Consumul unei diete vegane dăunează creierului
Un număr tot mai mai mare de studii relevă beneficiile dietelor bazate pe plante. Cercetătorii încurajează oamenii să consume tot mai multe fructe și legume și din ce în ce mai mulți consumatori țin cont de recomandări. Astfel, în ultimele luni s-au publicat articole care sugerează că dietele bazate pe plante pot reduce riscul de boală cardiovasculară cu 32% și diabetul cu 23%. Un alt articol indică faptul că un consum sporit de legume și fructe pot scădea riscul de cancer și pot prelungi durata vieții. Consumatorii par să reacționeze la aceste studii făcând modificări alimentare și optând pentru alimentație vegană sau vegetariană. Vânzările de alimente bazate pe plante au crescut cu 8.1% în 2017 și depășesc 3.1 miliarde pe an, iar alternativele din plante la lactate se așteaptă să reprezinte 40% din volumul de vânzări din SUA.
Iată totuși cum consumul unei diete vegane sau bazate pe plante poate fi dăunător pentru sănătatea creierului, în special dacă te confrunți deja cu un aport redus de colină, subliniază oamenii de știință. Impulsul din spatele trecerii la o dietă vegană și bazată pe plante pentru binele planetei este de înțeles, dar riscă agravarea unui aport redus al unui nutriment esențial implicat în sănătatea creierului, avertizează un nutriționist în revista online BMJ Nutriție, Prevenire&Sănătate în data de August 29, 2019.
Doctor Emma Derbyshire, consultant specializat în nutriție și știință biomedicală, subliniază că guvernul Marii Britanii nu a reușit să recomande sau să monitorizeze nivelurile dietare ale acestui nutriment, colina, care se găsește predominant în alimentele animale.
Informații importante despre colină
Colina este un nutriment alimentar esențial, însă cantitatea produsă de ficat nu este suficientă pentru a întruni cerințele corpului uman. Colina este esențială pentru sănătatea creierului, în special în timpul dezvoltării fetale. Ea are un rol vital în multiple aspecte ale metabolismului, precum sinteza neurotransmițătorilor, structura celulelor și metilația. Studiile au asociat deficiența de colină cu boala hepatică, funcția cognitivă alterată la copii și chiar boli neurologice.
Aceasta influențează de asemenea funcția hepatică, un nivel scăzut al său fiind asociat neregularităților din metabolismul grăsimii din sânge precum și excesul de alterare al radicalilor liberi celulari. Principala sursă de colină alimentară se găsește în carnea de vită, ouă, lactate, pește și pui, un nivel mai redus găsindu-se în nuci, leguminoase și crucifere, precum broccoli.
În anul 1998, recunoscând rolul important pe care îl joacă colina, Institutul SUA de Medicină a recomandat aporturi zilnice minine. Acestea variază de la 425 mg/zi pentru femei la 550 mg/zi pentru bărbați și 450 mg/zi și 550 mg/zi pentru femei gravide și respectiv care alăptează datorită rolului critic pe care îl deține nutrimentul în dezvoltarea fetală. În anul 2016, Autoritatea Europeană de Siguranță Alimentară a publicat un necesar zilnic asemănător. Cu toate acestea, conform sondajelor naționale din America de Nord, Australia și Europa, aportul uzual de colină, în medie, se află sub aceste recomandări. Doctor Emma Derbyshire susține în acest sens că “este o preocupare ținând cont de faptul că tendințele curente par să fie spre reducerea consumului de carne și spre alimentația bazată pe plante.“ Specialistul felicită primul raport care alcătuiește un plan alimentar sănătos bazat pe promovarea sustenabilității mediului, dar sugerează că aporturile restricționate de lapte integral, ouă și proteine animale pe care le recomandă pot afecta aportul de colină. De exemplu, spune specialistul, raportul recomandă doar 7 grame de vită și miel, 13 grame de ouă și 250 grame de lapte integral sau echivalente derivate, precum brânză.
De asemenea, recunoaște că nu înțelege de ce colina nu face parte din îndrumarul alimentar al Marii Britanii sau din datele naționale de monitorizare ale populației “Date fiind rolurile importante psihologice ale colinei și autorizarea anumitor revendicări din sănătate, este suspect că nutrimentul colină a fost trecut cu vederea atât de mult timp în Marea Britanie. Colina este exclusă în prezent din bazele de date alimentare ale compoziției alimentelor din Marea Britanie, din chestionarele alimentare majore și din îndrumarele dietetice. Trebuie să se facă mai multe pentru a educa specialiștii în sănătate și consumatorii cu privire la importanța unei diete bogată în colină și la modul în care se poate obține aceasta. Dacă colina nu este obținută în nivelurile necesare din sursele alimentare, atunci strategiile de suplimentare vor fi necesare, în special în legătură cu stadiile cheie ale ciclului de viață, precum sarcina, când aporturile de colină sunt critice pentru dezvoltarea bebelușului.“
Informații importante reținut despre colină
Obținerea dozei zilnice recomandate pentru colină este extrem de dificilă fără consumul de ouă sau administrarea unui supliment alimentar, conform datelor Chestionarului de Examinare SUA pentru Sănătate și Nutriție. Consumatorii de ouă care au fost relevați au prezentat dublul cantității de colină comparativ cu non-consumatorii. Chestionarul a relevat de asemenea că un consum de proteine, carne și fructe de mare a fost asociat cu aporturi crescute de colină în comparație cu non-consumatorii. Un alt studiu canadian a sugerat că principalele surse alimentare de colină sunt ouăle, lactatele și carnea. Femeile care consumă cel puțin un ou pe zi au avut de 8 ori mai multe șanse să atingă recomandările de colină comparativ cu non-consumatoarele gravide. Un alt studiu desfășurat de Universitatea Cornell a sugerat că atunci când viitoarele mame consumă suficiente cantități din nutrimentul colină în sarcină, copilul se bucură de multe beneficii cognitive.
Surse: www.sciencedaily.com, https://neurosciencenews.com, www.foodnavigator.com,www.medicalnewstoday.com/
Urmareste-ne pe Google News
