Sâni tuberoși: cauze, simptome și tratament

Ce sunt sânii tuberoși

Să ai sâni tuberoși înseamnă că aceștia nu au o formă obișnuită, rotundă, ci alungită. De altfel, sânii de acest tip sunt cunoscuți și ca tubulari sau conici. 

Nu se știe exact cât de frecvent se întâlnesc sânii tuberoși, în condițiile în care numeroase persoane nu ajung la un medic pentru a fi diagnosticate. În același timp, nu este exclus ca diagnosticul să fie pus numai în situația în care o femeie se adresează medicului ca să se consulte cu acesta în vederea realizării unei intervenții chirurgicale pentru mărirea sânilor.

Orice femeie poate avea sâni tuberoși. Pentru a-și da seama cât de severă este anomalia formei unor asemenea sâni, medicii folosesc două tipuri de clasificări, ambele raportându-se la hipoplazia (dezvoltarea insuficientă) celor patru cadrane ale sânilor. Spre exemplu, conform uneia dintre clasificări, sânii tuberoși pot fi:

• De tip I: când este afectat numai cadranul medial inferior;
• De tip II: când sunt afectate amândouă cadranele inferioare;
• De tip III: când sunt afectate toate cadranele sânului.

Totodată, potrivit „British Journal of Plastic Surgery”, hipoplazia în caz de sâni tuberoși este de patru tipuri:

• Tipul I: hipoplazia cadranului medial inferior;
• Tipul II: hipoplazia cadranului medial inferior și cadranelor laterale. Există însă suficientă piele în zona subareolară. Areola reprezintă suprafața pigmentată din jurul mamelonul;
• Tipul III: hipoplazia cadranului medial inferior și cadranelor laterale. Nu există însă suficientă piele în zona subareolară;
• Tipul IV: constricție severă a sânului. În acest caz, zona inferioară a sânului este foarte îngustată.

Cauzele sânilor tuberoși

Deși s-a vorbit pentru prima dată despre sânii tuberoși încă din anul 1976, datorită contribuției medicilor T.D. Rees și S.J. Aston, nici până acum nu se știe exact care sunt cauzele responsabile de forma specifică acestui tip de sâni.

Pe de o parte, medicii aduc în discuție o modificare genetică survenită în perioada dezvoltării fătului în mediul intrauterin. Pe de altă parte, anumite cercetări arată că, în cazul persoanelor cu sâni tuberoși, intervine un dezechilibru hormonal în perioada pubertății. Din pricina acestui dezechilibru, sânii nu se pot dezvolta normal. 

Totodată, sânii tuberoși sunt asociați cu excesul de colagen din fascie, adică membrana de țesut conjunctiv care învelește mușchii, dar și din alte structuri de țesut conjunctiv din interiorul sânilor. În aceste condiții, se ajunge la o dezvoltare anormală a glandelor care schimbă forma sânilor. 

Simptomele sânilor tuberoși

Sânii tuberoși se caracterizează prin următoarele trăsături:

• Formă ovală sau tringhiulară;
• Asimetrie;
• Areole de dimensiuni mari;
• Bază îngustă;
• Distanță dintre sâni mai mare de 2,5 cm;
• Lipsă de volum;
• Aspect lăsat.

Caracteristicile enumerate mai sus nu apar până la perioada de pubertate. În plus, pot fi vizibile la unul sau la ambii sâni. 

Semne care îți spun că s-ar putea să ai cancer de sân

Diagnosticul sânilor tuberoși

Forma neobișnuită și celelalte particularități ale sânilor tuberoși le pot determina pe anumite femei să se adreseze unui medic întrucât vor să afle dacă nu cumva se confruntă cu o afecțiune. De fapt, sânii tuberoși nu sunt asociați cu niciun risc pentru sănătate. În schimb, femeile cu acest tip de sâni ajung, la un moment dat, să nu se simtă confortabil, să aibă stimă de sine scăzută.

Mai mult, sânii tuberoși creează dificultăți în alăptare, în condițiile în care producția de lapte matern poate fi mai scăzută decât în mod normal. De aceea, într-un astfel de caz trebuie să se ceară și sfatul unui consultant în lactație. 

În vederea diagnosticării sânilor tuberoși, medicul evaluează forma și dimensiunile sânilor pacientei. În plus, pentru a exclude alte afecțiuni, poate să recomande o ecografie mamară sau o mamografie. În situația în care pacienta dorește, poate fi îndrumată către un specialist în chirurgia estetică a sânului.

