Mamografia - procedura, mituri si adevaruri

Mamografia - procedura, mituri si adevaruri

Louise Tanase - Contributor

Mamografia este una dintre testarile medicale care iti pot salva viata. Indiferent daca ai facut sau nu pana acum o mamografie, daca ti s-a recomandat sau nu efectuarea unei mamografii, trebuie sa stii de ce fiecare femeie trebuie sa treaca prin aceasta experienta, care este procedura si care sunt adevarurile care se ascund in spatele unor mituri populare.

Mamografia este o examinare radiologica a sanilor, realizata cu ajutorul unui aparat special care poate evidentia tumorile care sunt prea mici pentru a putea fi detectate de catre medic prin simpla palpare a sanilor sau de catre tine prin auto-examinare. Trebuie sa stii ca mamografia este cea mai eficienta metoda radiologica prin care se poate detecta cancerul de san intr-un stadiu incipient, iar medicii recomanda sa fie facuta periodic de toate femeile cu varsta de peste 40 de ani.

Procedura de realizare a unei mamografii

Mamografia se realizeaza cu un aparat radiologic care se numeste mamograf si este foarte rapida (dureaza numai cateva secunde).

In primul rand, tehnicianul iti va cere sa te dezbraci de toate hainele din partea superioara a corpului (inclusiv sutien sau bustiera) si sa inlaturi toate bijuteriile sau obiectele din metal din jurul gatului. Apoi, va trebui sa stai in fata unui aparat radiologic, in timp ce un tehnician radiolog iti va plasa sanul intre 2 placi din plastic. Placile vor presa usor asupra sanului si il vor face sa se aplatizeze suficient cat tesutul mamar sa fie vizualizat cel mai bine pe mamografie. Aceasta presiune poate fi usor neplacuta timp de cateva secunde, insa nu este dureroasa si ajuta la imbunatatirea calitatii imaginii mamografiei. Presarea sanului pentru cateva secunde nu este daunatoare si minimalizeaza cantitatea de raze X necesara.

 

Trebuie sa stii ca mamografia este necesara pentru diagnosticarea modificarilor sau a anomaliilor de structura detectate prin autoexaminarea sanilor sau prin examinarea de catre medic si necesita adesea mai mult de 2 expuneri, fiind folosite ca screening pentru a detecta cancerul incipient, nesuspectat inca.

Pentru a vizualiza structura interna a sanului, se fac 2 expuneri pentru fiecare san, care vor arata clar structura sanului. Se folosesc 2 proiectii standard: vederea craniocaudala (de sus in jos), care permite obtinerea unei imagini mai bune a sectoarelor centrale si mediale ale sanului, (excluzand tesuturile mamare ce se extind la nivelul axilei) si vederea mediolaterala care este mai importanta, deoarece arata toata glanda mamara.

Femeile fara un istoric de probleme la nivelul sanului de obicei fac un screening (examinare de rutina) mamografic. Pentru femeile care au un istoric de probleme la nivelul sanului se va efectua o mamografie tintita pentru a evalua mai bine o anumita zona de la nivelul sanului.

Mituri si adevaruri despre mamografii

 

Mamografia este una dintre testarile medicale in legatura cu care circula anumite mituri. Din pacate, miturile fac ca mamografia sa fie o testare medicala de care femeile se tem fara sa fie cazul. Qbebe iti dezvaluie in continuare cele mai frecvente mituri legate de mamografie si adevarurile din spatele acestora.

Mit: Mamografia este dureroasa.
Adevar: Efectuarea unei mamografii nu este dureroasa. Este adevarat ca implica un anume disconfort in momentul in care sanul este presat intre cele doua placi ale mamografului, insa nu este vorba despre durere. In plus, dureaza numai cateva secunde; nu uita ca este, de fapt, o simpla radiografie. Pentru a minimiza disconfortul, incearca sa nu te programezi la mamografie in timpul perioadei in care ai sanii umflati sau sensibili, adica in perioada menstruala sau pre-menstruala.

Mit: Nu trebuie sa fac o mamografie pentru ca nu am factorii de risc pentru cancer mamar.
Adevar: Din pacate, cancerul de san este unul dintre cele mai raspandite tipuri de cancer la femei, iar 70% dintre femeile diagnosticate cu cancer de san nu bifau niciunul dintre factorii de risc. Trebuie sa stii ca, numai pentru ca esti femeie si imbatranesti pe zi ce trece si ai cei mai importanti factori de risc pentru cancer mamar. Alti factori de risc sunt istoricul familial, prima menstruatie la varsta mica, menopauza instalata tarziu, varsta inaintata la prima sarcina sau nicio sarcina, dieta deficitara sau consum excesiv de alcool.

Mit: Nimeni din familia mea nu a avut cancer de san.
Adevar: Aproximativ 90% dintre femeile care sunt diagnosticate cu cancer de san nu au rude care sa se fi confruntat cu aceasta boala. Atunci cand o femeie are rude de gradul 1 care sa fi fost diagnosticate cu cancer de san, riscul acesteia de a face cancer de san se dubleaza.

Mit: Mamografiile sunt corecte 100%.
Adevar: Din pacate, aproximativ 30% dintre cazurile de cancer la san nu sunt detectate in cadrul mamografiilor de rutina. Cauza principala a rezultatelor eronate este densitatea crescuta a tesutului mamar. Sanii contin tesut dens si tesut adipos. Rezultatele fals-negative, adica atunci cand cancerul este de fapt prezent, apar mai frecvent in cazul femeilor tinere al caror tesut mamar este mai dens. Specialistii recomanda si efectuarea unui examen clinic impreuna cu mamografia pentru a detecta o posibila tumoare care nu a fost vizibila la mamografie.

