Ce trebuie să conțină laptele copilului după vârsta de 1 an?

De ce este laptele util în alimentația copilului de peste 1 an?

Laptele este o sursă bogată de calciu, care contribuie la consolidarea unui sistem osos puternic, respectiv a dinților și a oaselor și ajută la reglarea coagulării sângelui și la controlul muscular. Iar un aport adecvat de calciu în alimentația copilului s-a demonstrat că ajută la scăderea riscului de hipertensiune (tensiune arterială ridicată), accident vascular cerebral, cancer de colon și fracturi de șold ulterior în viață. Este de asemenea una dintre puținele surse de vitamina D, care ajută corpul să asimileze calciul, fiind crucial pentru dezvoltarea oaselor. Laptele are în compoziție și proteine utile pentru creștere, carbohidrați pentru a conferi copilului energia de care are nevoie în activitățile zilnice. 

Conform Asociației Americane a Medicilor Pediatri, copilul în vârstă de 1 an poate obține cantitatea adecvată de calciu și vitamina D din 240-350 ml de lapte sau cantitatea echivalentă din alte produse lactate. Până la vârsta de 2 ani, copilul ar trebui să beneficieze de o cantitate de 470 ml sau 2 căni de lapte sau alte lactate. Nu trebuie însă să îi oferi mai mult de 950 ml (4 căni) pe zi deoarece se poate să nu mai aibă loc pentru alte alimente importante în alimentația sa. În cazul în care îi este sete copilului, este indicat să îi oferi apă. 

Formulele de lapte praf fortifiate cu fier (pe bază de lapte de vacă sau de soia) reprezintă singurele alternative la laptele matern potrivite pentru alimentația copilului sugar. Formulele pe bază de soia trebuie folosite în cazul copilului care nu poate fi alimentat cu lactate din motive ce țin de starea sa de sănătate. Formulele de lapte praf destinate bebelușilor sunt deja fortifiate cu vitamina D, astfel încât bebelușii hrăniți cu lapte formulă nu au nevoie de o suplimentare în acest sens (în funcție de recomandarea medicului, pot exista situații unde acest lucru se impune).

Cel mai bun lapte pentru sugar/copilul de vârstă mică

Conform recomandărilor emise de Organizația Mondială a Sănătății, pentru copiii cu vârsta mai mică de 6 luni laptele matern reprezintă o sursă de hrană naturală și cu cele mai multe beneficii pentru sănătatea acestora. Alăptarea este recomandată de OMS chiar până la vârsta de 2 ani și peste această vârstă, atunci când este posibil. În cazul în care alăptarea nu poate avea loc din motive ce țin de mamă sau de bebeluș, poate fi luat în considerare și laptele formulă, însă ce se întâmplă după această vârstă?

În perioada cuprinsă între 6-12 luni, diversifcarea sau introducerea alimentelor solide este recomandată de către medicii pediatri pentru aportul important de nutrienți pe care acestea în aduc în alimentația copilului, laptele rămânând în continuare o parte semnificativă din mesele copilului. Apoi, după vârsta de 1 an, pot fi folosite și alte tipuri de lapte, însă nu sunt absolut necesare. Este recomandat ca aportul de lapte de vacă (precum și alte tipuri de lapte cu excepția laptelui matern) pe care îl primește copilul să fie limitat la maxim 2-3 căni pe zi (470-710 ml). Un consum exagerat de lapte de vacă în alimentația copilului îl poate expune la anemie (carență de fier) deoarece poate influența capacitatea de absorbție a fierului și poate reduce dorința de a gusta alte alimente.

De ce laptele de vacă sau de capră nu reprezintă o alegere potrivită în alimentația copilului

Academia Americană a Medicilor Pediatri recomandă ca laptele de vacă să nu existe deloc în alimentația copilului până la vârsta de 1 an. Laptele de vacă, prin compoziția de care dispune, este destinat hrănirii unui vițel și nu unei ființe umane. Formulele de lapte praf se bazează pe lapte de vacă, dar sunt adaptate să fie similare laptelui uman. Trebuie luați în considerare acei copii care pot prezenta reacții gastrointestinale la astfel de formule (și nu numai), precum alergii și intoleranțe. De asemenea, conform studiilor științifice, bebelușii care sunt expuși la laptele de vacă înainte de prima aniversare au șanse mai mari să devină anemici, să se confrunte cu diaree sau vărsături și/sau să experimenteze o reacție alergică (proteinele din lapte sunt mai numeroase decât cele din alte produce lactate, precum iaurtul). Încărcătura proteică ridicată din laptele de vacă poate de asemenea să suprasolicite rinichii bebelușului; acest lapte este de asemenea deficient în vitaminele C, E și cupru, este dificil de digerat, cauzând adesea hemoragii la nivel intestinal. O serie de studii au indicat că introducerea timpurie a laptelui de vacă în alimentația copilului poate contribui chiar la dezvoltarea diabetului insulino-dependent.

Nici folosirea laptelui de capră în mesele copilului mai mic de 6 luni sau pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 6-12 luni nu este recomandată. Laptele de capră nu are o compoziție mai potrivită decât cel de vacă. Dacă trebuie să oferi un supliment copilului, iar laptele matern nu există/există în cantitate insuficientă, formulele de lapte praf reprezintă un produs cu compoziție nutrițională mult mai potrivită. Laptele de capră este similar în compoziție laptelui de vacă, și nu celui uman. Este bogat în sodiu (ca și laptele de vacă) și extrem de bogat în clor și potasiu, ceea ce creează o încărcătură solubilă renală mult prea ridicată pentru bebeluș. Acest aspect poate cauză hemoragie la nivel gastrointestinal și poate conduce la anemie și dezvoltare insuficientă (aceste probleme trec adeseori nedepistate timp de mai multe luni). Laptele de capră este de asemenea deficient în acid folic, ceea ce poate conduce la anemie megaloblastică. De asemenea, bebelușii alergici la proteina laptelui de vacă sunt deseori alergici și la laptele de capră. Exista într-adevăr o perioadă în trecut în care laptele de capră și de vacă erau folosite în mod uzual înainte de descoperirea laptelui praf, însă și rata mortalității și a morbidității infantile era și destul de ridicată în acele vremuri.

De ce este indicat să amâni introducerea laptelui de vacă în alimentația copilului?

Bebelușii nu pot digera laptele de vacă la fel de bine precum digeră laptele matern sau laptele praf. Laptele de vacă conține concentrații ridicate de proteine și minerale care pot suprasolicita rinichii imaturi ai bebelușului. Laptele de vacă nu conține cantitățile corecte de fier, vitamina C și alte nutrimente pentru bebeluș și poate chiar conduce la anemie feriptivă deoarece, după cum am menționat, poate irita mucoasa sistemului digestiv, conducând la apariția de sânge în scaun. Nu în ultimul rând, laptele de vacă nu oferă cel mai sănătos tip de grăsime pentru un bebeluș aflat în dezvoltare.

Surse: www.babycenter.com; https://kellymom.com; www.dairygoodness.ca