„Tatăl meu a murit în ziua în care le-am spus copiilor mei că am cancer”
Jason Clifton, din Carmarthenshire, Wales, a decis să aștepte până după Crăciun înainte de a-și anunța copiii despre bătălia care îl așteaptă. Dar, în mod tragic, avea să primească vești sfâșietoare chiar în aceeași zi.
Jason a aflat că are cancer anul trecut, cu doar trei zile înainte de Crăciun. Analizele au arătat că avea un carcinom cu celule scuamoase - un tip de cancer care se dezvoltă în celulele scuamoase, care sunt celulele subțiri și plate ce alcătuiesc stratul cel mai exterior al pielii - în gât.
„A fost o perioadă înfricoșătoare pentru mine în ceea ce privește modul în care aveam de gând să explic familiei mele despre diagnosticul meu”, a declarat Jason, în vârstă de 48 de ani. „Pe 28 decembrie, le-am dat vestea copiilor mei și a fost dificil, dar trebuiau să știe, deoarece nu puteam să mă întorc la serviciu în ianuarie, fiindcă urma să fiu supus la 30 de runde de radioterapie și două loturi de chimioterapie pe parcursul a trei luni. De asemenea, am primit și alte vești proaste între momentul diagnosticării și cel al tratamentului, deoarece mi-am pierdut tatăl pe 28 decembrie, ceea ce a fost o lovitură uriașă pentru mine. Și nu s-a oprit aici, deoarece am mai pierdut încă trei membri ai familiei, inclusiv pe fratele tatălui meu.
Mi-a fost foarte greu, dar am fost sprijinit de familie, prieteni și vecini, dar și de personalul medical de la spitalul la care urma să mă tratez. Au fost atât de profesioniști în a mă ajuta în toate modurile posibile, de asemenea, personalul de resurse umane de unde lucrez mă verifica de la o săptămână la alta pentru a vedea dacă aveam nevoie de ceva sau dacă mă puteau ajuta în vreun fel, ceea ce a fost uimitor”, a povestit bărbatul.
În următoarele câteva săptămâni, Jason a început tratamentul și spune că a fost înfricoșător, deoarece nu avea nicio idee despre cum va reacționa. Cu toate acestea, a reușit să facă progrese și să înceapă drumul spre recuperare. Totuși, izolarea și repausul la pat au fost dificile pentru cineva obișnuit să fie mereu activ.
„Când am ajuns acasă eram bine, dar mi-a fost foarte greu, pentru că nu puteam ieși afară pentru că ploua, era frig și vânt în fiecare zi. De asemenea, din cauza Covid și a faptului că sunt clasificat ca persoană vulnerabilă, a trebuit să mă țin în siguranță. Dar să treci de la a lucra cu oamenii în fiecare zi din viața ta la a nu mai pleca nicăieri și a fi blocat în casă a fost foarte greu pentru mine; doar faptul că mergeam la tratamentele mele în fiecare zi era punctul culminant al zilei mele, pentru că ieșeam din casă.”, spune Jason.
După ce și-a terminat tratamentul, dragostea pentru alergare nu numai că l-a făcut să iasă din casă și să redevină activ, dar l-a ajutat să le dea ceva înapoi celor care l-au ajutat să depășească cea mai grea provocare din viața sa. În prezent, Jason este în curs de a alerga la un maraton în scop caritabil, iar banii obținuți vor fi direcționați către departamentul de cancer la cap și gât din cadrul spitalului Glangwili și către echipa de radioterapie din cadrul spitalului Singleton. El a strâns deja peste 1.100 de lire sterline.
„M-am apucat de alergat după ce mi-am terminat tratamentul. Ieșirea în natură m-a ajutat masiv și am decis să alerg 200 km în august pentru a-i ajuta pe alții. Mulțumesc tuturor celor care au fost alături de mine în călătoria mea prin momente dificile pentru tot ajutorul și sprijinul acordat. Mulțumesc soției mele, fiicei mele, celor doi fii ai mei și viitorului meu ginere pentru sprijinul său, de asemenea, mamei și fraților mei și tuturor vecinilor, prietenilor și colegilor de serviciu. Mulțumesc medicului meu specialist oncolog, care a fost extraordinar și vă mulțumesc vouă, tuturor, pentru tot ajutorul acordat”, a încheiat Jason.
Citește și:
Surse foto: justgiving.com
Surse articol: walesonline.co.uk
Urmareste-ne pe Google News
