Durere de limbă: cauze, simptome și tratament

Cauzele durerii de limbă

Fie că se localizează pe o parte a limbii, fie că se localizează în vârful ei sau în zona din spate, durerea de limbă nu trebuie ignorată. De asemenea, în anumite situații, acest tip de durere creează dificultăți de hrănire, de înghițire sau de vorbire. 

Printre cele mai cunoscute cauze responsabile de durerile de la nivelul limbii se numără:

Ulcerele bucale

Aceste leziuni se numesc și ulcere aftoase, nu sunt contagioase și pot apărea pe partea interioară a obrajilor, a buzelor și sub limbă. Ulcerele bucale sunt puncte mici, albicioase, cu margini roșii, care provoacă dureri mai ales când mănânci și când vorbești. De cele mai multe ori, ulcerele sunt asociate cu:

• Consumul de alimente picante sau acide;
• Expunerea la stres;
• Fluctuațiile hormonale, în special la femei;
• Deficitele nutriționale: spre exemplu, deficitul de vitamina B9 sau B12, de fier sau de zinc crește riscul de ulcere bucale. 

Dacă suferi din pricina ulcerelor bucale mai mult de 3 ori pe an sau dacă acestea sunt însoțite de dureri intense, consultă cât mai repede un medic. 

Diferite traumatisme

Durerea intensă de la nivelul limbii intervine pe fondul unor traumatisme. De pildă, se întâmplă așa când îți muști accidental limba în timp ce mesteci hrana. Totodată, limba poate fi traumatizată în urma căderilor, în urma loviturilor primite când se practică un sport de contact sau când are loc un accident. În plus, bolile care sunt însoțite de convulsii, cum ar fi epilepsia, pot conduce la traumatisme ale limbii în timpul unei crize. 

Vindecarea completă a leziunilor limbii provenite din traumatisme minore durează câteva zile sau cel mult câteva săptămâni, fără să fie nevoie de intervenția unui medic. Pentru diminuarea disconfortului, este recomandată gargara cu apă cu sare. 

În situația în care leziunile limbii sunt profunde, de dimensiuni mari și când sunt acompaniate de sângerări importante, se impune solicitarea ajutorului medical de urgență.

Candidoza bucală

Este produsă de „Candida albicans”, o ciupercă responsabilă de infecții fungice. Uneori, Candida provoacă leziuni albicioase, cu aspect cremos, similar brânzei de vaci, pe partea interioară a obrajilor, la nivelul limbii și gâtului. Alte simptome specifice candidozei bucale sunt: 

• Sângerări ușoare la nivelul leziunilor;
• Roșeață și crăpături în colțurile gurii;
• Roșeață, senzație de arsură și/sau dureri care creează dificultăți de înghițire;
• Iritație, inflamație sau dureri la nivelul gingiilor;
• Gust neplăcut în gură;
• Pierderea gustului.

Persoanele cu risc mai ridicat de a se confrunta cu candidoză bucală sunt:

• Cele cu sistemul imunitar slăbit;
• Bebelușii mai mici de 1 lună;
• Vârstnicii;
• Cele care au urmat recent un tratament cu antibiotic;
• Cele care suferă de diabet;
• Cele care au proteză dentară;
• Fumătorii;
• Cele care utilizează corticosteroizi inhalatori pentru tratarea astmului.

Diverse probleme dentare sau care țin de igiena orală

De exemplu, o igienă orală deficitară are impact negativ asupra aspectului limbii și provoacă disconfort. Astfel, în afară de faptul că limba poate deveni albicioasă ori gălbuie, nu este exclus să intervină infecții, inflamații și dureri. În plus, anumite ingrediente din pastele de dinți sau din apele de gură, de pildă sodium lauryl sulfate, pot declanșa iritații.

Mai mult, protezele dentare uzate sau prost montate pot conduce și ele la dureri de limbă.

