Până la ce vârstă și în ce condiții trebuie plătită pensia alimentară a unui copil?

Pensia alimentară este dreptul financiar ce revine copilului în urma divorțului sau separării părinților. Suma pensiei alimentare pe care urmează să o primească părintele în grija căruia rămâne copilul având domiciliul stabil în locuința acestuia este de regulă stabilită de o hotărâre judecătorească sau de o sentință de divorț, indiferent de faptul că separarea a avut loc la notar sau la tribunal.

Astfel, părintele care nu obține custodia copilului (sau în cazul custodiei comune, cel care are doar drept de vizită) este obligat să îi plătească fiului sau fiicei o anumită sumă de bani stabilită de stat în urma unor calcule, în anumite condiții și până la o anumită vârstă. Să aflăm împreună care sunt condițiile de acordare a pensiei alimentare, cum se face calculul cuantumului echivalent acestui drept și care este vârsta până la care copilul îl primește.

Pensia alimentară stabilită în instanță sau la notar

Pensia alimentară stabilită în urma unui proces în instanță poate fi plătită în bani sau în natură (prin achiziționarea lucrurilor necesare pentru cel mic de la alimente rechizite haine etc.). Acest drept va fi plătit atât în cazul divorțului la tribunal, cât și la notar de comun acord, chestiune stabilită pe data de 18 septembrie 2023, de către Curtea Constituțională a României în unanimitate de voturi.

Practic, indiferent dacă divorțul se stabilește prin hotărâre judecătorească sau acordul părților la notar, pensia de întreținere în favoarea copilului trebuie plătită de către părinte în același regim juridic, fără a exista o protecție suplimentară sau discriminatorie a copiilor părinților care au divorțat în instanță, față de cei care au divorțat la notar, conform inițiatorilor acestei hotărâri.

Pensia alimentară poate fi stabilită de comun acord între părinți sau de către instanță în funcție de veniturile părintelui rezident și de numărul de copii care se află în întreținerea acestuia. Concret, părintele va plăti o pătrime din venit pentru un singur copil, o treime din venit pentru doi copii și o jumătate din venitul net pentru mai mulți copii.

Conform legii, cuantumul pensiei alimentare nu poate depăși mai mult de jumătate din venitul părintelui net lunar. În anul 2024, un părinte încadrat cu salariul minim plătește 526 RON pentru un copil, 355 RON în cazul în care are doi copii și 359 RON în cazul în care are trei copii. Poți folosi calculatorul pentru a vedea exact ce sumă trebuie să plătească părintele în funcție de salariul său de bază.

Până la ce vârstă se plătește pensia alimentară pentru copil?

Articolul 499, alineatul 3, din Codul Civil susține că părintele este obligat să plătească pensia alimentară până ce copilul devine major, până la finalizarea studiilor, dar nu mai mult de împlinirea vârstei de 26 de ani.

„(1) Tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională.

(2) Dacă minorul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinţii au obligaţia de a-i asigura condiţiile necesare pentru creşterea, educarea şi pregătirea sa profesională.

(3) Părinţii sunt obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.

(4) În caz de neînţelegere, întinderea obligaţiei de întreţinere, felul şi modalităţile executării, precum şi contribuţia fiecăruia dintre părinţi se stabilesc de instanţa de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.”, conform Codului Civil, referitor la obligația de întreținere a copilului.

Totul despre pensia alimentară

Ce se întâmplă dacă părintele nu își respectă obligația legală și morală de a plăti pensie alimentară?

În cazul în care părintele nu plătește pensia alimentară a copilului timp de minim trei luni, poate plăti amendă sau poate fi chiar condamnat la închisoare de la 6 luni la 3 ani în funcție de situație, în cazul în care reprezentantul legal al minorului va depune o plângere în acest sens. Cel mai des întâlnit caz este acela în care se pune poprire pe veniturile și pe bunurile părintelui care nu plătește pensia alimentară cu ajutorul unui executor judecătoresc care va pune în aplicare hotărârea instanței.

„(1) Săvârșirea de către persoana care are obligația legală de întreținere, față de cel îndreptățit la întreținere, a uneia dintre următoarele fapte:
a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferințe fizice sau morale;
b) neîndeplinirea, cu rea-credință, a obligației de întreținere prevăzute de lege;
c) neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”, conform Codului Penal, articolul 378.

Este oficial! Părinții care nu plătesc pensie alimentară riscă să ajungă după gratii

Majorarea și micșorarea pensiei alimentare pentru copil – în ce condiții se poate realiza?

Există situații în care celălalt părinte poate cere majorarea pensiei de întreținere pentru copil, în cazul în care necesitățile minorului sau majorului sunt mai mari sau salariul părintelui a crescut. Este necesar un nou proces pentru a stabili suma care va fi plătită de părinte în urma deciziei judecătorești. Există și posibilitatea ca părintele plătitor să ceară micșorarea pensiei alimentare, lucru solicitat tot în instanță prin deschiderea unui nou proces, dar rămâne la aprecierea judecătorului dacă este aprobată sau nu.

Veniturile din străinătate sunt luate în calcul în stabilirea cuantumului pensiei alimentare?

Legea în România stabilește că pot fi luate în considerare atât veniturile din România, cât și de peste hotare obținute cu forme legale pentru stabilirea pensiei alimentare. Sunt luate în calcul numai ai veniturile cu caracter permanent și nu cele de tip diurnă, ore suplimentare, al 13-lea salariu, indemnizație de deplasare, sporuri pentru diferite condiții, etc.

De asemenea, în cazul în care părintele care trebuie să plătească pensia alimentară nu are niciun venit, aceasta se va stabili baza venitului minim net.  Important de reținut faptul că deschiderea unui proces pentru pensie alimentară a copilului nu costă mult, ci necesită doar plata taxei de timbru judiciară și onorariul avocatului, cheltuieli care se pot recupera dacă se câștigă procesul, chiar de la partea adversă.

Nu uitați că pensia alimentară este un drept al copilului pe care nu i-l poate lua, interzice sau refuza nimeni.