Ce limbă se vorbește în Belgia, în funcție de ce regiune vizitezi

Neerlandeza 

Este una dintre limbile oficiale care se vorbesc în Belgia, mai exact în nordul țării, în regiunea Flandra. Aceasta este vestită, spre exemplu, pentru produsele de ciocolată, pentru cartofii prăjiți, pentru bere și pentru artă. Aproximativ 60% din populația Belgiei locuiește în Flandra, adică în jur de 6,5 milioane de locuitori, concentrați și în orașe precum Bruges, Antwerp (Anvers), Bruxelles, Ghent, Mechelen sau Leuven. 

Pentru locuitorii Flandrei, numiți și „Vlaanderen”, neerlandeza a devenit tot mai populară încă din secolul al XIX-lea, când regele Leopold al II-lea a ținut un discurs în limba olandeză. În plus, în anul 1888, Parlamentul a început să utilizeze olandeza, iar zece ani mai târziu s-a stabilit, prin lege, că și olandeza, alături de franceză, devenea a doua limbă oficială a Belgiei. 

Neerlandeza, numită și „olandeza belgiană”, se bazează pe dialectele brabantice și pe limba olandeză. În perioada medievală, în nordul provinciei Brabant se vorbea olandeza, iar în partea sa sudică se vorbeau dialecte de origine latină. În anii '70, Brabantul a fost divizat în trei regiuni: flamandă, valonă și Bruxelles. Pe 30 mai 1993 a fost semnat un acord între Bruxelles, Brabantul Flamand și cel Valon și între comunitățile franceză și olandeză. În aceste condiții, de la 1 ianuarie 1995, provincia Brabant a fost divizată oficial în Brabantul Flamand și Brabantul Valon.  

Franceza

Dacă te întrebi ce altă limbă se mai vorbește în Belgia în afară de neerlandeză, ține cont și de acest fapt: în secolul al XVIII-lea, în 1795, actualul teritoriu al Belgiei a fost anexat Franței. În acea perioadă, franceza se folosea atât în educație, cât și în administrație. În general, franceza era vorbită de persoanele din înalta societate, în timp ce persoanele cu statut social modest vorbeau mai ales olandeză și germană. 

În secolul al XIX-lea, mai exact în 1830, Belgia își declară independența de Regatul Țărilor de Jos, care cuprindea teritoriul european al Olandei și insulele Antile Leeward din Marea Caraibilor. Leopold I de Saxa-Coburg a devenit primul rege al belgienilor, iar franceza a început să fie folosită în comunitatea franceză, concentrată în sudul țării, în regiunea Valonia și în Bruxelles.

Valonia include 5 regiuni, fiecare dintre ele având o capitală:

• Provincia Namur- capitala ei este Namur;
• Provincia Liège- capitala se numește tot Liège;
• Provincia Hainaut- capitala se numește Mons;
• Provincia Luxemburg- capitala este orașul Arlon;
• Provincia Brabantul Valon- capitala acesteia este Wavre. 

În prezent, franceza este a doua cea mai vorbită limbă din Belgia, fiind utilizată de aprox. 40% din populație. Franceza vorbită în această țară se aseamănă cu aceea din Franța, în ciuda unor diferențe care țin de vocabular și de pronunție.

În ceea ce privește limbile vorbite la Bruxelles, se poate spune că acest oraș este bilingv, în condițiile în care indicatoarele de pe străzi, informațiile care țin de transport și reclamele sunt atât în neerlandeză, cât și în franceză. Cu toate acestea, franceza se vorbește mai mult în capitala Belgiei întrucât, pe de o parte, numeroși locuitori sunt originari din regiunea Valonia și, pe de altă parte, pentru că numărul imigranților proveniți din țări francofone (Tunisia, Maroc etc) și din fostele colonii belgiene este tot mai mare.

Germana

Cea de-a treia limbă oficială din Belgia este vorbită în estul regiunii valone, aproape de granița cu Germania. Cei aprox. 73.000 de locuitori care vorbesc limba germană locuiesc în aceste regiuni:

• Eupen: se întinde până la granița cu Olanda și include municipalitățile Eupen, Raeren, Kelmis și Loetzen;
• Eifel belgian: se învecinează cu Franța, cu Marele Ducat al Luxemburgului și include municipalitățile Amel, Bütgen-bach, Büllingen, Saint-Vith și Burg-Reuland.

Regiunea Belgiei în care se vorbește limba germană și-a dobândit autonomia culturală încă din anii '70, adăpostind una dintre minoritățile bine protejate în Europa.  

În plus, germana este utilizată și de o minoritate din zonele estice ale provinciei Liège, aflată la granița cu Germania. Întrucât aceste zone au fost incluse în teritoriul Belgiei după Primul Război Mondial, germana de acolo este foarte asemănătoare cu cea din Germania. 

Pe lângă limbile oficiale menționate, în Belgia se întâlnesc și numeroase dialecte, ca de exemplu:

• Dialectul valon;
• Dialectul picard: vorbit în orașele Ath, Mons și Tournai;
• Dialectul similar francezei vorbite din regiunea Lorena: aceasta se află în nord-estul Franței, la granița cu Belgia;
• Dialectul luxemburghez: vorbit lângă frontiera cu Marele Ducat al Luxemburgului;
• Dialectele din estul și din vestul Flandrei etc.

Vacanța în Maroc: ce trebuie să știi dacă plănuiești un concediu în această destinație