Ceai de untișor: beneficii și mod de preparare

Beneficiile pe care le are ceaiul de untișor

Untișorul, având denumirile științifice „Ficaria verna” sau „Ranunculus ficaria L.”, este o plantă perenă, ce face parte din familia Ranunculaceae și se regăsește în Europa, în America de Nord, în vestul Asiei și în nordul Africii. Răspândit în zone de deal, pe câmpuri, dar și la marginea râurilor și pădurilor, untișorul preferă solurile umede. Frunzele sale se dezvoltă în intervalul ianuarie-iunie, iar perioada de înflorire este în lunile martie-mai. 

În untișor se găsesc compuși bioactivi cum ar fi:

• Ranunculina: este toxică dacă untișorul este crud, însă prin uscarea sau prin prelucrarea termică a plantei devine inofensivă. De aceea, untișorul poate fi consumat pentru virtuțile sale terapeutice;
• Tanini: sunt compuși care protejează plantele de dăunători. Taninii din frunzele de untișor au proprietăți antiinflamatoare și astringente. Proprietățile astringente ajută la contractarea, la diminuarea secrețiilor sau la uscarea țesuturilor;
• Flavonoide: cele mai cunoscute flavonoide din untișor sunt quercetina și kaempferolul. Flavonoidele au proprietăți antioxidante și antiinflamatoare;
• Saponine: sunt compuși care, dacă sunt amestecați cu apă, formează o spumă similară săpunului. Saponinele au proprietăți antifungice;
• Rutin: este un pigment regăsit în plante, având proprietăți antiinflamatoare și antioxidante. Rutinul din untișor susține circulația sanguină normală la nivelul capilarelor (cele mai mici vase de sânge);
• Vitamina C: în afară de faptul că este benefică pentru sistemul imunitar, vitamina C este importantă pentru protejarea celulelor, pentru menținerea sănătății pielii, vaselor de sânge, oaselor și cartilagiilor. Această vitamină se găsește în special în frunzele tinere ale untișorului.

Având în vedere compușii menționați, nu este surprinzător faptul că untișorul are efecte pozitive asupra organismului. Deși nu se poate vorbi încă despre studii clinice, beneficiile ceaiului de untișor sunt aduse în atenție prin dovezi anecdotice. Mai exact, potrivit unor asemenea dovezi, ceaiul se folosește pentru:

Atenuarea manifestărilor ce însoțesc hemoroizii

Untișorul este considerat din cele mai vechi timpuri un remediu natural eficient în caz de hemoroizi. Pe de o parte, taninii, rutinul și flavonoidele au proprietăți venotonice și astringente, diminuând inflamația vaselor sanguine din zona anală. Practic, întăresc pereții capilarelor și le reduc permeabilitatea, prevenindu-se astfel dilatarea venelor.

Pe de altă parte, taninii, saponinele și flavonoidele ușurează simptomele neplăcute provocate de hemoroizi, spre exemplu înroșirea pielii, mâncărimile și senzația de arsură. De asemenea, toți acești compuși, alături de vitamina C, stimulează procesul de regenerare și de vindecare a mucoasei deteriorate din regiunea anală. 

Efectul tonic și energizant

Datorită proprietăților antioxidante ale vitaminei C, quercetinei și kaempferolului, ceaiul de untișor este considerat un tonic pentru organism, în condițiile în care revigorează, contribuie la buna funcționare a sistemului imunitar și la asigurarea unei stări de bine. 

Accelerarea procesului de vindecare și de regenerare a pielii

Când se folosește extern, pentru comprese aplicate pe anumite porțiuni de piele, ceaiul de untișor are efecte benefice asupra inflamațiilor generate de leziuni și de iritații. De fapt, saponinele, flavonoidele și vitamina C stimulează vindecarea leziunilor și regenerarea pielii. 

Ceai de salvie: beneficii și utilizare

Cum prepari ceaiul de untișor

Ca să pregătești acest ceai ai nevoie de:

• 1 linguriță frunze uscate de untișor;
• 250 ml apă rece.

