Creierul copilului și tehnologia: ce ne spune specialistul

Creierul copilului și tehnologia: ce ne spune specialistul

Irina Olteanu - Redactor Senior

Vei afla aici informații importante despre creierul copilului și tehnologia, prezentate de doamna doctor Raluca Maria Vlad, Medic specialist pediatrie, asistent universitar UMF Carol Davila. Ora de informatică a reprezentat cel de-al patrulea eveniment al Școlii Părinților Responsabili organizat de Qbebe.ro.

Doamna doctor Raluca Maria Vlad, Medic specialist pediatrie, asistent universitar UMF Carol Davila a oferit următoarele informații la cel de-al patrulea eveniment Qbebe, Școala Părinților Responsabili:

Am încercat să dau un nume prezentării încât să sune a ceea ce ni se întâmplă în prezent. Toată lumea își dorește să crească un copil deștept, ceea ce este specific în era noastră reprezintă faptul că suntem înconjurați de telefoane. În prezentare voi urmări următoarele puncte, ca să știți la ce vă așteptați. În primul rând despre dezvoltarea creierului uman, cât mai pe scurt și cu termeni accesibili, apoi repere în dezvoltarea cognitivă și neuromotorie a copilului pe etape de vârstă, mai ales pentru primii 3 ani de viață. Ulterior cum încercăm noi ca părinți să ocupăm timpul copilului, câteva lucruri despre tehnologia modernă, ce este bun și ce este rău din punct de vedere medical și al dezvoltării cognitive a copilului, iar la sfârșit câteva recomandări.

Dezvoltarea creierului uman, formarea structurilor sistemului nervos, orice ține de el de la coloană vertebrală la creier și nervi, este un proces extrem de complex. Ritmul în care se dezvoltă creierul uman intrauterin este extrem de rapid. Ca să înțelegeți ca unitate de măsură, se formează în jur de 50 000 de celule pe secunda de viață intrauterină, ceea ce este extrem de rapid. Așadar, orice am face, orice stimul minim care durează o perioadă foarte scurtă de timp poate afecta într-un fel sau altul dezvoltarea structurilor nervoase ale copilului nostru. Și anume, ce mănâncă mama, ce bea mama, ce simte, anumite medicamente și diverse substanțe de sinteză ingerate de mamă și există discuții despre radiațiile ionizante, iar în ultimii 20 de ani cu privire la undele radio, microundele și prezente în toate locuințele undele wi-fi. 

scoala parintilor responsabili

Creierul uman are aproximativ 100 miliarde de neuroni și de 10 ori mai multe celule de suport. Acestea se află între neuroni și îi ajută să funcționeze. Cel puțin jumătate din genele omului, adică din aparatul care ne ajută să creăm organe și să funcționeze bine este dedicată producerii unui singur organ: creierul. Care va ocupa practic doar 2% din greutatea întregului corp la adult. 

În primul trimestru de sarcină, prima dată când se vizualizează o structură nervoasă este la 2-3 zile de la implantarea oului în cavitatea uterină, ceea ce înseamnă la 20 de zile post concepționale. Adică cu foarte mult timp înainte ca mama să afle că este însărcinată. În săptămâna 4 încep să se formeze creierul și structurile nervoase ale ochiului. Și aceasta este înainte ca mama să afle de sarcină. În săptămâna 8 embrionul deja mișcă mâinile, ceea ce înseamnă că are deja un sistem nervos format. Sfârșitul primului trimestru, apare primul simț intrauterin, și anume simțul tactil. În al doilea trimestru de sarcină, la 16 săptămâni, există deja reflexe de supt și de deglutiție, adică fătul poate fi vizualizat cum își suge degetul, de exemplu, sau cum înghite. Ajunge să guste la 21 săptămâni când se formează papilele gustative și simțul gustului. Iar la 24 de săptămâni clipește. Toți parametri aceștia sunt dați de dezvoltarea în etape a sistemului nervos. La sfârșitul primului trimestru sistemul nervos este suficient de bine dezvoltat încât fătul se poate speria de zgomote puternice. Ultimul trimestru de sarcină, la 28 săptămâni, deja se pot vizualiza cicluri de somn, inclusiv perioade de somn REM. Acesta este o perioadă din somnul tuturor în care visăm. Așadar fătul de 28 săptămâni visează. Ultimele 13 săptămâni de sarcină sunt extrem de importante pentru dezvoltarea cerebrală a fătului deoarece creierul își triplează greutatea, iar din săptămâna 24 până în săptămâna 32 se încrețește. Este foarte important ca acest organ să se încrețească corect și până la sfârșit pentru că este o mare diferență între nivelul de încrețire al fătului de 36 de săptămâni și al celui la termn de 40 de săptămâni. Practic, substanța cenușie și modul în care gândim este dată de această încrețire.

