După ce am făcut cancer de 3 ori, singura mea prioritate este să îmi protejez copiii

Una din cele mai nemiloase boli ale secolului, cancerul face din ce în ce mai multe victime în rândul persoanelor de toate vârstele. Cancerul nu își alege următoarea victimă, ci se instalează pur și simplu în viața celor inocenți care încearcă să ducă un trai normal, să își crească copiii sau să își ajute părinții.

Este și cazul unei mame pe nume Jacquie Angell care își spune povestea cutremurătoare a bolii nemiloase care nu îi dă pace de la vârsta de 15 ani. Femeia care a învins de două ori cancerul și duce acum o a treia bătălie, susține că singurul ei scop este să își protejeze copiii.

„Primul diagnostic de cancer a fost la vârsta de 15 ani”

„Prima dată când am fost diagnosticată cu cancer a fost la vârsta de 15 ani, fiind vorba de limfomul Non Hodgkin. Ulterior am fost din nou diagnosticată cu cancer la sân în 2013 și în 2020, când mi s-au descoperit metastaze pe ficat. Acum încă mă lupt cu aceste metastaze.

Nu pot spune că un diagnostic a fost mai greu sau altul mai ușor. De fiecare dată când mi s-a spus că am cancer, mi se părea că este ireal și că nu mi se poate întâmpla mie. Este ca și cum te-ai afla într-un vis urât din care nu te mai trezești, un coșmar care se tot repetă.

După care ești forțat să te trezești și să realizezi că nu este doar un vis, este realitatea și trebuie să acționezi imediat pentru a nu pierde lupta cu cancerul”, susține mama.

Atunci când a primit diagnosicul de cancer la sân, copiii aveau vârsta de 10 și 14 ani. La acel moment, a încercat să le explice micuților astfel încât ei să înțeleagă că mama lor se luptă să trăiască și că nu îi va lăsa singur pe lume. 

Deși a trecut prin tratamente dificile și o perioadă devastatoare, Jacquie susține că a făcut toate eforturile necesare pentru a se face bine și s-a purtat cât mai normal cu putință în preajma copiilor, pentru a le crea iluzia de normalitate. Femeia nu și-a dorit ca micuțiii să se îngrijoreze prea mult la vârsta lor pentru starea ei de sănătate.

Cum se pregătește o mamă bolnavă de cancer să-și ia rămas-bun de la copiii ei. Ți se rupe sufletul

„Fie că suferi sau nu, este rolul tău de părinte să îți protejezi copilul”

„Am fost nevoită să le spun copiilor mei la momentul respectiv diagnosticul primit. Am decis să nu îmi fac un discurs dinainte, ci să le spun totul instinctiv, răspunzându-le la întrebări așa cum credeam eu de cuviință.

În perioadele de recuperare în urma operațiilor sau când treceam prin clipe grele din cauza efectelor negative ale chimioterapiei, eu și copiii mei ne încropeam o mică tabără în dormitorul meu unde ne uitam la filmele și la emisiunile preferate. Uneori chiar și mâncam în dormitor.

Am încercat nu fiu o povară pentru copiii mei, dar nici să nu le ascund stările prin care treceam. Bineînțeles că nu le expun prea multe lucruri pe care nu ar putea să le înțeleagă, dar soțul meu le explică pe îndelete stările prin care trec”, destăinuie Jacquie.

„Nu vreau să împovărez pe nimeni cu problemele mele, de aceea tratez totul cu inima deschisă”

„De fiecare dată când sunt pusă în situația de a răspunde întrebările celorlalți, încerc să descriu cât mai puțin din durerile mele și încercările prin care trec. Cum mie nu îmi place să vorbesc despre cancer, poate că nici altora nu le place să audă frământările mele” susține mama.

Aceasta își apreciază foarte mult soțul și afirmă că fără el nu ar fi reușit să răzbată în această luptă. În plus, copiii ei s-au făcut mari și sunt tineri adulți, ajunși la maturitate, care înțeleg exact ce înseamnă cancerul. De aceea, deși mama încă încearcă să trateze totul cu optimism și să-și pună un zâmbet pe față sau să-și ascundă durerile, de cele mai multe ori nu reușește.

Jacquie recunoaște că nu mai poate să-și mintă copiii și nici să le ascundă durerile prin care pe care le simte. Nici nu mai este cazul să poarte perucă, deși la începutul chimioterapiei o purta inclusiv prin casă, fiindcă ambii copii au văzut-o fără păr și nu îi mai este rușine.

Băiețelul ei Anthony îi freacă scalpul și își pune o dorință, iar Alexandria, fiica ei se schimbă în oglindă cu diferite bandane și pălării împreună cu mama ei.

„Niciodată nu mi-a plăcut să plâng”

Deși a trecut prin numeroase încercări din partea vieții, Jacquie susține că niciodată nu i-a plăcut să plângă sau să-i vadă pe alții plângând din cauza ei. Soțul ei a discutat în permanență cu copiii despre problemele medicale ale mamei și de cele mai multe ori și-au consumat emoțiile și neputințele împreună.

„Uneori am impresia că pe cât de mult încerc eu să-i protejez, copiii fac o treabă mai bună în a mă proteja pe mine”, mărturisește ea.

O mama diagnosticata cu cancer si supusa unei mastectomii este fotografiata la nastere

„Fiecare persoană alege cum își înfruntă boala cu care se confruntă”

Jacquie este ferm convinsă că fiecare individ are de ales cum va reacționa la afecțiunea de care suferă.

„Copiii noștri învață doar privindu-ne, urmărindu-ne cu privirea și ascultându-ne. Este foarte important să îi învățăm ce înseamnă toleranța, perseverența și mai mult decât atât, cum ar trebui să reacționeze în situații limită.

Chiar dacă noi considerăm că sunt prea mici, trebuie să îi includem în tot ceea ce se întâmplă în viața noastră ca familie, într-un mod în care ei înțeleg foarte bine și nu se tem de viitor. Din punctul meu de vedere, copiilor ar trebui să le fie îndeplinite așteptările pe care le au, indiferent de starea noastră de spirit sau de sănătate.

Chiar dacă eu nu îi pot duce la antrenamentele de fotbal, tatăl lor poate! Este important să învățăm cum să ne adaptăm situației de zi cu zi și să schimbăm lucrurile într-un mod în care să fie favorabil de ambele părți. Iar un picnic în dormitor este cât se poate de distractiv”, concluzionează curajoasa mamă.

Cele mai puternice persoane sunt cele care au suferit cel mai mult. Iar o boală nemiloasă precum cancerul nu poate lăsa pe nimeni indiferent. Empatizăm cu poveștile luptătorilor și cu eforturile pe care le depun familiile lor pentru ca la final, rezultatul să fie pozitiv.