Postul Paștelui 2020: când începe și ce obiceiuri trebuie să respecți

Cât durează Postul Paștelui

Acest post este cel mai mare și cel mai sever dintre posturile de peste an și durează 40 de zile.
Durata Postului Paștelui a fost stabilită încă din cele mai vechi timpuri. Până la organizarea Conciliului de la Niceea (din anul 325), Postul Paștelui era împărțit în felul următor:
• Postul Prepascal (Postul Paresimilor)- avea o durată variabilă și se întindea până în Duminica Floriilor
• Postul Paștilor (Postul prepascal)- dura o săptămână, din Duminica Floriilor până în Duminica în care era celebrată Învierea Domnului (prima zi de Paște)

În schimb, după Conciliul de la Niceea s-a stabilit ca Postul Paștelui să se întindă pe o perioadă care să aibă 7 săptămâni. Această decizie a fost luată pentru a se putea ține cont de semnificația importantă a cifrei 40: 40 de zile, este intervalul în care Mântuitorul a postit înainte de a începe să-și propovăduiască învățăturile, 40 de zile a fost durata potopului trimis pentru a elibera lumea de păcate, 40 de zile au petrecut evreii în pustiu înainte de a ajunge la Țara Făgăduinței, 40 de zile a petrecut Moise pe munte până să primească Legea.

Când începe

În acest an, Postul Paștelui debutează, pentru creștinii ortodocși, în data de 2 martie (luni) și se încheie duminică, pe 18 aprilie (prima zi de Paște) Pentru creștinii catolici, începe mai devreme, în data de 24 februarie și se termină duminică, 12 aprilie.

Cum se postește

Acest post este cunoscut ca fiind mai aspru decât restul posturilor și de aceea regulile de care trebuie să se țină cont sunt mai stricte. Iată câteva exemple în acest sens:
• În primele două zile de post (luni și marți)- Pentru cei care pot este indicat să se țină post complet. Pentru cei mai slabi, este indicat să nu se mănânce nimic până seara. Abia atunci se poate consuma pâine și bea apă. La fel ar trebui să se procedeze și în aproapte toate zilele din Săptămâna Patimilor (ultima săptămână din Postul Paștelui), cu excepția zilei de joi

• Miercurea nu se va mânca nimic până seara- Atunci se pot consuma legume fără ulei și pâine

• În primele cinci zile din săptămânile de post- Se mănâncă uscat o dată pe zi

• Sâmbăta și Duminica- Ar trebui să se mănânce legume fierte cu ulei și, cine dorește, poate consuma puțin vin

• Dezlegarea la vin și la untdelemn- Are loc în zilele marcate pe calendar cu o cruce neagră, cum ar fi: Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul (24 februarie), Sfintii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte și după Buna Vestire (24 și 26 martie)

• În Vinerea Mare ar trebui să se țină post negru

Citește și: Retete de post

Dezlegări la pește

Spre deosebire de alte posturi, cel al Paștelui, fiind mai aspru, are numai 2 dezlegări la pește: de Buna-Vestire (pe 25 martie) și de Florii (Duminică, pe 12 aprilie).

Ce să respecți în Postul Paștelui

Cel mai important aspect de care trebuie să știi cont pentru a ține post este acesta: postul nu înseamnă doar abținerea de la anumite alimente/băuturi pentru purificarea corpului, ci mai ales să te abții de la gânduri, de la vorbe și de la fapte rele. De asemenea, sunt foarte importante rugăciunile și faptele bune. Astfel, se va putea ajunge și la purificarea în plan spiritual.

Alte lucruri de care trebuie să se țină cont și în perioada Postului Paștelui sunt:

• În Postul Paștelui nu se fac nunți
• Nu se vor ține parastase în zilele de luni și vineri
• Nu se vor organiza petreceri de niciun fel
• Nu se va vorbi prea mult (pentru a nu interveni bârfa)
• Nu ar trebui să ne lăudăm

Exemple de tradiții

Printre cel mai importante obiceiuri prezente în cadrul acestui post este acela de sfințire a casei. Apa sfințită adusă de preot are rolul de a purifica locuința și de a-i curăța de păcate pe cei care locuiesc acolo, de a le „reîmprospăta” harul primit la botez, ajutându-i să aibă sufletul mai ușor în perioada de post.
Foarte importante sunt și câteva tradiții din prima zi a Postului Paștelui. Spre exemplu, Lunea Curată (prima luni de post) marchează momentul în care trebuie să se realizeze curățenia în casă. De pildă, în Banat această prima zi de post se numește Spolocanie și presupune ca oamenii să se spele cu băutura de la cârciumi de alimentele de dulce pe care le-au consumat până în zilele de post.

Un alt obicei din debutul postului pascal, ce este specific pentru partea de sud a țării, mai exact pentru Muntenia, sunt „Cucii”. Tradiția constă în următoarele: bărbații și băieții se costumează în „cuci” și „cucoaice”. „Cucii” poartă o mască, asemănătoare unei cupole, cu flori din hârtie creponată colorată, există „plete” din hârtie, un obrăzar, realizat din blană de iepure. Alături de acestea, trebuie să se poarte un costum popular românesc, iar la centura așezată pe piept, pe diagonală, vor fi aplicați clopoței.
„Cucoaicele” sunt băieții îmbrăcați în costume de femei. Ei au o mască de carton, basmale, o centură cu clopoței, în mână se ține un băț de care se leagă o sfoară. La capătul sforii trebuie să fie agațată o opincă sau o bucată de cauciuc. Rolul „cucoaicelor” este să-i atingă cu bățul pe cei pe care-i întâlnesc, pentru ca aceștia să aibă parte de noroc.

Această tradiție este considerată de etnologi ca o marcare a trecerii de la iarnă la primăvară, pentru ca spiritele rele să fie alungate și să lase cale liberă soarelui, binelui, care vor asigura purificarea sufletească.

Un obicei străvechi, specific pentru jumătatea Postului Mare, se numea Ziua Ouălor. Ea avea loc mereu miercurea, în cea de-a patra săptămână a acestui Post. Munca era interzisă în acea zi, iar despre femeile care munceau atunci se spunea că fie se îmbolnăveau ele, fie unul dintre membrii familiei lor înnebunea.
În schimb, în ziua respectivă era necesar să se numere ouăle, dar și grămezile de in sau de cânepă. Număratul ouălor era important întrucât așa ouăle nu se stricau până de Paște, iar găinile erau astfel încurajate să poată face și mai multe ouă.

Una dintre cele mai semnificative tradiții din Postul Paștelui este participarea la Liturghia Sfintelor Daruri. Tradiția aceasta s-a născut ca urmare a dorinței credincioșilor de a se putea împărtăși pe parcursul săptămânii. Mai întâi, Sfintele Daruri sunt sfințite la Liturghia de duminică, fiind păstrate apoi pe Sfânta Masă până în cursul săptămânii, când le sunt oferite credincioșilor în cadrul împărtășaniei.
Liturghia Sfintelor Daruri are loc la Vecernie (seara), iar preoții și credincioșii trebuie să ajuneze până la realizarea ei.