Dezvoltarea structurilor nervoase continuă și după naștere. La naștere copilul are toți neuronii pe care-i va avea vreodată în viața de adult, dar conexiunile dintre ei încep să se formeze abia în al treilea trimestru de sarcină și se vor forma continuu pe toată perioada vieții. Sinapsele sunt acele conexiuni funcționale dintre neuroni. Sinapsogeneza, formarea acestor sinapse, începe la mijlocul trimestrului al doilea de sarcină și continuă permanent. 

Așadar postnatal, cel mai rapid aceste conexiuni se formează în primii 6-8 ani de viață, urmează apoi un platou și începe să scadă ritmul la adolescență. Deci perioada de vârstă între 6 și 10 ani este așa-numita etapă burete. Ce primește copilul în această perioadă este nemaipomenit stocat. De asemeena, ce se mai întâmplă postnatal, inervațiile se ramifică și se mielinizează. Mielinizarea este un proces foarte important pentru buna funcționare a neuronilor. 

Primii ani de viață sunt o etapă importantă pentru dezvoltarea cerebrală. Nou-născutul are creierul de aproximativ 400 de grame, iar un copil de 3 ani mai mult de 1 kg. Ce se întâmplă între 3 ani și vârsta adultă este nesemnificativ din punct de vedere al structurii de care vorbim. 

Funcțiile corticale, de asemenea, pe lângă masa anatomică, se maturează în primii ani de viață. Așadar, ce este cel mai important de reținut cu privire la modul în care reacționează copiii noștri este funcția corticală, adică tot ce înseamnă gândire, memorie dar și sentimente. Noi ca părinți avem de ales, dacă stăm liniștiți cu telecomanda în mână sau încercăm prin toate modalitățile care există în momentul de față și ne sunt extrem de ușor accesibile să stimulăm creierul copilului. 

scoala parintilor responsabili

Câteva repere în dezvoltare. În primele 2 luni de viață, aspectul creierului unui sugar mic sunt dedicat unor lucruri de bază: plânsului în primul rând, simțului tactil și bineînțeles auzului și alimentației. Așadar plânsul - creierul în dezvoltarea bebelușului este influențat de toate interacțiunile lui cu mediul, mai ales cu persoanele din anturajul apropiat și evident mama. Plânsul este principala unealtă care asigură existența interacțiunii cu adultul. Atâta timp cât un copil plânge un adult îi va răspunde. Și este foarte important să răspundem permanent. Adică tot ce înseamnă îmbrățișare, dezmierdare, mângâiere, cântec și cuvinte. Toate sunt mijloace care stimulează nemijlocit dezvoltarea cognitivă a copilului. Și foarte important, siguranța sistemului pe viitor. În ceea ce privește simțul tactil, este primul care se dezvoltă antenatal, nou-născutul este extrem de sensibil la atingere, mai ales în jurul gurii, în palme și în tălpi. Atingerea modulează dezvoltarea creierului și atunci trebuie să-l ținem în brațe, să-l mângâiem, să-l legănăm și să-l sărutăm. Foarte important, stimularea senzorială este ceea ce numește hrană pentru creier. 

