Tipuri de oameni de la care să nu accepți sfaturi de parenting
1. Doamne necunoscute de la magazinul alimentar (dar nici domnii nu sunt mai prejos). Sau de la farmacie. Sau din orice alt loc public, care habar nu au nimic despre tine și despre copilul tău și totuși se grăbesc să emită judecăți de valoare. Credeți-mă când vă spun răspicat: nu am nevoie de sfatul vostru!
2. Fratele meu/sora mea fără copii. Te iubesc frate, te ador, dar știi vorba aceea frate, frate, dar până unde se poate. Sincer îți spun, până când nu vei sta toată noaptea treaz, până când nu vei fi plin de caca de bebeluș pe mâini și de vomă pe haine nu îți am nevoie de sfatul tău.
3. Orice fel de rudă care se simte datoare să emită o părere cu privire la modul în care îți crești sau mai bine zis ar trebui să îți crești copilul. Nu am nevoie de opinia voastră!
4. Aici se includ, de fapt, toate acele persoane care nu au copii. Teoriile și sfaturile de parenting nu au absolut nicio valoare dacă nu ai trecut efectiv prin acele lucruri. Nu am încredere sută la sută nici măcar într-un medic pediatru care nu este, la rândul său, posesor al cel puțin unui copil. Prin urmare, da, voi oameni fără griji și copii, nu am nevoie de părerile voastre!
5. Bona în vârstă de 15 ani sau fata vecinului la care apelezi din când în când pentru a supraveghea copilul o oră. Știu, ai fost părintele unui ou timp de o săptămână și prin urmare te poți proclama expert în creșterea copiilor. Dar să-ți spun un secret: nu am nevoie de opinia ta!
6. Părinții tuturor fetelor care sunt dornici să îmi spună cum să mă port cu fiul meu. Nu am nevoie de părerile voastre. Evident, și părinții tuturor băieților care sunt dornici să îmi spună cum să mă port cu fiica mea. Nu am nevoie nici de părerile voastre.
7. Părinți care au copii mai mici ca vârstă decât al meu. Gândind acum logic, dacă tu porți de grijă unui bebeluș, nu ești în măsură să îmi spui cum să mă comport cu fiul meu adolescent.
8. Părinții perfecți care cred că ei știu toate despre tot când vine vorba de creșterea copiilor. Poate sunteți capabili să pregătiți desertul perfect, dar habar nu aveți ce îl enervează sau îl calmează pe copilul meu. Așadar, nu vă doresc deloc sfatul!
9. Maria Popescu, alias prietena cea mai bună a părintelui perfect. Te-am văzut când te holbai la mine prin ochelarii de marcă în timp ce copilul meu îmi smulgea lentila de la perechea mea de ochelari de 10 lei, dar ghici ce? Nu am nevoie de sfatul tău.
10. Orice ființă umană căreia nu i-am cerut sfatul. Dacă nu ți-am cerut sfatul, în mod logic, nu am nevoie de sfatul tău. Chiar vrei să-ți silabisesc?
Sfaturi de parenting nesolicitate - o problemă des întâlnită pentru orice persoană
Cineva s-a gândit chiar să realizeze un sondaj cu privire la sfaturile nesolicitate. Astfel, la întrebarea dacă îți plac sfaturile nesolicitate, cu variantele de răspuns da, nu și doar dacă îmi este oferit de persoana potrivită, 6% au răspuns da, 56% au răspuns nu, iar 38% au răspuns că doar dacă este oferit de persoana potrivită (dintr-un total de aproape 1000 de participanți). Nu este neapărat vorba despre persoana potrivită, ci mai degrabă despre momentul potrivit și maniera adecvată. Sfatul primit de la prieteni, iubiți, rude, șefi, subordonați, experți, începători și persoane complet străine poate fi odios, în funcție de când și cum este oferit.
Desigur, sunt situații în care sfatul nesolicitat este binevenit, de exemplu dacă este vorba de un aspect ce ține de binele tău, sănătatea ta sau chiar viața ta. Chiar și în aceste situații te simți în control asupra propriei decizii dacă îți este oferită informația ca atare, obiectiv, lăsându-te pe tine să iei hotărârea potrivită, dacă dorești.
De ce există tendința aceasta de a reacționa la un sfat nesolicitat? De ce nu putem accepta că pur și simplu cealaltă persoană manifestă o preocupare sinceră și o dorință de a ajuta? Se pare că este vorba de faptul că privești intervenția ca o încercare de dominare, criticism/neîncredere sau eșec de a lua în considerare propriile tale obiective și priorități. Cel mai important aspect însă are legătură cu dorința de a ne proteja propria libertate.
Din motive evoluționiste de altfel temeinice, ființele umane tânjesc după liberatate și își doresc să se împotrivească controlului din partea altor persoane, indiferent de vârstă și de persoana care își dorește să ne controleze. Persoanele căsătorite se împotrivesc partenerului de viață, vârstnicii celor de vârstă medie, iar copiii se împotrivesc părinților.
Un sfat nesolicitat din partea unei persoane dragi poate fi privit drept amenințător deoarece avem o dorință puternică de a fi pe plac acelei persoane. Este dificil să îi ignori sfatul deoarece te temi că dacă nu îl vei urma vei manifesta o lipsă de iubire sau respect. În același itmp, nu îți dorești să urmezi acel sfat deoarece simți că se schimbă echilibrul din relația respectivă. Dacă te conformezi, semnalizezi că vrei să te subordonezi dorinței celeilalte persoane. Conflictul dintre a te conforma (și a arăta dragostea) și a nu te conforma (și a arăta libertatea) conduce la frustrare, iar frustrarea la mânie. Cel mai ușor de înțeles acest conflict este prin prisma unui cuplu, decât a unui părinte și a unui copil.
Ai prin urmare grijă cui oferiți un sfat nesolicitat de parenting deoarece într-o zi se poate să te găsești și tu în locul său!
Surse:
www.psychologytoday.com; http://mylifesuckers.com; www.todaysparent.com
