Inhibitor selectiv al recaptării de serotonină: ce este și cum acționează

Inhibitor selectiv al recaptării de serotonină: ce este

Un inhibitor selectiv al recaptării de serotonină este un medicament prescris atât pentru depresia moderată și severă, cât și pentru alte afecțiuni mintale, în condițiile în care are mai puține efecte adverse decât alte medicamente. Astfel, pe lângă depresie, un asemenea medicament se fosește adesea pentru:

• Tulburare de anxietate generalizată: se referă la teama intensă și la îngrijorarea excesivă legată de viața de zi cu zi;
• Tulburare obsesiv-compulsivă: teama față de anumite situații sau evenimente, însoțită de efectuarea repetitivă a unor gesturi (compulsii) în scopul de a se diminua teama;
• Tulburare de panică: se referă la atacuri de panică multiple, care se declanșează fără ca organismul să trimită semne de avertisment;
• Sindrom de stres post-traumatic: survine în urma unui eveniment traumatizant;
• Tulburare disforică premenstruală: este o formă mai gravă a sindromului premenstrual, fiind prezentă cu 1-2 săptămâni înainte de menstruație. Pe lângă simptomele specifice sindromului premenstrual, cum ar fi balonare, oboseală și sensibilitatea sânilor, tulburarea disforică premenstruală include stări puternice de anxietate, depresie și/sau iritabilitate accentuată;
• Bulimie: este o tulburare alimentară și se referă la faptul că o persoană nu poate stopa impulsul de a mânca în exces în anumite intervale de timp. Ulterior, se recurge la metode nesănătoase de a scăpa de excesul caloric, de exemplu utilizarea laxativelor, provocarea vărsăturilor etc.

Uneori, un inhibitor selectiv al recaptării de serotonină se fosește și în tratamentul altor afecțiuni, spre exemplu:

• Fibromialgie: o afecțiune cronică, însoțită de manifestări cum ar fi dureri musculo-scheletale, stări de oboseală accentuată, tulburări de somn, de dispoziție și de memorie etc;
• Mâncatul compulsiv: consumul regulat al unei cantități mari de hrană într-un interval scurt de timp;
• Tulburări de spectru autist;
• Tulburarea dismorfică a corpului: se referă la preocuparea excesivă pentru un defect imaginat în cadrul aspectului fizic ori la un interes disproporționat cu privire la o anomalie fizică nesemnificativă.

Există mai multe tipuri de inhibitori selectivi ai recaptării de serotonină, de pildă:

• citalopram (Celexa);
• escitalopram (Lexapro);
• fluoxetine (Prozac);
• fluvoxamine (Luvox);
• paroxetine (Paxil, Paxil CR, Pexeva);
• sertraline (Zoloft);
• vilazodone (Viibryd).

Dacă te gândești că îți poate fi de ajutor un inhibitor selectiv al recaptării de serotonină pentru depresie, străduiește-te să răspunzi la întrebări precum:

• „Starea ta psihică interferează semnificativ cu activitățile de zi cu zi?”;
• „Simți că nu te mai bucuri de lucrurile care odinioară îți făceau plăcere?”;
• „Ai mai avut nevoie de antidepresive?”;
• „Ai adesea dificultăți de concentrare?”. 

De asemenea, până ajungi să te adresezi unui medic, poți să apelezi la un instrument de screening pentru depresie și anxietate disponibil online. 

Cum acționează inhibitorul selectiv al recaptării de serotonină

Serotonina este un neurotransmițător, adică transmite semnale între neuroni, având rol în reglarea:

• Dispoziției;
• Apetitului;
• Somnului;
• Comportamentului social;
• Libidoului. 

În mod obișnuit, după ce transmite semnalele între neuroni, serotonina circulă la nivelul creierului și după aceea se întoarce la aceștia, proces numit recaptare (reabsorbție). Când intervine un inhibitor selectiv al recaptării de serotonină, un asemenea proces este blocat, iar o cantitate mai mare de serotonină rămâne activă pentru a transmite mesaje între neuroni. Denumirea „selectiv” se referă la faptul că un astfel de medicament acționează în special asupra serotoninei, având efecte reduse asupra altor neurotransmițători.