Primii 3 ani de viață în dezvoltarea cognitivă, cerebrală, sunt primordiali pentru modul în care copilul va fi ca adult. Între 2 și 6 luni avem mișcarea și limbajul. Ulterior apar mecanismele de învățare și factorii socio-emoționali. În ceea ce privește vederea, una dintre principalele modalități prin care copilul interacționează cu mediul. Și anume, vederea este cel mai puțin dezvoltat simț la naștere. Nou-născutul vede alb-negru, vede în ceață și la o distanță foarte mică, respectiv de la fața copilului până la cea a mamei când îl alăptează. Și nu focalizează. Până la 2 luni încpe să privească, vede fața mamei, manifestă interes față de expresia facială. Un stimul extrem de important pentru dezvoltarea nou-născutului. Între 2 și 6 luni este foarte important să vadă obiecte în mișcare și bineînțeles fața interlocutorului, contactul vizual este și el seminificativ. Va fixa și va depista obiecte și va începe să vadă color. În ceea ce privește vederea, succesiunea de imagini rapide, cum este cea de la televizor, suprastimulează și este supărătoare pentru un sugar mic. 

Cu privire la auz, nou-născutul aude o varietate de sunete. În principal, vocea mamei, era obișnuit cu ea din perioada intrauterină, îndreaptă ochii și capul în direcția sunetelor. Este important să răspundă la diverse tipuri de sunete, iar muzica este foarte utilă ca sunete, pe stiluri diferite și în momente ale zilei diferite. Copilul o să aibă preferințe, mai ales ce a ascultat mama în perioada intrauterină. Așadar cântați copiilor, chiar dacă nu aveți voce.

Mișcarea în planuri și direcții diferite oferă copilului experiența necesară menținerii echilibrului și controlului asupra propriului corp. Deplasarea copilului în brațe are nenumărate avantaje pentru că sunt percepute toate tipurile de mișcări, și anume cea înainte-înapoi care va pregăti mersul, legănatul care pregătește deplasarea în lateral și rotitul și mișcarea sus-jos care pregătește săritul. Țineți copilul în brațe. Câteva repere în dezvoltarea cognitivă și motorie a copilului: își va ține capul în jurul vârstei de 2 luni, va sta în șezut fără sprijin între 6 și 7 luni, va merge de-a bușilea între 8-10 luni. Mersul de-a bușilea nu este o etapă obligatorie, mulți copii o sar pur și simplu. Și se va înălța pentru a se ridica în picioare și a merge cu sprijin în jurul vârstei de 10-11 luni. Primii pași nesusținut se fac în jurul vârstei de 1 an. Țineți minte că toți acești parametri în dezvoltare au foarte mari variații individuale. Deci o perioadă de 2-3 luni în plus sau în minus este posibilă. Exercițiul prin mișcare ajută la definitivarea căilor motorii. Trebuie să oferi copilului posibilități multiple de a-și exersa mersul. În momentul în care se ridică în picioare, oricât de greu ar fi să ne ținem după el, trebuie să ne ținem după el. Să-l lăsăm și să-l încurajăm să meargă. În ceea ce privește mișcarea, nu există niciun dispozitiv electric care să susțină și să substituie un stimul similar pentru dezvoltarea motorie precum mișcarea copilului.

În ceea ce privește dezvoltarea motorie până la vârsta de 3 ani, după perioada de sugar, între 1 și 2 ani foarte importantă este dezvoltarea mișcărilor fine ale mâinii, ceea ce înseamnă desenat, pictat, potrivit forme și alte lucruri pe care le poate face copilul cu două mâini. Între 2 și 3 ani învață din experiență, dacă este învățat, să se autoservească, adică se îmbracă singur, mănâncă, se spală pe mâini, manevrează cu ușurință o pensulă sau un creion, aruncă, lovește mingea, sare, merge pe tricicletă, urcă și coboară scări singur. Avem un echivalent de stimul pentru mișcare, este ceea ce putem face noi pasiv cel mai aproape de mișcarea copilului și anume masajul. Până la vârsta de 3 ani cantitatea de stimuli pe care bebelușul o primește influențează gradul de dezvoltarea a fiecărei regiuni a creierului, va oferi fundamentul unui creier sănătos. Unul dintre cei mai eficienți stimuli este masajul. Studiile au demonstrat că masajul crește nivelul de serotonină, dopamină și alți neurohormoni, are un efect benefic clar asupra maturizării creierului și ajută la creșterea gradului de dezvoltare cognitiv. Există un rol foarte important în ceea ce privește masajul, ajută la creșterea imunității. 