Fumatul

Poate fi asociat cu durerile de limbă deoarece crește riscul de afecțiuni gingivale, de deteriorare a dinților, de cancer bucal etc. În același timp, persoanele care fumează sunt mai predispuse la ulcere aftoase și la sindromul gurii arse. 

Glosita

Se referă la inflamarea limbii. Cele mai cunoscute tipuri de glosită, care conduc la dureri de limbă, sunt:

• „Limba geografică”: în mod normal, pe suprafața limbii se află formațiuni ușor proeminente, numite papile. Având denumirea științifică glosită migratorie benignă, „limba geografică” se manifestă prin prezența unor zone depapilate, roșii, ce au contur neregulat. Pentru că zonele respective sunt înconjurate de o margine albă, au aspect similar unei hărți;
• Glosita mediană romboidă: se caracterizează prin prezența unei suprafețe aplatizate, roșiatice, în mijlocul limbii. Glosita mediană romboidă provoacă dureri de limbă în special când mănânci.

Alergiile alimentare

Dacă după ce consumi anumite alimente ai dureri de limbă, acestea pot fi un semn al sindromului de alergie la polen-alimente. Acest sindrom este rezultatul unei intoleranțe sau al unei reacții alergice la o substanță din alimentele respective.

În afară de durerea de limbă, sindromul de alergie la polen-alimente poate fi recunoscut după următoarele manifestări:

• Inflamarea limbii și/sau buzelor;
• Mâncărimile de la nivelul gurii;
• Furnicăturile și mâncărimile de la nivelul gâtului. 

Anumite medicamente

Durerea de limbă poate surveni și când apar ulcere bucale ca efect advers în urma administrării unor medicamente. Printre cele care cresc riscul de astfel de ulcere se numără:

• Antiinflamatoarele nesteroidiene;
• Beta-blocantele: se folosesc pentru blocarea acțiunii hormonilor de stres asupra inimii. În general, beta-blocantele sunt prescrise pentru hipertensiune arterială, pentru aritmie (bătăi neregulate ale inimii), după un infarct etc;
• Corticosteroizii inhalatori. 

Sindromul gurii arse

De fapt, acest sindrom reprezintă o senzație de arsură de lungă durată, care afectează buzele, partea interioară a obrajilor, gingiile și/sau limba. Pe lângă senzația de arsură, sindromul gurii arse este însoțit de:

• Amorțeală sau înțepături: acestea apar și dispar;
• Pierderea gustului pentru anumite alimente sau pentru toate;
• Prezența constantă a gustului metalic sau amar;
• Senzația de gură uscată.

Sindromul gurii arse este de două tipuri:

• Primar: când senzația de arsură din gură persistă, dar nu se poate detecta exact cauza care stă la baza acestei senzații;
• Secundar: când senzația de arsură este provocată de o anumită afecțiune. 

De cele mai multe ori, sindromul secundar este asociat cu:

• Deteriorarea unor nervi;
• Scrâșnitul dinților;
• Refluxul gastroesofagian;
• Diabetul;
• Anumite afecțiuni tiroidiene;
• Candidoza bucală;
• Reacțiile alergice la diferite produse de igienă dentară sau la anumite alimente;
• Deficitele nutriționale: spre exemplu, deficitul de fier.  

Lichenul plan oral

Este o boală autoimună, inflamatorie, care afectează mucoasa din cavitatea bucală, cu precădere cea de pe partea interioară a obrajilor și de pe marginile limbii. În anumite cazuri, afectează și gingiile. 

Lichenul plan oral favorizează dureri la nivelul limbii din pricina unor leziuni ulceroase persistente. În plus, pe lângă leziuni, intervin iritarea mucoasei, petele albe, senzația de arsură și de gură uscată. Placa dentară și consumul alimentelor picante sau acide pot agrava asemenea simptome.

