Din grija pentru copilul tau

Cancerul de sân: care sunt tratamentele disponibile acum în România

În prezent în România opțiunile de tratament pentru cancerul de sân numără: intervenția chirurgicală, lumpectomia, mastectomia simplă sau radicală, excizia ganglionilor limfatici, biopsia ganglionului limfatic santinelă, limfadenectomia axilară, radioterapia și chimioterapia. Iată ce explică domnul doctor Gabriel Cristian Viișoreanu despre fiecare în parte. 

Articol realizat cu ajutorul domnului doctor Gabriel Cristian Viişoreanu, medic specialist chirurgie generală, competență în chirurgie oncologică și ecografie intervențională https://www.institutulsanului.ro:

Opţiuni de tratament

Scopul principal al tratamentului cancerului mamar localizat este să eliminaţi toate celulele canceroase (maligne) din corpul dumneavoastră. În general, cele două moduri de a realiza acest lucru sunt tratamentul locoregional şi tratamentul sistemic:
tratamentul locoregional vizează direct tumora şi tot ţesutul învecinat, care o înconjoară şi include intervenţia chirurgicală, cu sau fără radioterapie;
tratamentul sistemic are ca scop tratarea celulelor canceroase din întregul organism; implică o medicaţie care se administrează, de obicei, pe cale orală sau injectabilă în fluxul sangvin, şi include chimioterapia, terapia de stimulare a sistemului imunitar şi terapia hormonală (în principal antiestrogenică).
În cazul în care este vorba despre un cancer invaziv localizat, intervenţia chirurgicală este de obicei primul tratament. Aceasta poate fi urmată de tratament sistemic, pentru eliminarea tuturor celulelor care s-ar fi putut desprinde de tumora primară şi ar fi putut călători în alte părţi ale corpului dumneavoastră. Acest tip de terapie suplimentară după operaţie se numeşte tratament sistemic adjuvant.
Scopul, atât al tratamentului locoregional, cât şi al celui sistemic adjuvant, este să vindece cancerul.

tratamentele disponibile in Romania

Intervenţia chirurgicală

Intervenţia chirurgicală pentru îndepărtarea tumorii este, de obicei, prima formă de tratament a cancerului mamar localizat. Pe lângă îndepărtarea masei tumorale, intervenţia chirurgicală oferă informaţii suplimentare despre tipul şi întinderea cancerului. Aceste informaţii vă pot îndruma să luaţi deciziile de tratament ulterioare.
Pentru unele femei, cea mai dificilă parte a tratamentului chirurgical este alegerea tipului de intervenţie asupra sânului. În general, există două opţiuni: îndepărtarea exclusiv a tumorii (lumpectomie) şi excizia întregului sân (mastectomie). Lumpectomia este adesea combinată cu radioterapia. Abordarea combinată este cunoscută sub denumirea de tratament conservator al sânului deoarece îi permite pacientei să primească un tratament eficient al cancerului mamar, păstrându-şi, însă, sânul. Alegerea între lumpectomie şi mastectomie poate fi dificilă. Următoarele informaţii vă pot ajuta în procesul de luare a deciziei, descriind procedurile chirurgicale posibile şi subliniind avantajele şi dezavantajele fiecărei opţiuni în parte.

Lumpectomia

Cu ajutorul chirurgiei de conservare a sânului (lumpectomie), este îndepărtată doar o parte a sânului dumneavoastră, care conţine tumora, ceea ce permite salvarea unei părţi cât mai mari posibile din sânul dumneavoastră. Deoarece tumorile sunt detectate în prezent într-o etapă mai timpurie şi sunt adesea mai mici ca dimensiune, precum şi datorită succesului dovedit al procedurii în studiile de cercetare, lumpectomia este mult mai frecventă în prezent decât era în trecut.

În timpul unei lumpectomii, chirurgul face o incizie suficient de mare pentru a permite îndepărtarea tumorii şi a unei zone de ţesut sănătos din jurul acesteia, pentru a creşte şansa îndepărtării tuturor celulelor canceroase.

