Produsele contrafăcute: detalii prin care să le recunoști de la specialiști

Informații despre produsele contrafăcute

Contrafăcut poate fi definit drept acel bun care imită un altul. Produsele contrafăcute sunt falsuri sau replici neautorizate ale produsului real, fiind adesea produse cu intenția de a profita de valoarea superioară a produsului imitat. Cel mai adesea este vorba despre bunuri din următoarele categorii: bani și documente, haine, genți, pantofi, medicamente, componente din aviație și auto, ceasuri, electronice, software, opere de artă, jucării și filme. Ele au logo-uri și brand-uri false, încălcând astfel reglementările din domeniul mărcilor înregistrate cu privire la circulația bunurilor și o calitate redusă (uneori nu funcționează deloc); pot include chiar elemente toxice precum plumbul. Consecințele utilizării lor pot să fie reprezentate de deces, ca urmare a accidentelor auto și de aviație, otrăvire și încetarea funcționării componentelor esențiale.

Anumite produse, precum cele extrem de scumpe sau dorite de cumpărători, dar și cele ușor de reprodus cu costuri minime constituie ținta comună a produselor contrafăcute. Ele fie încearcă să păcălească cumpărătorul să creadă că achiziționează un produs legal, fie să îl convingă că poate să îi înșele pe ceilalți cu imitația.

Comisar Șef Ramona Dabija, Director al Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității , Inspectoratul General al Poliției Române subliniază "În primul rând, trebuie să știi că un produs original are prețul pe măsură. Nu poți găsi produse de firmă la prețuri accesibile tuturor. Nu poți avea reduceri de 70 % la produse de lux, indiferent de sezon. Așa că, înainte de a cumpăra, citește foarte bine comentariile site-urilor de specialitate, accesează paginile oficiale ale brand-urilor pe care dorești să le achiziționezi și o să afli singur dacă produsele oferite de diverse site-uri sau magazine sunt originale sau contrafăcute".  

Conf. Univ. Dr. Costel Stanciu, Președinte Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România  ne oferă următoarele informații: "Contrafacerea mărfurilor reprezintă una din cele mai mari probleme cu care se confruntă economia mondială. Cele mai contrafacute produse sunt cele cu rată mare a vânzărilor, şi anume: textile, articole din piele,medicamente, produse cosmetice, produse din tutun, băuturi alcoolice, filme, muzică, jocuri pe calculator, produse petroliere, piese auto etc. 

Fenomenul contrafacerii în date statistice se prezintă astfel:
• 80% din produsele cosmetice comercializate pe piaţa românească sunt contrafăcute;
• frauda în domeniul produselor petroliere, în România se estimează la 600-700 milioane dolari;
• 60% din produsele vândute în România sunt contrafăcute (ţara noastră ocupă locul II în Europa după Ucraina);
• 20% din mărfurile vândute în UE sunt contrafăcute;
• 5-9% din valoarea comerţului mondial este reprezentată de mărfuri contrafăcute (sute de miliarde de dolari);
• 10% din medicamentele produse pe plan mondial sunt contrafăcute (OMS);
• SUA pierde anual de pe urma piratării şi contrafaceriiproduselor autohtone cca. 250 miliarde dolari;
• 1 kg de CD-uri piratate aduce un profit de 3000 euro, comparativ cu un kg de canabis care aduce un profit de 2000 euro - traficul cu produse piratate e mai avantajos decât cel cu droguri uşoare;
• 90% din mărfurile contrafăcute comercializate în România pătrund în ţară prin portul Constanţa.

Cauzele care determină existenţa şi dezvoltarea fenomenului de piratare şi de contrafacere a mărfurilor sunt următoarele:
• obţinerea unor sume fabuloase (neimpozabile) din vânzarea acestor produse;
• procedura dificilă de identificare şi constatare a contrafacerii - în urma identificării unei contrafaceri a unui lot de marfă de către un lucrător vamal sau inspector al unei administraţii publice locale sau centrale cu atribuţii în acest domeniu, instanţa de judecată este cea care decide definitiv asupra existenţei unei contrafaceri în cazul respectiv; distrugerea unui lot de marfă cu produse contrafăcute se face numai în baza unei hotărâri judecătoreşti;
• capacitatea scăzută de reacţie a autorităţilor cu atribuţii în acest domeniu determinată şi de nivelul scăzut de salarizare al angajaţilor cu efect asupra motivării acestora, dar şi de protecţia scăzută aplicată celor implicaţi în anihilarea acestor reţele de crimă economico-financiară organizată;
• pedepsele mici prevăzute în legislaţia românească pentru sancţionarea comerţului cu mărfuri piratate şi contrafăcute coroborat cu nivelul scăzut de aplicare a legislaţiei existente;
• numărul relativ mic de experţi în domeniul expertizei produselor contrafăcute şi în domeniul proprietăţii intelectuale;
• perfecţionarea metodelor şi tehnicilor de imitare a produselor originale;
• gradul scăzut de implicare al titularilor de drepturi de proprietate intelectuală în procesul de diminuare a acestui fenomen (de ex. refuzul caselor de parfumuri de a colabora cu reprezentanţii instituţiilor statului);
• puterea scăzută de cumpărare a consumatorilor din România;
• gradul scăzut de informare a consumatorilor în direcţia recunoaşterii şi a evitării achiziţiilor de produse contrafăcute;
• gradul scăzut de colaborare a părţilor direct interesate în diminuarea şi ţinerea sub control a acestui fenomen (instituţiile statului, producătorii, distribuitorii şi ONG-rile);
• preţul scăzut al produselor contrafăcute comparativ cu cel al produselor originale (de la 3 până la 7 ori mai mic).