Nevralgia glosofaringiană

Intervine în caz de iritare a nervului glosofaringian, unul dintre cei 12 nervi cranieni, localizat de o parte și de alta a capului. Pe fondul iritării acestui nerv, se pot declanșa dureri de ureche, de amigdale, de gât și de limbă. Durerile durează de la câteva secunde la câte minute, putându-se repeta pe parcursul unei zile. Acestea sunt mai intense când mănânci, când vorbești, când râzi sau când strănuți. 

Cele mai cunoscute cauze responsabile de iritarea nervului glosofaringian sunt:

• Leziunile;
• Infecțiile;
• Compresiile la nivelul unui vas de sânge;
• Tumorile.

Pemfigus vulgar

Este o boală autoimună rară, care afectează aprox. 3 din 100.000 de persoane. Pemfigus vulgar este însoțit de bășici pe piele sau pe mucoasele din zona genitală, de la nivelul ochilor, gâtului, nasului și gurii. În cazul în care bășicile sunt localizate în gură, pot interveni și durerile de limbă. Uneori, bășicile pot conduce la infecții și creează dificultăți de înghițire și de vorbire.

Sindromul Sjögren

Face parte dintre bolile autoimune, declanșând inflamații ale glandelor salivare și lacrimale. De fapt, în caz de sindrom Sjögren, glandele ce secretă fluide sunt atacate și distruse de sistemul imunitar. 

Printre manifestările sindromului la nivelul cavității bucale se regăsesc și cele care pot provoca și accentua durerile de limbă, spre exemplu crăpăturile de pe suprafața limbii și senzația de arsură. Mai mult, pe fondul unor astfel de manifestări intervin și dificultățile de înghițire și chiar de vorbire. 

Cancerul bucal 

Altă cauză responsabilă de durerile de limbă este și cancerul care afectează cavitatea bucală. În general, acest tip de cancer se caracterizează prin iritații dureroase, umflături ori pete albe sau roșii care nu trec. 

Cancerul bucal poate fi benign sau malign, iar simptomele care trebuie să te pună în gardă sunt:

• Leziuni ce sângerează ușor;
• Amorțeală, durere sau sensibilitate accentuată într-o anumită zonă a gurii sau chiar la nivelul gâtului ori feței;
• Zone cu textură aspră sau care se descuamează: acestea sunt localizate în interiorul cavității bucale, de exemplu pe gingii sau pe partea interioară a buzelor;
• Dificultăți la mișcarea limbii sau maxilarului;
• Dificultăți la mestecat sau la vorbire;
• Leziuni care nu se vindecă în aprox. 2 săptămâni;
• Pierdere neintenționată în greutate;
• Respirație cu miros dezagreabil;
• Dureri de ureche.

Cancerul bucal nu provoacă dureri în stadiile incipiente, prin urmare este indicat să consulți cât mai repede un medic dacă sesizezi orice leziune sau pată care nu se vindecă în cel mult 3 săptămâni.

Ce faci dacă te confrunți cu durerea de limbă

Inițial, poți încerca să elimini cauza pe care o consideri responsabilă de durerea de limbă. Spre exemplu, adoptă măsurile de mai jos:

• Schimbă pasta de dinți și/sau apa de gură: pentru a evita anumite ingrediente care provoacă iritație;
• Renunță la consumul de alimente picante și/sau acide;
• Clătește-te cu apă cu sare: adăugând 1/2 lingură de sare la 1 pahar de apă călduță obții un amestec care contribuie la înlăturarea disconfortului generat de leziuni ulceroase spre exemplu;
• Consultă un stomatolog: fără să îți dai seama, poți ajunge să ai leziuni pe limbă din cauza unui dinte deteriorat, unui aparat dentar, unei proteze uzate etc.

În situația în care durerea de limbă persistă și, în plus, te confrunți și cu alte manifestări care te îngrijorează, consultă cât mai repede un medic specializat în medicină generală. După ce te consultă și discută cu tine despre stilul tău de viață și despre simptome, te poate îndruma către alți specialiști, astfel încât să beneficiezi de:

• Diverse analize de sânge;
• O biopsie: această investigație are rolul de a identifica prezența celulelor anormale, canceroase. De asemenea, biopsia este recomandată și pentru diagnosticarea pemfigusului vulgar;
• Alte investigații, în funcție de istoricul tău de medical și de manifestările neplăcute: de pildă, teste alergologice, teste de salivă pentru a se identifica eventuale disfuncții ale glandelor salivare, un examen RMN sau CT etc.