Frecvent, lumpectomia este urmată de radioterapie, care încearcă eliminarea tuturor celulelor canceroase care au rămas eventual în sân. Deoarece după lumpectomie rămâne ţesut mamar, dacă procedura nu este urmată de radioterapie, sunt mult mai multe şanse de recidivă a cancerului. Riscul de recidivă a unui cancer mamar când nu se face radioterapie după lumpectomie poate creşte de la 15 la 35%, în funcţie de mai mulţi factori. De aceea, lumpectomia este urmată de obicei de radioterapie pentru tratarea cancerului mamar invaziv. O excepţie o reprezintă unele persoane mai vârstnice, care au cancer mamar. Pentru acest grup special, radioterapia nu este mereu recomandată.
Majoritatea femeilor cu cancer mamar în stadiul I sau II sunt eligibile pentru o lumpectomie. În unele situaţii, însă, este posibil ca o lumpectomie să nu fie recomandată. De exemplu:
● tumoarea are peste 5 cm diametru.
● tumoarea este mare în raport cu dimensiunea generală a sânului; este posibil să nu rămână suficient ţesut mamar după o lumpectomie pentru a obţine un rezultat acceptabil din punct de vere estetic;
● tumoarea este localizată sub mamelon, iar o lumpectomie ar necesita îndepărtarea mamelonului; la unele femei, excizia mamelonului poate să nu lase în urmă rezultate cosmetice acceptabile;
● sunt mai multe tumori în diferite zone ale sânului;
● pe mamografie se observă numeroase microcalcificări cu aspect malign;
● nu puteţi face radioterapie deoarece sunteţi gravidă, aţi făcut anterior raze în zona toracică sau aveţi o boală de ţesut conjunctiv, precum lupus eritematos sistemic (LES) sau sclerodermie.
● aveţi un risc mare de a face un alt cancer mamar nou şi vă gândiţi să faceţi o intervenţie profilactică de îndepărtare a ambilor sâni.
În timpul unei lumpectomii, tumoarea este îndepărtată împreună cu ţesut sănătos din jurul ei.

Dacă după lumpectomie şi radioterapie, cancerul mamar recidivează la un sân, atunci este necesară aproape întotdeauna o mastectomie.
O procedură de conservare a sânului asemănătoare lumpectomiei, care în general nu se efectuează în Statele Unite, se numeşte mastectomie parţială (cadranectomie sau mastectomie segmentară), prin care se îndepărtează mult mai mult ţesut ca la o lumpectomie.

Mastectomia

Mastectomia este un termen general care desemnează excizia unui sân; poate fi efectuată atunci când lumpectomia nu este posibilă sau când pacienta o preferă.
Până în anii 1980, mastectomia era aproape întotdeauna recomandată pentru tratarea cancerului mamar. Cercetătorii au aflat, însă, că operaţii de mai mică anvergură, combinate cu radiaţii, pot trata boala la fel de bine ca mastectomia. Cea mai importantă descoperire a studiilor lor a fost că supravieţuirea după diagnostic era aceeaşi, indiferent de tipul de intervenţie ales: fie lumpectomie cu radioterapie, fie mastectomie. Cu alte cuvinte, pentru majoritatea cancerelor mamare nu este necesar să se facă o mastectomie pentru ca tratamentul să aibă succes.
În timpul unei mastectomii, chirurgul face, de obicei, o singură incizie transversală pe jumătate de torace, care permite îndepărtarea sânului şi, dacă este necesar, a ganglionilor limfatici axilari. Pot fi efectuate mai multe tipuri de mastectomie: radicală, radicală modificată şi simplă (totală).

Mastectomia radicală

Mastectomie radicală este o procedură folosită rareori în prezent. Prin această intervenţie chirurgicală se îndepărtează o mare cantitate de ţesut, inclusiv sânul, o parte dintre muşchii peretelui anterior al cavității toracice, toţi ganglionii limfatici axilari, precum şi surplusul de grăsime şi piele. Începând cu anii 1900 şi până în anii 1970, acesta a fost tratamentul standard pentru femeile cu cancer mamar. În prezent, utilizarea sa este în general limitată la cazurile de cancer local avansat, care a invadat muşchii peretelui anterior al toracelui.

Mastectomia radicală modificată

În decursul ultimelor trei decenii ale secolului XX, cea mai frecventă metodă de mastectomie folosită la tratarea cancerului mamar invaziv a fost mastectomia radicală modificată, care presupune excizia întregului sân, inclusiv pielea, areola şi mamelonul, precum şi a unor ganglioni limfatici axilari. Se păstrează muşchii peretelui anterior al cavității toracice, păstrându-se astfel un contur mai normal al acestui perete ca în cazul mastectomiei radicale.

cancerul de san

Mastectomia simplă

Mastectomia simplă (totală) implică îndepărtarea ţesutului mamar, a pielii, a areolei şi a mamelonului, dar nu şi a ganglionilor limfatici. În general, această procedură este folosită atunci când ganglionii limfatici axilari nu trebuie îndepărtaţi, de exemplu, când în urma examinării unui ganglion limfatic santinelă, nu s-a demonstrat prezenţa de celule canceroase. Mastectomia simplă poate fi efectuată în tratarea cancerului mamar neinvaziv, precum carcinomul ductal in situ; de asemenea, este folosită uneori pentru tratamentul profilactic al cancerului mamar la femeile expuse unui risc mare de boală.

