Mama mea „m-a învățat” să-mi urăsc corpul. Cum am reușit să mă iubesc așa cum sunt

„Mama mea m-a învățat să urăsc orice corp care nu e perfect. Inclusiv al meu”, spune femeia, potrivit Insider.

Crescând în anii ‘80, naratoarea ne mărturisește că în acea perioadă, femeile adoptau ideologia conform căreia erai frumoasă doar dacă erai slabă.

Și nu slabă oricum. Slabă fără pic de celulită, sau grăsime pe burtă. Totul trebuia să fie plat, la locul lui. 

„Mama avea câte ceva de criticat la fiecare femeie pe care o vedea pe stradă. Sau în reviste. Sau la televizor. Sau în casă.

Am crescut cu ideea că trebuie să fii cât mai slabă și că trebuie să ții mereu tot felul de diete, pentru că niciodată nu îți permiteai să mănânci prea mult”, povestește aceasta.

Cât de mult s-au schimbat așteptările pe care societatea le are cu privire la corpurile noastre? Păi, conceptul de „corp ideal” s-a schimbat, dar ideea din spate e aceeași. 

Tot nu ne iubim suficient și tot nu ne acceptăm suficient așa cum suntem.

„Nu am văzut cât de tare m-a afectat atitudinea mamei mele - în tandem cu cea a societății - decât după ce am născut prima dată, în 2013. Atunci aveam 30 de ani și m-am luptat mult să accept că al meu corp va avea unele schimbări ireversibile. 

Cu greu am putut să mă uit la vergeturi și la pielea lăsată și să accept că în acel moment, arăt așa, ceea ce e complet normal, pentru o femeie care tocmai a dat naștere unui copil”, a mai povestit.

De atunci însă, au trecut 10 ani, timp în care mămica a mai născut încă doi copii și a lucrat la imaginea de sine și la relația cu corpul său. Acum, a ajuns într-un punct în care își acceptă defectele mai ușor, însă încă mai are de făcut niște pași în direcția asta.  

„Nu pot să zic că am găsit formula perfectă cu ajutorul căreia am reușit să mă accept și să mă iubesc necondiționat. Dar am făcut niște pași înspre acolo și pot să zic că sunt mult mai împăcată cu mine și corpul meu, decât eram acum 10 ani”, mai spune mămica celor trei copii.