Medicii m-au forțat să alăptez și din cauza asta m-am confruntat cu depresia postnatală

Din momentul în care a născut, lucrurile nu au mers prea bine.

A avut o cezariană neprevăzută, iar cel mic a avut probleme de respirație la naștere. După mai multe teste și câteva zile petrecute la secția de terapie intensivă, medicii și-au dat seama că micuțul este în sevraj după antidepresivele pe care mama le-a luat în sarcină.

„M-a copleșit rușinea. Abia ce devenisem mamă și deja făceam ceva greșit. 

Din fericire, fiul meu s-a făcut bine, nu mai era în sevraj. Din momentul în care am plecat cu el acasă, însă, vorbele pe care mi le-au adresat asistentele și modul în care mă priveau, mi-au rămas în minte”, a povestit mama.

Pentru că nu avea destul lapte și cel mic nu se hrănea suficient, s-a dus la un consultant în lactație, care a făcut-o să se simtă prost.

„Îmi vorbea de parcă am eșuat, de parcă nu făceam tot ce ține de mine pentru a avea grijă de copil. M-am simțit foarte prost.

Au urmat mai multe vizite la consultant, în care încercam să îl hrănesc, apoi îl cântăream, mi se spunea că nu ia destul în greutate și tot așa. Devenea obositor”.

Însă urma să devină și mai obositor, pentru că oamenii din jurul său, inclusiv cadrele medicale, insistau că trebuie să-și alăpteze fiul exclusiv la sân. Știa și ea că cel mai bine pentru copil este să fie alăptat, însă pur și simplu nu reușea să-l hrănească așa cum ar fi avut nevoie.

Asta a făcut-o să se afunde și mai tare în depresie și aflându-se în pandemie, îi era greu să vorbească cu alte mame. Se simțea din ce în ce mai rău și nu mai găsea nicio bucurie în rolul de mamă. 

Până când s-a schimbat ceva.

A găsit o comunitate mare de mame în mediul online, care se susțineau reciproc, iar multe dintre ele treceau exact prin ceea ce trecea și ea.

„Abia când a împlinit 6 luni am renunțat să încerc să îl mai alăptez și din acel punct, i-am dat lapte praf. Asta m-a ajutat să mă bucur din nou de rolul matern și de timpul petrecut cu fiul meu.

Nu credeam că alăptarea fiului meu va avea un impact atât de mare asupra sănătății mele mentale, însă a avut. Cu timpul însă, dar și cu ajutorul din partea celor dragi și a altor mămici, am reușit să depășesc această perioadă grea.

Am înțeles că trebuie să fiu mai blândă cu mine și că trebuie să înțeleg că dacă nu reușesc să fac ceva, nu înseamnă că sunt o mamă rea”, a încheiat ea.

Totul e bine când se termină cu bine. Ne bucurăm că mămica a reușit să depășească această situație dificilă și sperăm că toate mamele să facă la fel!