Excizia ganglionilor limfatici

Ganglionii limfatici sunt structuri mici şi compacte, unde se strâng celulele sistemului dumneavoastră imunitar. Aceştia sunt legaţi de mici vase care alcătuiesc sistemul limfatic. În general, ganglionii limfatici sunt aglomeraţi în anumite zone ale corpului dumneavoastră, precum gâtul, axila şi zona inghinală, mediastinal, aortico-cav. Sarcina vaselor limfatice este să dreneze lichidul în exces, care nu este absorbit în vasele sangvine. Ganglionii limfatici filtrează substanţele străine, precum bacteriile şi celulele canceroase. De asemenea, ganglionii limfatici reprezintă una dintre primele linii de apărare ale sistemului imunitar, unde substanţele străine (bacteriile şi celulele canceroase) sunt recunoscute, organismul putând declanşa un răspuns imun. Pe măsură ce creşte o tumoare malignă, celulele canceroase se pot răspândi în ganglionii limfatici din vecinătate. Unii pot trece de aceştia, ajungând în alte părţi ale corpului.

O localizare timpurie a metastazării cancerului mamar este în ganglionii limfatici axilari. De aceea, femeilor cu cancer mamar invaziv li se îndepărtează pe cale chirurgicală aceşti ganglioni, după care sunt analizaţi. În cazul în care chirurgul nu intenţionează să facă acest lucru, este bine să înţelegeţi motivul. Un motiv poate fi acela că aveţi cancer mamar neinvaziv, care nu metastazează în ganglionii limfatici.
Chirurgii folosesc două metode pentru a examina ganglionii limfatici axilari cu scopul de a depista celule canceroase: biopsia ganglionului limfatic santinelă şi limfadenectomia axilara.

Biopsia ganglionului limfatic santinelă

Biopsia ganglionului limfatic santinelă este o procedură menită, în principal, să reducă riscul de edem (limfedem) asociat limfadenectomiei axilare complete. Procedura a devenit o practică frecventă în ultimii ani şi se axează pe descoperirea primilor ganglioni limfatici la care va ajunge lichidul drenat din tumorile mamare (ganglioni limfatici santinelă) şi, de aceea, primii care colectează celule canceroase. Dacă în aceşti ganglioni nu se descoperă celule canceroase (test negativ), nu este necesară excizia ganglionilor limfatici suplimentari.

De obicei, chirurgii folosesc două metode de identificare a ganglionilor limfatici santinelă. Unul este injectarea unei substanţe de contrast colorate cu albastru în zona tumorii mamare, care este absorbită în canalele limfatice şi călătoreşte până la un ganglion limfatic santinelă sau, uneori, până la mai mai mulţi astfel de ganglioni. În perioada de început a aplicării procedurii, substanţa de contrast era injectată în zona din jurul tumorii. Însă, testele ulterioare au arătat că, indiferent unde este injectată substanţa în sân, tot tinde să ajungă la aceiaşi ganglioni limfatici santinelă.

Cealaltă metodă frecvent folosită constă în injectarea unei cantităţi mici de soluţie radioactivă în sân (Tc99) şi utilizarea unui detector special de raze gamma, pentru a vedea în care dintre ganglionii limfatici se acumulează aceasta. Uneori, se folosesc ambele metode pentru a asigura îndepărtarea ganglionilor limfatici santinelă corespunzători.

Identificarea şi excizia ganglionilor limfatici santinelă sunt adesea combinate cu o lumpectomie sau cu o mastectomie. Pentru a îndepărta ganglionii limfatici santinelă în timpul lumpectomiei, chirurgul face de obicei o incizie separată, în axilă. În cazul mastectomiei, îndepărtarea sânului şi a ganglionilor limfatici santinelă se face, de obicei, printr-o singură incizie.