În ceea ce privește limbajul, copilul spune vocale la vârsta de 2 luni, le analizează la 5 luni, iar la vârsta de 18 luni ajunge să spună în jur de 20-50 de cuvinte. Limbajul receptiv este ceea ce înțelege față de limbajul expresiv, specific perioadei între 12-24 luni. Experiența de a auzi cuvinte poate să fie limitată de zgomotul de fond, adică radio-tv.

În ceea ce privește învățarea, trebuie să oferim copilului toate posibilitățile și experiențele senzoriale, și anume tactil, miros, văz și auz. El va învăța din experiența directă mult mai ușor decât din noțiuni abstracte. Ceea ce i se întâmplă propriu-zis este incomparabil cu ceea ce vede într-un film. 

Dezvoltarea socio-emoțională - între 6-12 luni se dezvoltă relațiile de atașament. Mai târziu, frica de străini, ceea ce este opusul atașamentului. La 18 luni avem conștiința propriei persoane, știe cine este el și cum se numește. Interacțiunea socială este cea mai complexă formă de stimulare. La 2-3 ani copiii sunt extrem de ușor influențabili de mesaje primite, prin urmare aveți grijă ce mesaje primește de la televizor și alte canale media. 

Cum ne ocupăm de timpul copiilor noștri? În anii 90 față de anul 2017 lucrurile stăteau destul de diferit. Nu avem cum să știm ce se va întâmpla în viitor. Creierul este suficient de dezvoltat pentru a înțelege simbolurile de pe un ecran abia după vârsta de 18 luni. 90% dintre copiii mai mici de 1 an deja au folosit un dispozitiv media, unele studii spun că sunt sugari de 4 luni care le folosesc frecvent. Copilul învață de la oameni și din experiența trăită, nu din poze și din filme. Pentru a învăța lucruri noi el trebuie să atingă și să exploreze obiectele. Problema nu este ceea ce fac copiii, ci ceea ce nu ajung să facă dacă se uită tot timpul la televizor. În ultimii 50 de ani cum am reușit să ajungem la 50 de milioane de utilizatori? A trebuit radioului 40 de ani, telefonului 20 de ani, televizorului 13 ani, iar Google a reușit în 88 de zile. 

Viața noastră este plină de ecrane. În momentul de față un studiu britanic a observat că 7% dintre familiile britanice din 2011 foloseau un dispozitiv media cu touch screen, iar în 2014 procentul a crescut la 71%. Un adolescent petrece în Statele Unite în jur de 8 ore pe zi folosind un dispozitiv media pentru diverse scopuri. Un studiu din Canada confirmă aceste cifre, dar privește și copiii sub 2 ani pentru care perioada este de 2,5 ore pe zi. În medie un adult petrece 24 ore pe săptămână online, de cele mai multe ori pe diverse platforme sociale. Nu există însă studii cu privire la expunerea copiilor la mediul online. 

Dintre aspectele bune, o să menționez câteva: există programe tv educaționale atâta timp cât sunt realizate în mod corect (din punctul de vedere al violenței și modului de realizare), împreună cu părinții urmărite de copii, au rolul de a dezvolta cognitiv aspecte ale funcției executive, ale vocabularului, ale limbajului. Există unele avantaje și la jocurile video, și anume îmbunătățesc semnificativ aspecte ale funcției cognitive (de la percepție vizuală la atenție susținută), crește gradul de procesare al informației și ajută la îmbunătățirea controlului motor. Este vorba de o cantitate nelimitată de informație, ușor de manipulat, portabilă, cu multiple unelte educaționale la dispoziție și oportunități nelimitate de interacțiune. 