În condițiile în care în creier rămâne mai multă serotonină datorită folosirii unui inhibitor selectiv al recaptării de serotonină, manifestările depresiei se ameliorează treptat. De altfel, această afecțiune psihică este asociată cu un nivel scăzut al serotoninei. 

Un inhibitor selectiv al recaptării de serotonină nu stimulează organismul să producă mai multă serotonină, însă îl ajută să o utilizeze mai eficient. 

Specialiștii confirmă: depresia mamei afectează dezvoltarea sănătoasă a copilului

Reacții adverse ale inhibitorului selectiv al recaptării de serotonină

Deoarece inhibitorii selectivi ai recaptării de serotonină au o influență redusă asupra unor neurotransmițători precum dopamina și norepinefrina, sunt recomandați mai des în tratamentul depresiei decât antidepresivele triciclice și inhibitorii de monoaminoxidază (IMAO). Dopamina este un neurotransmițător asociat cu recompensa și cu plăcerea, iar norepinefrina (noradrenalina) este un hormon și un neurotransmițător care joacă un rol important în răspunsul organismului la stres. 

În general, inhibitorii selectivi ai recaptării de serotonină sunt siguri pentru majoritatea persoanelor, însă nu este exclus ca, în anumite cazuri, să conducă la efecte adverse ca de exemplu:

• Tulburări de somn;
• Stări de anxietate;
• Amețeli;
• Dureri de cap;
• Modificări ale apetitului;
• Creștere în greutate;
• Tulburări gastrointestinale: greață, constipație sau diaree;
• Gură uscată (xerostomie);
• Scăderea libidoului.

De cele mai multe ori, astfel de reacții nedorite dispar după primele săptămâni de tratament. Dacă nu se întâmplă așa, medicul poate recomanda alt inhibitor selectiv al recaptării de serotonină. 

Înainte să începi un tratament cu un inhibitor selectiv al recaptării de serotonină, discută neapărat cu medicul în cazul în care urmezi și alt tratament sau dacă iei anumite suplimente alimentare. Pe de o parte, inhibitorii selectivi ai recaptării de serotonină interacționează cu medicamente precum antiinflamatoarele nesteroidiene, aspirina sau diverse anticoagulante. Pe fondul interacțiunii produse crește riscul de hemoragii, de pildă hemoragii gastro-intestinale.

Pe de altă parte, dacă se administrează concomitent un inhibitor selectiv al recaptări de serotonină și anumite suplimente alimentare pe bază de plante, cum ar fi cele care conțin sunătoare, se poate ajunge la o creștere excesivă a nivelului de serotonină în organism. Într-o asemenea situație, există riscul de sindrom serotoninergic, care necesită ajutor medical de urgență. Printre simptomele caracteristice acestui sindrom se numără: 

• Febră;
• Frisoare;
• Stări de agitație;
• Accelerarea ritmului cardiac;
• Confuzie;
• Rigiditate musculară.

În plus, spune-i medicului dacă te confrunți cu diabet, cu epilepsie sau cu boli renale pentru a beneficia de monitorizare amănunțită pe parcursul tratamentului cu un inhibitor selectiv al recaptării de serotonină.

Mai mult, ține minte că, pentru a evita să ai de suferit din cauza sindromului de întrerupere (de sevraj), nu trebuie să întrerupi brusc tratamentul sau să ratezi anumite doze. Numai medicul poate să stabilească modul în care se întrerupe tratamentul, astfel încât să se renunțe treptat la inhibitorul selectiv al recaptării de serotonină. Dintre cele mai cunoscute manifestări ale sindromului de întrerupere fac parte:

• Anxietatea accentuată;
• Greața;
• Amețelile;
• Stările de somnolență;
• Simptomele similare gripei: dureri musculare, frisoane, transpirație abundentă.