Tratamentul durerii de limbă

Depinde de cauza responsabilă de apariția durerii, spre exemplu:

• În caz de traumatisme grave ale limbii: se apelează la serviciile medicală de urgență pentru acordarea primului-ajutor;
• În caz de traumatisme minore: se recomandă medicamente fără prescripție medicală, de pildă geluri care ușurează disconfortul;
• În caz de ulcere bucale: pe lângă geluri, medicii recomandă anumite ape de gură;
• În caz de leziuni provocate de deficitele nutriționale: la recomandarea unui medic, se utilizează un anumit supliment alimentar și se vor adopta modificări în dietă;
• În caz de candidoză bucală: se prescriu medicamente antifungice, administrate topic sau pe cale orală;
• În caz de glosită: în funcție de cauza care a provocat glosita, se pot administra antibiotice, medicamente antivirale, antifungice și/sau un medicament pe bază de corticosteroizi (destinat utilizării topice);
• În caz de alergii alimentare: în primul rând, medicii recomandă evitarea alergenului responsabil de alergie. În plus, pentru reducerea riscului de reacții alergice, se poate recomanda un tratament injectabil sau imunoterapia. Aceasta din urmă poate fi orală sau sublinguală și constă în administrarea graduală a unor doze de alergen până se ajunge la o doză-țintă. Obiectivul este ca, în momentul în care pacientul este expus la factorul declanșator al alergiei, să nu mai intervină reacția alergică;
• În caz de sindromul gurii arse: pentru sindromul secundar, tratamentul depinde de afecțiunea care îl provoacă;
• În caz de lichen plan oral: spre exemplu, se prescriu ape de gură/geluri antiseptice, steroizi topici etc;
• În caz de nevralgie glosofaringiană: pe lângă administrarea unor medicamente pe cale orală, poate fi prescris un anestezic local. Mai mult, dacă nevralgia este produsă de compresia unui vas de sânge, poate fi necesară procedura numită decompresie vasculară;
• În caz de pemfigus vulgar: pentru formele ușoare ale bolii, sunt prescrise geluri cu corticosteroizi sau injecții. Pentru formele severe, este prescris un corticosteroid pentru administrare orală. Dacă intervin și infecțiile, se prescrie un antibiotic;
• În caz de sindrom Sjögren: până în momentul de față nu se poate vorbi încă despre un tratament specific pentru acest sindrom, însă există soluții pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților. De pildă, pentru reducerea disconfortului din cavitatea bucală, se recomandă medicamente ce stimulează secreția de salivă, gargara cu bicarbonat, aplicații cu vitamina E uleioasă etc;
• În caz de cancer bucal: tratamentul depinde de stadiul bolii. Principalele opțiuni de tratament sunt intervenția chirurgicală, radioterapia și chimioterapia. 

Nu toate afecțiunile care provoacă durerea de limbă pot fi prevenite. Cu toate acestea, riscul de infecții și de inflamații se diminuează semnificativ dacă îți asiguri o igienă orală corectă, astfel:

• Spală-te pe dinți de cel puțin 2 ori pe zi;
• Când te speli pe dinți, nu uita să îți cureți și limba: în afară de periuța de dinți, nu ezita să folosești un dispozitiv special pentru curățarea limbii;
• Folosește zilnic apă de gură antibacteriană;
• Utilizează ața dentară;
• Apelează la dușul bucal;
• Mergi la control la medicul stomatolog cel puțin o dată pe an;
• Dacă fumezi, renunță treptat la acest obicei.

Bubițe pe limbă la copil: cauze, simptome și tratament