai frecvente simptome ale dermatitei atopice sunt următoarele:

  • mâncărimi;
  • piele uscată, descuamată;
  • porțiuni de piele aspră pe față, pe partea superioară a brațelor, pe coapse;
  • piele înroșită, inflamată și îngroșată;
  • pete mici, ce pot să dobândească o crustă și să secrete un lichid când copilul se va scărpina.

Care sunt posibilele cauze ale dermatitei atopice

Cauzele dermatitei atopice sunt, mai degrabă, o combinație de factori genetici și imunologici. În aproximativ 70% din cazuri, această afecțiune a pielii apare pe fond genetic, atunci când părinții au un istoric medical de dermatită atopică.

Disfuncția barierei cutanate poate fi o altă cauză a dermatitei atopice, la fel și prezența altor afecțiuni alergice, expunerea la factori de contact (detergent, produse cosmetice, coloranți, parfumuri etc.), contactul cu haine din materiale sintetice, expunerea la temperaturi extreme, contactul cu alergeni din aer sau consumul anumitor alimente. De altfel, tot mai multe studii arată că declanșarea simptomelor asociate dermatitei atopice este influențată de microbiom (sau microbiota) - adică de sănătatea digestivă a bebelușilor.

Legatura dintre dermatita atopică și sănătatea digestivă a bebelușilor

Un microbiom sănătos este esențial, cand vorbim de un nou născut, întrucât bariera protectoare pe care acesta o formează contribuie la protecția bebelușului față de bacteriile periculoase din mediul înconjurător și ajută la dezvoltarea unei imunități puternice. Un dezechilbru al microbiomului poate deveni factor de risc pentru numeroase afecțiuni, inclusiv pentru dermatita atopică.

Un nou studiu realizat de un grup de oameni de știință de la Danone Nutricia Research (Țările de Jos), de la Laboratorul de Microbiologie de la Universitatea Wageningen (Țările de Jos) și de la Departamentul de Medicină de la Imperial College din Londra (Regatul Unit) a analizat modul în care microbiota intestinală influențează dezvoltarea eczemelor în primii ani de viață și, de asemenea, dacă echilibrul microbiotei intestinale este influențat de o intervenție alimentară prebiotică în primii ani de viață.

Cercetătorii au analizat probele fecale a 138 de copii născuți pe cale naturală, cu risc crescut de alergie (adică cu antecedente parentale de boală alergică). Probele au fost prelevate de la fiecare copil, la 4 și 26 de săptămâni. Valorile pH-ului și lactatului din scaun, precum și cele ale acizilor grași cu lanț scurt, au fost, de asemenea, efectuate la 4, 12 și 26 de săptămâni. Bebelușii care (din diverse motive) nu au fost alăptați la sân au consumat fie o formulă standard de lapte de vacă, fie o formulă parțial hidrolizată care conținea oligozaharide specifice. Aceste grupuri au fost comparate cu un grup de referință de sugari alăptați la sân.

Până la 18 luni, 52 dintre cei 138 de sugari (aproximativ 38%) au prezentat simptome de dermatită atopică. Bebelușii care au dezvoltat eczeme până la 18 luni au prezentat diferențe de compoziție în microbiota intestinală în comparație cu cei care nu au dezvoltat eczeme: la 4 săptămâni, aceștia au prezentat o abundență relativă scăzută de Parabacteroides și Enterobacteriaceae, în timp ce la 26 de săptămâni au prezentat scăderi ale speciilor Eubacterium și Anaerostipes, despre care se știe că utilizează lactatul și produc butirat. Așa că, deloc surprinzător, la 26 de săptămâni s-a observat, de asemenea, o creștere a lactatului și o scădere a butiratului în scaunul sugarilor care aveau să dezvolte ulterior eczeme.

Cercetătorii au evaluat similitudinea în compoziția microbiotei între grupuri de copii care au avut parte de o alimentatie prebiotică și copii care nu au avut o alimentație prebiotică. Microbiota sugarilor de 26 de săptămâni, care au primit prebiotice, a avut o compoziție mai asemănătoare cu cea a sugarilor din grupul alăptat la sân decât sugarii care au fost hrăniți cu formulă de lapte. În comparație cu grupul de bebeluși care au fost hrăniți cu formulă de lapte, grupul de bebeluși cu dietă bazată pe prebiotice a prezentat niveluri crescute de specii Bifidobacterium, cu niveluri scăzute de specii Clostridium, precum și un gen neatribuit de Lachnospiraceae. În general, autorii au constatat că, compoziția microbiotei fecale la sugarii care au primit formula suplimentată cu prebiotice, au fost mai apropiate de cele ale sugarilor hrăniți la sân. Această concluzie sugerează că sugarii hrăniți exclusiv la sân au un risc mai mic de eczemă infantilă.

Cum se formează sistemul imunitar și microbiomul bebelușului

La bebeluși, microbiomul (microbiota) începe să se formeze încă din perioada intrauterină și continuă să se dezvolte după naștere. Am putea spune că nou-născutul împrumută microbiomul mamei, prin colonizarea pielii cu flora bacteriană vaginală maternă și a tubului digestiv cu secreții înghițite la naștere și ulterior prin laptele matern.

Microbiomul mamei însărcinate este diferit față de cel al mamei care nu este însărcinată. Acesta se modifică pe parcursul sarcinii astfel încât fătul să se dezvolte sănătos și armonios. La naștere, bebelușul trece dintr-un mediu steril (burtică mamei) într-unul plin de microorganisme, iar un studiu recent subliniază că microbiota intestinală a mamei joacă un rol esențial în acest transfer. Prin urmare, o viitoarea mămică trebuie să fie atentă la alimentație în timpul sarcinii, având în vedere că nou-născutul „împrumută” de la această majoritatea caracteristicilor microbiomului său.