Procedurile axilare şi cele mamare pot fi efectuate în orice combinaţie. Cu alte cuvinte, tipul de operaţie ales nu afectează o eventuală efectuare a biopsiei unui ganglion limfatic santinelă. O lumpectomie poate fi făcută chiar şi în cazul în care cancerul se găseşte în ganglionii limfatici santinelă. Nu trebuie să faceţi o mastectomie.

În unele centre medicale mai mari, ţesutul excizat, precum ganglionul limfatic santinelă, este examinat de un anatomopatolog chiar în timpul efectuării operaţiei. Acest lucru se face cu ajutorul unei tehnici numite analiza pe secţiuni congelate, care oferă evaluare imediată şi chirurgul este anunţat imediat de rezultatele obţinute.

Totuşi, deşi tehnica secţiunilor congelate este utilă pentru analizarea marginilor şi a ganglionului limfatic santinelă, ţesutul trebuie în continuare tratat cu o sustanţă de contrast peste noapte şi reexaminat în următoarele câteva zile, pentru a primi o confirmare definitivă. În relativ puţine cazuri, anatomopatologul descoperă la reexaminare cancer adiţional. Aceasta ar putea însemna o intervenţie ulterioară pentru îndepărtarea ganglionilor limfatici.

Atunci când se descopereau celule canceroase în ganglionii limfatici santinelă, practica frecventă era, în trecut, efectuarea unei disecţii a acestor ganglioni. Situaţia s-a schimbat în anul 2011, când a fost publicat un studiu clinic care a arătat că femeile cu doar unul sau doi ganglioni limfatici santinelă pozitivi nu au obţinut beneficii prin excizia restului ganglionilor limfatici axilari, cu condiția ca acestea să fi avut o lumpectomie și să beneficieze de radioterapie. 

 

Dacă ganglionii limfatici santinelă nu conţin celule canceroase, şansa de a descoperi cancer în oricare dintre restul ganglionilor limfatici axilari este foarte mică şi niciun alt ganglion limfatic nu mai trebuie îndepărtat şi examinat. Aceasta scuteşte multe femei de necesitatea unei operaţii de mult mai mare anvergură şi reduce cu mult riscul de complicaţii, precum limfedemul.

Efectele secundare ale biopsiei ganglionului limfatic santinelă includ eventuale echimoze (vânătăi) în apropierea inciziei, urină de culoare albastră pentru câteva zile, durere sau sensibilitate la locul injectării substanţei de contrast, care poate dura 1-2 săptămâni, şi piele de culoare albastră la nivelul sânului, care poate persista câteva săptămâni sau chiar luni.

Limfadenectomia axilară

Disecţia ganglionilor axilari este uneori necesară atunci când cancerul mamar a metastazat în ganglionii limfatici axilari.
Aceşti ganglioni sunt examinaţi la microscop. În cazul în care conţin celule canceroase, cresc şansele de desprindere şi migrare a cancerului către alte părţi ale corpului.
Unul dintre potenţialele efecte secundare ale exciziei mai multor ganglioni limfatici axilari este că intervenţia chirurgicală întrerupe canalele limfatice care drenează fluidul din braţul dumneavoastră spre restul corpului. Rezultatul poate fi acumularea de fluid în braţ şi mână, cauzând edemul (limfedem). Edemul poate fi moderat sau întins.
Alte efecte secundare, mai rare, includ infecţii cutanate recurente ale braţului, amorţeală, durere şi o mobilitate mai redusă a părţii superioare a braţului şi a toracelui. Aceste efecte secundare pot fi temporare sau definitive.

Radioterapia

Radioterapia foloseşte raze X extrem de puternice, care distrug celulele canceroase sau le fac să-şi piardă capacitatea de a creşte şi a se divide. Celulele cu creştere rapidă, precum celulele canceroase, sunt mai predispuse la efectele radioterapiei comparativ cu celulele care au o rată mai mică de creştere.
Radioterapia poate fi folosită la tratarea cancerului mamar aflat în aproape orice stadiu. Pentru cancerul mamar în stadiile I şi II, radioterapia se foloseşte, de obicei, în cazul lumpectomiei, ca parte a terapiei locoregionale. În unele cazuri, radiaţia este recomandată şi după o mastectomie. Radioterapia mai poate fi utilizată la tratarea cancerului mamar local avansat (stadiul III). În anumite situaţii, se recomandă, de asemenea, radioterapia pentru a controla cancerul mamar care s-a răspândit (metastazat) în locuri situate la distanţă (stadiul IV) în organism.

