Legea care obliga ambii parinti sa intre in concediu de crestere copil: OUG 124/2011

Ce prevede ordonanta?

Art. 11 din OUG 124/2011 stabileste ca ambii parinti trebuie sa se ocupe pe rand de cresterea si ingrijirea micutului. Astfel, incepand cu data de 1 martie 2012, daca ambele persoane din familia respectiva indeplinesc conditiile pentru acordarea CCC, indiferent de tipul de concediu pentru care opteaza, vor trebui sa stea acasa pe rand cu copilul.
Daca pana in prezent oricare dintre parinti putea sa opteze pentru intrarea in CCC, guvernantii, sub pretextul unei directive europene, au stabilit ca fiecare parinte trebuie sa se implice cel putin o luna in cresterea si educarea copilului, si deci sa stea acasa cu acesta, sau nu vor mai putea primi indemnizatie in luna respectiva.
De obicei, CCC este solicitat de catre mama. Asadar, in respectiva luna de concediu, indemnizatia tatalui se va calcula ca fiind 75% din media veniturilor realizate de acesta in ultimele 12 luni, fara a putea depasi insa plafonul de 3400 lei.
Luna de concediu in cauza poate fi luata oricand pana la implinirea varstei de 1 an, respectiv 2 ani a copilului, in functie de tipul de concediu ales initial.

Ce face celalalt parinte?

In perioada in care tatal va solicita suspendarea contractului de munca pentru a putea intra in CCC pe o perioada de cel putin o luna, asa cum prevede ordonanta mai sus mentionata, mama va trebui sa se reintoarca la serviciu, iar indemnizatia sa va fi suspendata. In aceasta perioada, tatal va fi cel care va beneficia de indemnizatie, in baza venitului sau realizat in ultimele 12 luni.
Daca tatal nu va solicita CCC, mama va fi obligata sa revina la serviciu cu o luna mai devreme de expirarea propriu-zisa a concediului, deci inainte de implinirea varstei de 1 an, respectiv 2 ani a copilului, in functie de concediul pentru care a optat. Sau, daca nu revine la serviciu, va pierde indemnizatia pe o luna.
Aceste prevederi nu se aplica insa familiilor monoparentale (un singur parinte) si nici celor care traiesc in concubinaj.

O lege aberanta

Este prea mult spus „aberanta"? Exagerez cand folosesc astfel de cuvinte? O sa va las pe voi, cititorii, in final, sa va dati cu parerea.
Iata si argumentele mele: chiar daca parintele care solicita CCC se ocupa, sau cel putin ar trebui sa se ocupe de cresterea copilului sau, acest lucru nu inseamna ca celalalt parinte, de regula, tatal, nu se implica in ceea ce inseamna ingrijirea copilului. Ba, mai mult, daca acesta din urma chiar nu se implica deloc, atunci cum ii poti lasa aceasta sarcina atat de importanta pe o perioada de o luna de zile? Cum va avea el grija de copil?

In plus, mama, cum va putea sa se concentreze la serviciu, stiind ca al sau copil se afla in ingrijirea tatalui mai putin experimentat? Stiu, multi vor spune „ei, si ce? Lasa-l ca nu e singur, doar se afla cu tatal sau. Ce, noi am stat cand eram mici doar cu mama? Si, uite, am crescut mari". Este adevarat, insa un copil are nevoie de multa afectiune si mai ales stabilitate. In momentul in care se trezeste fara persoana cu care era invatat sa manance, sa doarma, in momentul in care mangaierea mamei dispare brusc, pentru el e ca si cum tot universul s-a destramat.

Ignorand aceasta parte emotiva sau afectiva, haideti sa analizam partea economica. Mama se intoarce la serviciu pentru o perioada de o luna de zile. Ce se intampla cu persoana care ocupa postul ei pe perioada in care aceasta se afla in CCC? Angajatorul va trebui fie sa ii suspende contractul de munca pe aceasta perioada, fie sa o mentina si pe ea pe acelasi post. Credeti ca angajatorului ii va conveni vreuna din variante?

Iar angajatorul celuilalt parinte nu va fi si el „incurcat" de situatie, cand i se va solicita un concediu de o luna, altul decat cel de odihna? In aceasta perioada va trebui sa gaseasca un alt angajat, sau sa-si continue activitatea cu un om lipsa. Eee, parca nu mai e distractiv.

Renuntarea la indemnizatie, sau nu?

In aceasta situatie, ce decizie vor lua parintii? Cel mai probabil multi vor renunta la dreptul la indemnizatie pentru o perioada de o luna de zile si vor reveni mai devreme la serviciu. Altii poate chiar vor intra pe rand in concediu fie din „placere", fie obligati de situatie.
Poate unele mame chiar vor zambi si vor spune: „nah, sa stai si tu acasa cu copilul sa vezi cum e". Insa parerea mea este ca nu poti fi parinte doar pentru o luna. Fie te implici activ inca de la nastere, sau chiar dinainte, fie nu te implici deloc.

O astfel de lege nu poate schimba mentalitati si nici nu poate responsabiliza subit pe cineva sa devina parinte. Daca tatal, de exemplu, nu se implica in mod normal in cresterea micutului, atunci cu siguranta nu va dori sa intre nici in concediu pentru a sta cu el acasa.

Si, deci, care este pana la urma scopul acestei ordonante? Sa fie acela prezentat pe toate site-urile, la televizor sau in presa, ori mai degraba o noua modalitate de a aduce niste bani la buget? Putini, insa nu conteaza: pic cu pic se face lacul. Se merge pe acelasi principiu ca si la reducerea indemnizatiilor. In acest caz fie celalalt parinte are un venit mai mic decat cel care a solicitat initial concediul si deci statul va plati o indemnizatie mai mica pe o perioada de o luna de zile, fie, si mai bine, parintele renunta la indemnizatie pe perioada respectiva. Deci, avantaje pentru guvernanti si pretexte pentru noi taxe.

Voi ce parere aveti?