Dar există și aspecte negative, și anume: expunerea copilului la succesiuni rapide de imagini va cultiva un comportament nerăbdător, dar și lipsa pentru activități cotidiene mult mai statice și mai plictisitoare. Viața de zi cu zi față de viața online este mult mai plictisitoare. Copilul va fi suprasolicitat vizual, copilul crește singur în fața televizorului și de multe ori medicului îi este greu să facă diagnosticul diferențial între o problemă de adaptare și o tulburare din spectrul autist. Copilul și adolescentul va fi nepregătit pentru aspecte ale vieții cotidiene și va ajunge un adult neadaptat. Folosirea excesivă a dispozitivelor conectate la internet poate conduce la fatigabilitate, iritabilitate și tulburări de concentrare. 

Câteva studii legate de dezvoltarea vorbirii. Doar existența unui televizor în încăpere la care nu se uită nimeni va limita numărul de cuvinte pe care copilul îl percepe pe oră. Dacă părintele ar vorbi cu propriul copil ar folosi 940 de cuvinte pe oră, față de 770 cât se aud de la televizor. Memoria de scurtă durată este de asemeena afectată de dispozitivele media. Există tendința de a nu mai exersa în niciun fel memoria, putem oricând să căutăm ceva pe internet, care este un fel de memorie externă a noastră. Nici măcar nu mai este nevoie să încercăm să ne aducem aminte ceva. 

Patologia de somn - folosirea zilnică a unui dispozitiv touch screen se asociază conform unui studiu recent din 2017, cu reducerea timpului de somn din cursul nopții la copii și cu dificultăți în a adormi. Copilul nerăbdător de care aminteam are legătură cu deficitul de atenție și par să existe efecte pe termen lung în ceea ce privește atenția copiilor dacă sunt expuși între 1-3 ani la ecrane. 

Există și problme de tip adictiv - copilul reacționează prin crize de opoziție și alte tipuri de comportament când i se retrage respectivul dispozitiv video. Toți părinții s-au confruntat cu așa ceva. Comportamentul este similar din punct de vedere medical cu modul în care se manifestă un adult alcoolic când nu primește un pahar de băutură. Jocurile video de asemenea conduc la un comportament de tip sedentarism și lipsa interacțiunii umane. S-a descris de curând o adicție de internet, exact ca orice altă adicție. 

Câteva recomandări, trebuie să limităm timpul pe care copiii îl petrec cu dispozitive media. Recomandările în vigoare ale Societății Americane de Pediatrie sunt sub 3 ani deloc, între 3 și 5 ani limitat la 1 oră pe zi, dar în porții mici, de 10 maxim 15 minute, între 6 și 18 ani maxim 2 ore pe zi. Pare de nerealizat. Peste 3 ani putem expune copiii la programe educaționale corecte, atât prin conținut, cât și prin durată, maxim 30 de minute odată, imaginile trebuie să fie lente și cu explicații sonore ușor de înțeles de copii. Să îi încurajăm să petreacă timpul în aer liber, să luăm mese în familie, să purtăm conversații față în față cu copiii permanent, să inițiem proiecte care necesită prezența efectivă și care să fie lipsite de tehnologie, să oferim modele de comportament (copilul va face ceea ce vede, nu ceea ce i se spune) și să limităm numărul de dispozitive media din casă. Deloc în camera copilului. 

Primii 3 ani de viață sunt cruciali în dezvoltarea cerebrală a copilului, toate ustensilele de care aveți nevoie pentru a reuși în acest demers, pentru a stimula funcțiile cognitive ale copilului se află la purtător. Nu aveți nevoie de niciun fel de dispozitiv. Și anume, trebuie să-i acordați atenție, să-l atingeți, să-i vorbiți și să-i oferiți modele. Copilul învață din experiența trăită și astfel având modele sănătoase în anturaj va învăța să aprecieze atât inconstanța interacțiunii umane reale, deconectându-se de dispozitivele media, dar și bucurându-se de beneficiile acestora.

