Majoritatea părinților și-au creat deja o listă mentală cu primele zile în care au descoperit viața de părinte, cu nopțile nedormite din pricina colicilor, dar și a izolării de lume pe care o aduce cu sine nașterea unui copil, cu senzația de somn permanentă care o înlocuia deseori chiar și pe cea de foame. Singurul lucru care conta în acele momente delicate era ca bebelușului să îi fie bine. Dar lucrurile nu stau chiar așa.
Există rapoarte care susțin că un procent de nu mai puțin de 78% dintre mame renunță la propria lor sănătate pentru a purta de grijă membrilor familiei. Acesta ajunge să devină un fel de tipar transmis de la o generație la alta: de a pune pe primul plan nevoile copilului, întotdeauna, chiar dacă tu abia îți mai ții ochii deschiși și nu îți amintești când ai mâncat ultima oară o masă normală. Când ești atât de obosită încât singurele momente în care îți dai voie să respiri sunt cele după ce adoarme copilul și uiți că ai avut vreodată în această viață prieteni adulți. Somnul neîntrerupt ți se pare mană cerească, iar clipele în care ești doar tu cu tine însăți, fără niciun bebeluș care să aibă nevoie de tine, par dintr-o viață anterioară.
Tendința de a te pune întotdeauna pe ulimul loc este specifică mamelor. Căci după copil urmează aproape întotdeauna partenerul de viață sau soțul, alte rude apropiate precum părinți sau socri și undeva pe locul trei, patru sau cinci te afli și tu. Sondajul menționat mai sus are o justificare simplă: acele 78% dintre mame ajung să renunțe la îngrijirea propriei sănătăți deoarece erau prea ocupate să le poarte de grijă celor dragi.
Atunci când li s-a cerut să realizeze un clasament al timpului petrecut acordând atenție sănătății altor membri de familie, aceleași mame au declarat următoarele: copiii necesită cel mai mult timp, urmează animalele domestice, alte rude, soț sau altă persoană importantă și abia apoi a venit rândul lor. Nu vi se pare puțin bizar că rândul lor este abia la 3 locuri distanță de câine? După ce toată lumea este îngrijită așa cum se cuvine, nu mai rămâne din păcate prea mult și pentru o mamă.
Un alt studiu ce a implicat un număr de 2000 de părinți a descoperit că mamele și tații petrec în medie doar 32 de minute pe zi pentru ei înșiși. Adică aproximativ doar o jumătate de oră în care să facă efectiv orice își doresc. S-a efectuat și în Marea Britanie o cercetare similară, iar această durată de timp a fost chiar și mai redusă, respectiv de numai 17 minute! Cum ar putea mamele să funcționeze ca niște ființe umane normale atunci când își alocă doar câteva minute pe zi pentru a-și satisface propriile nevoi?! Chiar dacă aceste nevoi presupun pur și simplu să privești în gol fără să ai absolut nicio altă treabă de făcut.
Să ai grijă de propria persoană este o necesitate, nu un moft. Cu toate acestea mamele nu reușesc să se desprindă de poverile pe care le poartă neîncetat. Deși ar trebui. Mamele trebuie să ia în propriile mâini grija pentru propria persoană, să pună pe primul loc în clasament timpul destinat nevoilor personale, chiar dacă acest lucru înseamnă că o altă treabă domestică va ajunge la coada listei. Are logică perfectă: dacă ai grijă de tine vei ajunge să fii o mamă mai bună. Dacă petreci toată ziua gătind legume sănătoase sau preparând câte șase feluri de mâncare pentru a te asigura că cel puțin unul va fi mâncat de copii, dacă abia apuci să înfuleci un sandviș după ce toată lumea doarme, nu vei fi bine. Vei fi obosită, înfometată și confuză. Nu vei mai avea energie să mai pasezi un piureu de banane sau să fierbi niște legume. Te vei lovi la un moment dat de un zid.
Avem nevoie să ne purtăm de grijă nouă însene așa cum le purtăm de grijă și copiilor noștri. Dacă nu avem grijă de propria persoană, ne vor copleși epuizarea, resentimentele și izolarea. Te vei simți mai concentrată și mai prezentă după ce îți vei acorda o perioadă de timp pentru a avea grijă de tine. Nu este un moft să strecori nu o dată pe săptămână, ci zi de zi minim acea jumătate de oră de care amintea sondajul în care să nu îți mai pese de nimeni și de nimic, să te detașezi și să te deconectezi total. Să savurezi un ceai fierbinte sau un film prost dacă vrei, fără să îți judece nimeni alegerile. Este timpul tău, îl meriți. Nu trebuie să te simți vinovată.
Nu știi însă unde ai mai putea strecura acest timp pentru tine. Ți-ai dori ca ziua să aibă 25 de ore ca acea oră în plus să-ți aparțină. Dar nu trebuie să faci eforturi supraomenești pentru a găsi un răgaz care să-ți aparțină. Începe cu pași mărunți. Mai întâi strecoară 10 minute. Avansează la 20 și apoi la "aroganța" maximă de 30. Renunță la activitățile inutile care îți consumă timp și pe care le pot face și alții în locul tău. Poate chiar mai bine. Nu trebuie să fii mereu cea care spală vasele din familie, sunt și alți membri care pot ajuta. Sau cea care face cumpărăturile la piață. Dacă vei renunța să fii eroina casei vei vedea cum se poate...lungi timpul. Cum poți găsi și pentru tine. Poți dormi în acel interval de timp dacă simți ca ai nevoie și asta te va mulțumi. Vei vedea că o repriză atât de scurtă poate face minuni pentru starea ta mentală. Te va revigora, îți va clăti efectiv mintea.
Apoi, gândește-te cum vei fi privită de copiii tăi. Care vor înțelege că ai grijă de tine. Că îți dorești să ai grijă de tine, să te pui din când în când pe primul loc. Vei fi un exemplu pentru fiica ta care când va crește va ști că merită să se îngrijească. Sau poate pentru fiul tău care va învăța că și mamele, femeile, au dreptul să se pună pe primul loc. Copiii noștri observă mai mult decât ne-am dori. Observă cum vorbim cu noi înșine, câtă grijă avem de propriul corp, câtă valoare are timpul nostru. Un model sănătos asupra propriei persane va fi o mărturie pentru ei, pe care o vor transmite la rândul lor generațiilor următoare. Îi vom învăța că având grijă de noi înșine putem avea mai multă grijă de familiile nastre.
Urmareste-ne pe Google News