Tot ce ai de făcut este să urmezi pașii de mai jos:

• Pune apa pe foc și așteaptă până începe să fiarbă;
• Adaugă frunzele de untișor;
• Acoperă recipientul în care prepari ceaiul și lasă la infuzat 10-15 minute;
• Strecoară ceaiul;
• Dacă dorești, îndulcește ceaiul cu miere sau cu stevia.

În plus, în cazul în care dorești să folosești ceaiul pentru băi de șezut destinate ameliorării hemoroizilor, urmează aceste instrucțiuni:

• Adaugă 2 linguri de plantă uscată la 500 ml apă fiartă;
• Lasă la infuzat 15-20 de minute;
• Strecoară ceaiul.

Mai mult, dacă ai nevoie să pregătești comprese cu infuzie de untișor pentru hemoroizi sau pentru inflamații la nivelul pielii, procedează astfel:

• Adaugă 2 linguri de plantă uscată la 250 ml apă fiartă;
• Lasă la infuzat 20 de minute;
• Strecoară ceaiul și lasă-l la răcit.

Cum consumi corect ceaiul de untișor

Pentru a consuma corect acest ceai, trebuie să ții cont de beneficiile pe care le urmărești, astfel:

În caz de uz intern

De pildă, dacă vrei să folosești ceai de untișor pentru sănătatea venelor și ca tonic general, consumă-l ținând seama de următoarele indicații:

• Dacă adaugi 1 linguriță frunze uscate la 250 ml apă: consumă 1 cană de ceai pe zi, dar nu depăși 7 zile;
• Dacă adaugi 1 g frunze uscate la 150 ml apă: poți să consumi câte 1 cană de ceai pe zi mai mult de 7 zile, în funcție de sfatul unui specialist în medicina naturistă. 

În caz de uz extern

Spre exemplu, dacă apelezi la o baie de șezut pentru hemoroizi, stai în apă 10-15 minute. Dacă este vorba despre hemoroizi acuți, baia se poate face și de două ori pe zi.

Când vrei să aplici comprese pentru hemoroizi sau pentru inflamații pe piele, înmoaie o bucată de tifon sau de cârpă moale în infuzia de untișor. Așează compresa pe zona afectată și las-o acolo 10-15 minute. Dacă dorești, poți să realizezi un asemenea demers și de 2 ori pe zi, până când simptomele neplăcute se ameliorează. 

Ceai de untișor: riscuri și efecte adverse

În primul rând, ceaiul de untișor nu este recomandat în oricare dintre situațiile de mai jos:

• Sarcină;
• Perioadă de alăptare;
• Afecțiuni ale ficatului și/sau ale rinichilor;
• Tulburări de coagulare a sângelui și administrarea de anticoagulante: taninii din untișor pot influența coagularea sângelui;
• Dacă este vorba despre copii sub vârsta de 12 ani.

În al doilea rând, în urma consumului de ceai de untișor poate surveni, uneori, disconfortului gastrointestinal. Totodată, în cazuri rare, nu este exclus să intervină reacții alergice la persoanele sensibile la plantele din familia Ranunculaceae (anemone, lăcrămioare, spânz etc).

Nu în ultimul rând, dacă se dorește utilizarea ceaiului pentru uz extern, este necesar ca în prealabil să se efectueze un test de piele pentru prevenirea unei reacții alergice. În acest scop, se aplică o cantitate mică de untișor proaspăt pe o porțiune de piele, cum ar pe încheietura interioară a cotului. După aceea se așteaptă 24 de ore pentru a se vedea dacă nu cumva apar iritații și mâncărimi. 

Ca să eviți oricare dintre efectele nedorite menționate anterior, este indicat ca, înainte să iei în calcul dacă este sau nu cazul să consumi ceai de untișor, să te consulți cu un specialist în medicina naturistă.

În fitoterapia modernă, untișorul este căutat în special pentru efectele pozitive pe care le are asupra hemoroizilor. Din acest motiv, în afară de băile de șezut sau de compresele cu ceai de untișor, se utilizează diverse unguente. Pe lângă untișor, aceste unguente conțin și alte plante cu efect antiinflamator și venotonic, cu precădere hamamelis și mușețel.