 

Masajul bebeluşilor ajută în dezvoltarea creierului

Când vorbim de bebeluşi, trebuie să ştim că dezvoltarea sănătoasă a creierului începe chiar din uter, mai ales în ceea ce priveşte funcţiile anatomice. Dezvoltarea serioasă a creierului, pe toate planurile, mai ales în zonele superioare, cele care controlează emoţiile, limbajul şi gândirea abstractă începe dupa naştere. Până la vârsta de 3 ani cantitatea de stimuli pe care bebeluşul o primeşte dictează gradul de dezvoltare a fiecărei regiuni a creierului. Această stimulare oferă fundamentul unui creier sănătos. Şi unul dintre cele mai eficiente stimuli este masajul. Institutul de Cercetare din Miami a demonstrat că masajul creşte nivelul de serotonină, dopamină şi neurohormoni. Un alt studiu intitulat Developmental Medicine and Child Neurology a analizat comportamentul şi dezvoltarea bebeluşilor prematuri care au beneficiat de masaj de 15 minute. Electroencefalogramele au dezvăluit că masajul are un efect clar si benefic asupra maturizării activităţii electrice a creierului. Un al treilea studiu, publicat în Early Human Development, a studiat bebeluşii pe o perioadă de doi ani, care au primit masaje regulate. Aceştia au demonstrat un index de dezvoltare mintală mult mai ridicat decât al bebeluşilor care au avut parte numai de contact normal piele pe piele.

 Prin urmare, masajul are un rol important în dezvoltarea fizică a copilului, dar şi în dezvoltarea neurologică. Tot el s-a demonstrat că ajută în stimularea imunităţii şi poate să reducă simptomele răcelilor şi gripelor. Vă recomand loţiunile dedicate masajului pentru bebeluşi, mai ales când bebe se confruntă cu o imunitate scăzută sau o răceală. Larogrip frecție baby este un produs cosmetic util în perioada manifestării simptomelor de răceală și gripă, având un efect revigorant asupra organismului. Se fac fricțiuni pe mâini, piept, spate de 2-3 ori pe zi, dintre care ultima se recomandă a fi aplicată seara, înainte de culcare. Suplimentar, se pot utiliza comprese diluate, aplicate pe tălpi sau șosete îmbibate cu loțiunea Larogrip frecție baby. Produsul conţine ulei esențial de lămâie, lavandă, mușețel roman, arbore de ceai australian și portocală amară, acid acetic (oțet), fiecare ingredient având un rol important. Astfel, uleiul esenţial de lămâie este antiseptic, antiinflamatoriu şi are efecte astringente și tonifiante pentru piele. Lavanda un sedativ unanim recunoscut, care face minuni în cazurile de nervozitate excesivă, axietate, palpitaţii cardiace, insomnie, nevralgii sau durere de dinţi. Muşeţelul are efecte calmante și anti-inflamatorii asupra pielii. Arborele de ceai are următoarele proprietăți: antimicrobian, antimicotic, antiseptic, detoxifiant, ușor antiinflamator si analgezic.

Încă din cele mai vechi timpuri s-a folosit pentru tratarea rănilor deschise, arsurilor și inflamațiilor. În prezent, extractul din arbore de ceai se folosește în tratarea acneei, mătreții, psoriazisului și infecțiilor.

Gama Larogrip mai cuprinde: Larogrip comprimate, o combinație de Echinacea, vitamina C, extract de Salix alba și oxid de zinc pentru întărirea sistemului imunitar, Larogrip sirop pentru imunitate ce combină Echinacea, propolis și vitamina C într-o formă ușor de administrat, pentru un sistem imunitar mai puternic, Larogrip frecție pentru adulți un amestec de uleiuri esențiale de scorțișoară, ienupăr, pin și eucalipt, alcool denat, salicilat de metil, mentol sub formă de loțiune pentru stimularea circulației sanguine și relaxare musculară și Larogrip Vaporin unguent, adjuvant excelent în ameliorarea congestiei nazale prin uleiuri esențiale de eucalip, nucșoară, lavandă, ienupar si terebentină, ulei de cedru, mentol, camfor si timol.

