Cum îl ajuți pe copil să scape de teama de respingere

 Ce este teama de respingere?

Teama de respingere poate face ravagii în psihicul copilului. Este inevitabil ca, uneori, copilul tău nu se simtă respin și dezamăgit. Important este ca această teamă să nu se dezvolte într-o identitate bazată pe respingere, care, doar îi va îngreuna viața face viața persoanei în cauză.

Așadar, atunci când copilul tău se plânge de ceva de genul: "îți place mai mult fratele meu" sau "colegii mei de clasă nu vor să se joace cu mine", ia aceste lucruri în serios.

Adolescenții se pot confrunta cu respingerea din partea unui potențial partener romantic, pot fi refuzați în timp ce aplică la o facultate sau în timpul căutării unui loc de muncă.  Dacă un copil se percepe respins de cineva, atunci va avea în mod inevitabil probleme legate de stima de sine. Și va crede că are puțină valoare și poate acționa într-un mod care îi face pe ceilalți să se poarte urât cu el.

Cum apare teama de respingere la copii

Respingerea apărută în familie - Atunci când o persoană de încredere te respinge, acest lucru poate avea un impact profund asupra încrederii în sine și a stimei de sine.  Această formă de respingere este posibil să afecteze un copil pe tot parcursul vieții și poate avea consecințe grave. Poate consta în abandon, neglijare, abuz și refuzul de a primi dragoste și afecțiune.

Respingerea apărută în cadrele sociale - Acest tip de respingere poate apărea la orice vârstă, dar începe adesea în copilărie. Poate include hărțuirea și înstrăinarea la școală sau la locul de muncă. Copiii care contestă status quo-ul sau care trăiesc ceea ce este considerat "în afara normei" din partea societății lor sunt mai predispuși la respingere socială.

Adolescenții se pot confrunta cu respingerea atunci când cer cuiva o întâlnire și sunt refuzați. De asemenea, se pot confrunta cu respingerea în timp ce se întâlnesc cu cineva sau sunt într-o relație.

De asemenea, Copiii se pot confrunta cu respingerea pe baza aspectului, ceea ce poate duce la o stimă de sine scăzută și la o încredere scăzută.

Ce să faci dacă celui mic îi este teamă de respingere

• Oferă-i prioritate copilului tău.Dacă tu sau partenerul tău lucrați prea mult și nu petreceți timp cu copilul vostru, acesta se poate simți respins. Copilul nu va înțelege că timpul este limitat și că trebuie să muncești pentru a întreține familia. Copiii au nevoie doar de părinții lor. Tot ce trebuie să faceți este să vă faceți timp pentru ei și să vă asigurați că se simt iubiți și asistați.
• Validează experiența copilului tău. Simțindu-se înțeleș și validat, îl va ajuta să își construiască un sentiment de încredere de sine. De asemenea, îi normalizează sentimentele.
• Ascultă-ți copilul și fă-l să înțeleagă că, cu cât este mai capabil să simtă și să tolereze mai bine sentimentele inconfortabile, cu atât mai ușor îi va fi în viitor să facă față altor situații. Este posibil să se simtă dezamăgit și să aibă nevoie de o anumită alinare înainte de a lua în considerare celelalte alternative.
• Înconjoară-ți copilul de oameni care țin cu adevărat la el. Ajută-l să-și găsească propiul lui cerc de prieteni, cum ar fi de exemplu, o echipă sportivă. Încurajează-l să aibă relații semnificative și pozitive cu familia extinsă și cu prietenii, care îl vor ajuta să-și construiască stima de sine în timp.
• Relațiile eșuate nu sunt mare lucru. Fă-ți copilul adolescent să înțeleagă că o relație eșuată nu înseamnă o respingere. Despărțirile sunt o parte a vieții și nimic nu este permanent. Nu înseamnă că nu merită să fie iubit sau că este incapabili de a primi iubire.
• Pregătește-ți copilul pentru respingere. Dacă ști că urmează să se înscrie pentru o funcție de conducere la școală sau să facă parte dintr-o chipă sportivă, întreabă-l cum s-ar putea simți dacă nu va fi selectat. Acest lucru îi va permite copilului tău să se gândească la posibilitatea de a nu fi selectat și cum s-ar putea simți sau cum ar putea face față dacă se întâmplă să rateze ceva.

Complicațiile survenite când celui mic îi este team de respingere

Pe termen scurt, copilul tău poate trece printr-o multitudine de sentimente: tristețe, epuizare mentală, confuzie, sngurătate, care se pot traduce prin schimbări comportamentale, scăderea performanței la școală sau izolare.

Ca adult, efectele respingerii din copilărie sunt adesea explicate prin teoria atașamentului, care sugerează că primele experiențe de relații din copilărie au un efect direct asupra legăturilor tale de adult. Copiii respinși devin, de obicei, adulți care au relații dificile cu ei înșiși, inclusiv îndoială de sine, auto-neglijență, autosabotaj și chiar ură de sine.

Teama de respingere din copilărie, neluată în calcul, poate duce la dezvoltarea stilurilor de atașament evitant sau anxios.

 Stilul de atașament evitant se poate manifesta la adulți prin: 

• frica de angajament
• frica de intimitate
• sentiment puternic de independență
• indisponibilitate emoțională
• tendința de a-i abandona emoțional pe ceilalți
• respingerea emoțiilor altor persoane
• dificultăți în a avea încredere în ceilalți
• convingerea că a fi singur este mai bine decât a avea un partener stabil sau o familie stabilă

 Un stil de atașament anxios se poate manifesta prin:

• gelozie
• dificultăți în a fi singur
• comportamente "nevoiașe"
• teama de a fi abandonat
• nevoia de reasigurare fizică și emoțională constantă
• sentimentul de a fi criticat de ceilalți, când nu este cazul

Cum previi teama de respingere la copii

• Fă-l să se simtă în siguranță.

Copiii se tem adesea de eșec. Eșecul este o experiență de învățare excelentă, deși una inconfortabilă. Acesta îi poate ajuta să-și reevalueze obiectivele și să creeze un nou plan de încercare.

• Conectează valoarea copiilor tăi de caracterul lor, nu de realizările lor.

Este ușor pentru părinți să își dorească ca copiii lor să meargă la cele mai bune școli, să ia numai note de 10 și să fie superstaruri. Întreaga lume ar trebui să vadă ceea ce vedem și iubim noi la copiii noștri. Cu toate acestea, această presiune pentru a reuși poate trimite un mesaj că valoarea sa este direct corelată cu realizările sale.

• Fă un pas în spate

Cu toții vrem să ne protejăm copiii de încercări și necazuri. Dar dacă îi cocoloșim prea mult timp, le împiedicăm capacitatea de a-și dezvolta un sentiment de autoeficacitate. Atunci când încercăm să rezolvăm problemele în locul lor sau intervenim în numele lor, transmitem un mesaj că nu credem că pot face lucrurile singuri, iar ei încep să creadă asta. Încearcă i să rezolvați problemele împreună și lasă-ți copilul să preia inițiativa.