Tratamentul sânilor tuberoși

Dacă ai sâni tuberoși nu este necesar să recurgi la un anumit tratament, însă poți să apelezi la o intervenție chirurgicală menită să restabilească/să creeze simetria și să asigure sânilor forma dorită.

Ca să stabilească ce fel de operație este adecvată, medicul chirurg folosește sistemele de clasificare amintite anterior pentru a afla exact ce tip de sâni tubulari ai. Ulterior, după consultație, se poate opta pentru oricare dintre soluțiile de mai jos:

• Ridicarea pielii prin realizarea unor mici incizii;
• Repoziționarea pielii și țesutului glandular pentru stabilizarea și îmbunătățirea aspectului sânilor;
• Creșterea volumului sânilor cu ajutorul unor tehnici speciale: spre exemplu, prin redistribuirea țesutului existent, prin transferul de grăsime dintr-o zonă a corpului la sâni, prin realizarea implanturilor. 

Pentru a înțelege ce te așteaptă dacă te operezi, medicul chirurg îți va oferi atât detalii despre procedura la care se recurge, cât și despre riscurile asociate unei intervenții chirurgicale. Printre asemenea riscuri se regăsesc:

• Cele asociate anesteziei: intervenția se realizează sub anestezie generală;
• Cele asociate realizării unui implant;
• Sângerarea;
• Inflamațiile: pot persista până la 3-4 săptămâni după operație;
• Cicatricile;
• Apariția vânătăilor în anumite zone;
• Durerile;
• Infecțiile;
• Pierderea sensibilității la nivelul mameloanelor.

În plus, ți se aduc la cunoștință câteva dintre beneficiile pe care le poți avea în urma operației, de exemplu:

• Obținerea unei forme agreabile a sânului/sânilor;
• Îmbunătățirea aspectului areolei; 
• Îmbunătățirea simetriei și echilibrului;
• Îmbunătățirea volumului;
• Creșterea stimei de sine.

Indiferent de tipul de operație pentru care se va opta, nu trebuie să se neglijezi nici îngrijirea post-operatorie. Mai exact, este indicat să ții cont de instrucțiuni precum:

• Protejarea zonei în care se află inciziile: este necesar ca zona respectivă să se mențină cât mai curată pentru eliminarea riscului de infecție;
• Evitarea sedentarismului: pentru reducerea inflamațiilor și pentru eliminarea riscului de cheaguri de sânge;
• Evitarea consumului de alcool pentru aprox. 3 săptămâni: pentru a nu se ajunge la retenție de fluide;
• Evitarea aspirinei și a oricăror produse care o conțin fără a discuta în prealabil cu chirurgul;
• Evitarea activităților fizice susținute pentru aprox. 6 săptămâni;
• Evitarea anumitor exerciții fizice: spre exemplu, nu se vor efectua exerciții cardio pentru aprox. 12 săptămâni și nici sporturi de contact pentru 6-8 săptămâni;
• Evitarea băilor fierbinți;
• Evitarea saunei;
• Evitarea dormitului pe burtă pentru aprox. 8 săptămâni;
• Evitarea expunerii la soare a cicatricilor pentru cel puțin 12 săptămâni. 

Se va lua cât mai repede legătura cu medicul chirurg în oricare dintre următoarele situații:

• Dacă inflamațiile se agravează;
• Dacă roșeața pielii din zonele afectate de operație persistă mai mult decât a menționat medicul;
• Dacă durerile nu se ameliorează după administrarea medicamentelor prescrise;
• Dacă din incizii se scurge un fluid gălbui sau verzui;
• Dacă inciziile emană un miros neplăcut;
• Dacă apar sângerări în zona inciziilor: este periculos când sângerările respective nu pot fi controlate prin crearea unei presiuni ușoare;
• Dacă intervin scurtarea respirației, dureri puternice în gambe și/sau dureri în piept.

Prevenția sânilor tuberoși

Întrucât nu se cunosc exact cauzele responsabile de apariția sânilor tuberoși, nu se poate vorbi nici despre anumite măsuri de prevenție. 

Nu uita că nu există sutiene special create pentru sânii tuberoși. Cu toate acestea, printre sutienele care se potrivesc cel mai bine pentru acest tip de sâni se numără:

• Cele fără sârmă;
• Cele cu jumătate de cupă; 
• Bandeau: un sutien fără bretele;
• Bralette: sutiene care nu sunt întărite și care nu au burete.