Surse:
1. Dev Med Child Neurol. 2011 Sep;53 Suppl 4:46-51. doi: 10.1111/j.1469-8749.2011.04065.x.
2. Procianoy RS, Mendes EW, Silveira RC. "Massage Therapy Improves Neurodevelopment Outcome at Two Years Corrected Age For Very Low Birth Weight Infants." Early Hum Dev., Jan;86(1):7-11, 2010.

 


 

 

Articolul urmator
Sunt învățătoare și iată de ce nu le voi spune niciodată copiilor mei că desenele lor sunt frumoase
Sunt învățătoare și iată de ce nu le voi spune niciodată copiilor mei că desenele lor sunt frumoase

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Cum afecteaza televizorul creierul copilului
    Cum afecteaza televizorul creierul copilului

    Foarte multi parinti prefera sa isi lase copilul sa se uite la televizor ore in sir. Motivul pare de foarte multe ori de inteles: ai treaba prin casa si nu ai timp in momentul respectiv sa...

    Cum influențează cititul creierul copilului
    Cum influențează cititul creierul copilului

    Specialistii spun ca numarul cartilor pe care un copil le are la indemana in casa este puternic legat de succesul academic ulterior. Multe studii au demonstrat ca un copil se va descurca mai...

    Dacă vrei să fii mai inteligent, ia o pauză! Știința spune că pauzele dese îți antrenează creierul
    Dacă vrei să fii mai inteligent, ia o pauză! Știința spune că pauzele dese îți antrenează creierul

    Pauzele lungi și dese cheia marilor succese. Așa spune o vorbă de-a noastră. Dar iată că această vorbă nu este doar ceva ce spunem când vrem să justificăm lenea. Știința o...

    Dacă țipi la copilul tău, știința spune că va avea creierul insuficient dezvoltat ca adult
    Dacă țipi la copilul tău, știința spune că va avea creierul insuficient dezvoltat ca adult

    Fără să îți dai seama, în momentul în care vei țipa la copilul tău, îi poți face mult rău. Recent, oamenii de știință au ajuns la concluzia că impactul...

    Dieta GAPS: cum poate proteja creierul copilului
    Dieta GAPS: cum poate proteja creierul copilului

    Dieta GAPS pornește de la premisa că există o legătură între funcțiile sistemului digestiv și creier. Aceasta a fost creată în 2004, de Dr. Natasha Campbell-McBride,...

    Tehnologia viitorului: Trăsăturile copiilor vor putea fi alese cu ajutorul unui uter artificial
    Tehnologia viitorului: Trăsăturile copiilor vor putea fi alese cu ajutorul unui uter artificial

    EctoLife reprezintă o tehnologie modernă, mai exact primul uter virtual din lume. Acesta poate produce până la 30.000 de copii pe an. Fiecare dintre acești copii, pot avea...

    Gata! Avem dovada științifică: creierul copiilor mari blochează vocea mamei
    Gata! Avem dovada științifică: creierul copiilor mari blochează vocea mamei

    Dacă ai un adolescent sau un preadolescent, știi deja că cea mai vizibilă putere a lor este să te ignore. Iar dacă încă nu ai un adolescent, bănuiești că la asta se va...

    „Tehnologia distruge educația, opriți-vă!”. Apelul public al unei profesoare către toți părinții care își lasă prea mult copiii cu telefonul
    „Tehnologia distruge educația, opriți-vă!”. Apelul public al unei profesoare către toți părinții care își lasă prea mult copiii cu telefonul

    Avansarea tehnologiei din ultimul deceniu aduce atât aspecte pozitive asupra educației și cunoștințelor copiilor, cât mai ales aspecte negative. O educatoare aduce în...

    © 2024 Qbebe