Chimioterapia

Chimioterapie este termenul folosit pentru un grup de medicamente citotoxice pentru celulele canceroase. În principal, aceste medicamente împiedică creşterea necontrolată a celulelor, o caracteristică comună a celulelor canceroase. Din păcate, medicamentele folosite în chimioterapie pot, de asemenea, afecta celulele sănătoase, normale, dar care se divid rapid, ducând la o serie de efecte secundare. Totuşi, medicamentele nu afectează nici pe departe celulele sănătoase cât le afectează pe cele canceroase. Majoritatea celulelor sănătoase, normale, nu se divid şi, prin urmare, nu sunt la fel de predispuse ca şi celulele canceroase la efectele medicamentelor folosite în chimioterapie.

De obicei, chimioterapia este administrată la fiecare 1-3 săptămâni, 3-6 luni. Medicamentele sunt administrate de cele mai multe ori intravenos, dar unele tipuri pot fi luate pe cale orală. Uneori, două sau trei medicamente diferite, folosite în chimioterapie, sunt administrate simultan, pentru a ataca tumorile în moduri diferite. Fiecare sesiune de tratament este urmată de o perioadă de recuperare înainte de începerea următoarei sesiuni. De exemplu, dacă aţi primit o rundă de chimioterapie astăzi, veţi primi poate următorul tratament peste 1-3 săptămâni. În cazul cancerului mamar, chimioterapia nu necesită de obicei internare. Schema de tratament citostatic este una personalizată, fiecare caz primind tipul de medicamente corespunzătoare biologiei celulei tumorale.

Este de reținut că descoperirea cazurilor în stadii incipiente atrage și tratamente locale și sistemice mai puțin agresive cu recuperare mai rapidă, impactul psihologic al diagnosticului este mai mic, iar supraviețuirea la distanță este mai mare.

 

Top 15 alimente care pot produce cancer si top 15 alimente care previn cancerul

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Data nașterii bebelușului

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Fotografia virală care explică exact cum arată cancerul de sân
    Fotografia virală care explică exact cum arată cancerul de sân

    Tu știi să recunoști cancerul la sân? Iată fotografia care a făcut înconjurul lumii și care explică exact cum se manifestă această afecțiune!

    O vedetă din România a născut în secret, după ce a luptat cu cancerul de col. Nimeni nu știa că este însărcinată!
    O vedetă din România a născut în secret, după ce a luptat cu cancerul de col. Nimeni nu știa că este însărcinată!

    Surpriză uriașă în showbizul românesc! Bruneta a ținut sarcina secretă și a făcut public faptul că are un copil la două saptămâni de la naștere. Toată lumea se...

    Legion Run, evenimentul internațional care îți schimbă perspectiva, acum în România
    Legion Run, evenimentul internațional care îți schimbă perspectiva, acum în România

    Pandorra Story Style anunță lansarea evenimentului internațional fenomen, Legion Run în data de 16 Iunie 2018 la Divertiland Waterpark. Legion Run este un brand care crește rapid...

    80% dintre femei nu știu că alcoolul cauzează cancer de sân. Ce spun autoritățile
    80% dintre femei nu știu că alcoolul cauzează cancer de sân. Ce spun autoritățile

    Trei sferturi dintre femei nu conștientizează faptul că alcoolul cauzează cancer de sân, iar cadrele medicale au o reticență în a menționa acest lucru din teama de a nu le...

    S-a aflat acum! Riscul uriaș la care sunt expuși copiii sub 2 ani lângă telefoanele mobile
    S-a aflat acum! Riscul uriaș la care sunt expuși copiii sub 2 ani lângă telefoanele mobile

    Conform studiilor recente realizate de către experți, se pare că statisticile cu privire la timpul petrecut pe telefon, de către copiii cu vârste sub doi ani sunt cu adevărat...

    3 întrebări la care trebuie să răspunzi ca să afli care este pompa de sân potrivită pentru tine
    3 întrebări la care trebuie să răspunzi ca să afli care este pompa de sân potrivită pentru tine

    Fără doar și poate, alăptarea este un proces natural esențial în buna dezvoltare a bebelușului. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă a copiilor...

    Alertă de listerioză în România! Iată care sunt alimentele de care să te ferești
    Alertă de listerioză în România! Iată care sunt alimentele de care să te ferești

    Mare grijă la cumpărături, în special la produsele congelate, la salatele de icre și humus, la produsele din pește. Atenționarea vine chiar din partea unui cadru medical, Doctor...

    © 2019 Qbebe