Efectele producerii și comercializării produselor contrafăcute:
• distrug imaginea unor brand-uri într-un timp foarte scăzut;
• principala sursă de finanţare a reţelelor teroriste;
• este afectat un drept fundamental al consumatorilor şi anume dreptul la despăgubire, iar în unele situaţii le este pusă în pericol viaţa, sănătatea, securitatea, iar de cele mai multe ori, le sunt afectate interesele economice;
• induc în eroare consumatorii cu privire la originea produselor purtând însemne ale titularilor de drepturi de proprietate intelectuală;
• falimentarea unor firme, însoţită bineînţeles de dispariţia unor locuri de muncă (în SUA şi în UE au dispărut 200.000 de locuri de muncă, în anul 2016) cu efectele cunoscute în plan economic şi social;
• scăderea cifrei de afaceri pentru producătorii şi distribuitorii titulari ai drepturilor de proprietate intelectuală cu impact asupra salarizării angajaţilor şi asupra activităţilor de dezvoltare a produselor existente;
• nivelul scăzut al investiţiilor străine în România se datorează şi acestui fenomen;
• bani mai puţini la bugetul statului, producerea şi comercializarea mărfii contrafacute fiind şi o formă de concurenţă neloială şi de evaziune fiscală.

Identificarea unui produs contrafăcut nu este un lucru aşa de simplu, la îndemâna oricărui consumator, mai ales atunci când avem de-a face cu falsuri la produse cu valoare mare, cum ar fi bijuteriile, pietrele preţioase, mobilă de artă etc. Există însă şi falsuri grosolane, realizate la produsele destinate consumatorilor cu venituri mici şi care pot fi identificate de către aceştia dacă au cât de cât cunoştinţe elementare legate de produsele respective.
Produsele falsificate grosolan au preţuri mici, etichete incomplete din punctul de vedere al informaţiilor pe care trebuie să le conţină, adică lipsa totală sau parţială a elementelor de identificare ale producătorilor, absenţa unor ingrediente specifice compoziţiei produsului respectiv etc. Astfel, de exemplu, în cazul unor brânzeturi se practică înlocuirea laptelui într-o anumită proporţie sau chiar în totalitate cu o grăsime de origine vegetală. În acest caz, brânza falsificată are consistenţa şi gustul apropiat de al margarinei, iar aroma specifică laptelui lipseşte."

Măsuri de combatere a produselor contrafăcute

Conf. Univ. Dr. Costel Stanciu subliniază următoarele:

"Stoparea contrafacerii mărfurilor se poate realiza de către următoarele instituţii ale statului român:
- Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci - OSIM;
- Oficiul Român pentru Drepturile de Autor - ORDA;
- Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor - ANPC;
- Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - ANAF;
- Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentului - ANSVSA;
- Ministerul Sănătăţii;
- Inspectoratul General de Poliţie (Poliţia de Frontieră şi Poliţia Economică Financiară).
Consumatorii care constată ulterior achiziţiei că au cumpărat un produs contrafăcut, se pot adresa cu o sesizare uneia din instituţiile următoare: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor - în situaţia unui produs nealimentar contrafăcut, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor în situaţia unui produs alimentar contrafăcut, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, în situaţia unui medicament sau dispozitiv medical contrafăcut. Totuşi, consumatorii trebuie să cunoască faptul că şi dacă nu identifică instituţia statului competentă să le rezolve sesizarea, legea obligă instituţia statului sesizată ca în termen de 5 zile să direcţioneze sesizarea către instituţia competentă şi să informeze consumatorul în legătură cu acest lucru. Termenul de rezolvare a unei sesizări este de 30 de zile calendaristice, termen care poate fi prelungit cu încă 15 zile în situaţia în care problema sesizată este de o anumită complexitate şi necesită un timp suplimentar, dar consumatorul trebuie anunţat despre prelungirea termenului de răspuns.

Producerea, importul şi comercializarea produselor contrafăcute se sancţionează cu amendă contravenţională de la 3.000 lei la 30.000 lei, şi aplicarea unei sancţiuni complementare care constă în închiderea definitivă a unităţii, iar produsele contrafăcute sunt confiscate şi distruse.

Comisar Șef Ramona Dabija completează: "Sancțiunile sunt cele prevăzute de legislația din România (Legea 84/1998 republicată). Depinde și de gravitatea faptei. " 

Recomandări pentru cumpărători

Conf. Univ. Dr. Costel Stanciu recomandă: 

"Pentru a evita achiziţia unor produse contrafăcute, consumatorii trebuie să evite achiziţionarea de produse de la vânzători ambulanţi sau persoane neautorizate. În cele mai multe situaţii, preţul produselor contrafăcute poate fi un indiciu de bază în identificarea şi evitarea achiziţionării acestora. Consumatorii trebuie să solicite bonul fiscal ori de câte ori fac cumpărături, respectiv certificatul de garanţie şi instrucţiunile de folosire în cazul produselor nealimentare de folosinţă îndelungată. În situaţia în care aveţi dubii că produsul achiziţionat este contrafăcut, trimiterea unei sesizări către o instituţie a statului trebuie însoţită de o copie a bonului fiscal."

Comisar Șef Ramona Dabija completează: "Să se informeze înainte de a cumpăra ceva, să fie atenți la site-urile pe care le accesează și către cine oferă datele personale, să nu creadă orice ofertă indiferent cât de tentantă este, nimic nu se oferă gratis." 

Măsuri pentru prevenirea produselor contrafăcute

Conf. Univ. Dr. Costel Stanciu recomandă: 

Surse: https://en.wikipedia.org; www.cbp.gov; www.europol.europa.eu