O alimentație variată și sănătoasă, bogată în fructe, legume și cereale integrale echilibrează flora intestinală la femei în timpul sarcinii, precum și adăugarea de prebiotice și probiotice în dietă. Acestea se pot administra și sub formă de supliment alimentar, iar sfatul nostru este să te orientezi către produse naturale, fără aditivi.

OMNi-BiOTiC® PANDA conține o combinație, testată științific, de trei tulpini de bacterii naturale, ce se regăsesc în mod natural în tractul intestinal, respectiv Lactococcus lactis W58, Bifidobacterium lactis W52 și Bifidobacterium bifidum W23. Acestea:

  • ajută populația vitală a bacteriilor din intestinele copiilor;
  • ajută la maturizarea echilibrată a sistemului imunitar.

Există disponibile date clinice care au arătat că administrarea OMNi-BIOTIC® PANDA în timpul ultimelor două luni de sarcină și în primele luni ale copilului, reduce riscul de apariție al tulburărilor specifice vârstei până la vârsta de 3 luni și crește gradul de tolerabilitate din partea copilului.

De o importanță deosebită sunt bifidobacteriile și lactococii, deoarece se dezvoltă foarte devreme în intestin și astfel gestionează multe procese la acest nivel. Combinația de tulpini din OMNi-BIOTIC® PANDA a fost dezvoltată în departamentul de imunologie al Clinicii de Copii Wilhelmina din Utrecht și eficacitatea lui este susținută cu date clinice importante.

Mai multe informații despre OMNi-BIOTIC® PANDA și acțiunea să dovedită asupra dezvoltării sănătoase a copiilor, găsești AICI.

Surse:
https://www.ajmc.com/view/overview-of-atopic-dermatitis-article
https://www.sciencedaily.com/releases/2013/01/130122231351.htm
https://www.cdt-babes.ro/articole/dermatita-atopica.php
https://www.gutmicrobiotaforhealth.com/can-gut-microbiota-infants-reveal-eczema-development/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7250058/
https://www.eurekalert.org/news-releases/740758
https://www.omnibioticlife.com/childhood-eczema-and-the-gut-microbiome/

Surse foto: istockphoto.com

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Data nașterii bebelușului

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Dermatita atopica la bebelusi si copii. Tot ce trebuie sa stie parintii despre dermatita atopica
    Dermatita atopica la bebelusi si copii. Tot ce trebuie sa stie parintii despre dermatita atopica

    Dermatita atopica este foarte des intalnita in randul copiilor intre 2 luni si 5 ani. Sunt sanse mari ca un copil sa mosteneasca dermatita atopica daca in familie sunt cazuri de alergii,...

    Dermatita atopică. Cum scăpăm copiii de pielea roșie, iritații, mâncărimi și vezicule suprainfectate?
    Dermatita atopică. Cum scăpăm copiii de pielea roșie, iritații, mâncărimi și vezicule suprainfectate?

    Dermatita atopică este una din cele mai des întâlnite afecțiuni ale pielii copiilor. Denumită și eczema atopică, dermatita este o afecțiune cronică, intens pruriginoasă....

    Tot ce trebuie să știm despre dermatita atopică direct de la specialist
    Tot ce trebuie să știm despre dermatita atopică direct de la specialist

    Dermatita atopică (eczema atopică) reprezintă o afecțiune cutanată inflamatorie, care creează o senzație intensă de prurit (mâncărime), cu evoluție cronică, ce survine la...

    Legătura dintre sistemul imunitar și sănătatea psihică
    Legătura dintre sistemul imunitar și sănătatea psihică

    Până de curând, înțelegerea modului în care sistemul imuntar influențează psihicul și viceversa a fost limitată. Chiar dacă cu toții bănuim – sau...

    Sănătatea digestivă a copiilor în tratamentul cu antibiotice
    Sănătatea digestivă a copiilor în tratamentul cu antibiotice

    Infecțiile bacteriene, precum otita, infecțiile respiratorii și cele gastrointestinale, sunt destul de frecvente în rândul celor mici, mai ales odată cu intrarea în...

    Dermatita atopică la copii: cum ai grijă de pielea sensibilă și predispusă la iritație
    Dermatita atopică la copii: cum ai grijă de pielea sensibilă și predispusă la iritație

    De obicei dermatita atopică debutează în perioada copilăriei, în special în primele șase luni de viață ale copilului. Deși este o formă obișnuită de eczemă,...

    Cum să construiești sănătatea mintală a copilului tău! Mini-ghid pentru toți părinții!
    Cum să construiești sănătatea mintală a copilului tău! Mini-ghid pentru toți părinții!

    Poate ca te intrebi cand si mai ales cum sa construiesti sanatatea mintala a copilului tau. Nu, nu este o idee SF sa te ocupi de asta cat mai devreme posibil. Iata un mini-ghid realizat de...

    Legătura dintre mamă și fiică este mai puternică decât oricare alta. Uite cum dovedește știința asta
    Legătura dintre mamă și fiică este mai puternică decât oricare alta. Uite cum dovedește știința asta

    Un studiu de acum 4 ani a ajuns la concluzia că legătura dintre mamă și fiică este mai strânsă decât alte legături, în condițiile în care influențează...

    © 2022 Qbebe