 

Mit: Mamografiile sunt recomandate numai femeilor cu varsta peste 40 de ani.
Adevar: Femeile care au in istoricul familial rude care au fost diagnosticate cu cancer de san ar trebui sa faca prima mamografie cu 10 ani inainte de varsta la care ruda de gradul I (mama sau sora) a fost diagnosticata. In cazul in care ruda diagnosticata este fiica, mamografia trebuie facuta imediat. De asemenea, femeile care au un risc de cel putin 20% de a face cancer mamar trebuie sa ia in considerare metodele de depistare a cancerului la san la varste cat mai fragede.

Mit: Mamografiile nu depisteaza cancerul la san daca femeia are implanturi mamare.
Adevar: Implanturile mamare pot ascunde uneori portiuni de tesut mamar, ingreunand misiunea radiologului de a depista anormalitati pe mamografie, insa nu este un motiv pentru a nu face aceasta testare. Este important sa ii spui medicului tau si tehnicianului care iti face mamografia ca ai implanturi mamare si acestia vor sti care este abordarea cea mai buna in cazul tau.

Mit: O mamografie screening (de rutina) este acelasi lucru cu mamografia de diagnosticare.
Adevar: Mamografia screening (de rutina) este o examinare de rutina periodica, la fel ca orice alt consult, fara sa fie prezente semne sau simptome care sa ridice suspiciuni in legatura cu prezenta cancerului de san. O mamografie de diagnosticare este recomandata de catre medic pacientelor care prezinta semne sau simptome, cum ar fi noduli detectati la palpare, scurgeri din mameloane, durere sau atunci cand radiologul observa ceva suspect la o mamografie de rutina. Trebuie sa stii ca, pentru detectarea si diagnosticarea cancerului de san, specialistii in imagistica pot folosi diverse metode, inclusiv mamografia, ecografia de san sau RMN (rezonanta magnetica).

Mit: Mamografia expune organismul la un nivel periculos de mare de radiatii nocive.
Adevar: Radiatiile emise de mamograf sunt similare acelora la care expui corpul stand la soare timp de 2 ore, sau echivalentul nivelului radiatiilor inconjuratoare de zi cu zi (cele emise de televizoare, telefoane mobile, calculatoare/laptopuri, etc) la care te expui timp de 6 luni. Trebuie sa stii ca riscul imbolnavirii din cauza radiatiilor la care esti expusa in timpul unei mamografii este aproape zero, iar beneficiile depasesc cu mult riscurile la care te expui. In plus, nu a existat niciodata o pacienta diagnosticata cu cancer de san a carui cauza sa fi fost efectuarea de mamografii.

Mit: Mamografia iti poate salva viata.
Adevar: Da! Mamografia iti poate salva viata! Avand in vedere faptul ca mamografia poate depista cancerul de san in stadiu incipient, rata de supravietuire in cazul diagnosticarii precoce este mult mai ridicata fata de diagnosticarea bolii in stadii mai avansate. In ceea ce priveste statisticile realizate in privinta ratei de supravietuire a pacientilor diagnosticati cu cancer de san, trebuie sa stii ca majoritatea acestor statistici care precizeaza rata de supravietuire de 5 ani se refera la pacientii care au fost diagnosticati si au supravietuit minim 5 ani dupa diagnosticare, insa multi dintre pacienti depasesc cu mult aceasta perioada. Astfel, Asociatia Americana de Oncologie a publicat cateva statistici conform carora:
- atunci cand cancerul de san este localizat (prezent numai in locul unde a inceput, de exemplu in san), depistat si tratat la timp, rata de supravietuire de 5 ani este de 98,6% dintre pacienti;
- atunci cand cancerul este regional (atunci cand celulele canceroase s-au raspandit si la alte organe sau zone ale corpului), rata de supravietuire dupa 5 ani este de 84%;
- in cazul in care cancerul s-a extins la organe indepartate, rata de supravietuire dupa 5 ani scade la 24%.
- 60,5% dintre cazurile de cancer de san sunt diagnosticate in primul stadiu (cancer localizat).

Unde iti faci mamografia si cat costa

Desi medicul de familie sau medicul ginecolog te va indruma, cu siguranta, spre un centru medical unde poti sa faci o mamografie, Qbebe iti ofera o lista cu cateva centre medicale ce realizeaza acest tip de investigatie si pretul acesteia.

Clinici particulare

- Clinica Sanador, Bucuresti - mamografie bilaterala - 110 ron;
- Clinica Medlife, Bucuresti - mamografie bilaterala - 200 ron;
- Regina Maria - mamografie bilaterala - 180 ron; mamografie bilaterala digitala: 330 ron;
- Medicover - mamografie bilaterala digitala - 300 ron (decontat partial de CASMB);
- Clinica Medsana - mamografie bilaterala cu interpretare - 170 ron;
- Clinica Medas - mamografie bilaterala - 140 ron;
- Clinica Medstar, Cluj Napoca - mamografie bilaterala - 120 ron;
- Spital Providenta, Iasi - mamografiile sunt gratuite in baza trimiterii de la medicul de familie, in limita fondurilor disponibile.

Spitale de stat - mamografia se realizeaza gratuit in baza trimiterii de la medicul specialist:

- Spitalul Clinic Filantropia, Bucuresti;
- Spitalul Clinic Dr.I.Cantacuzino, Bucuresti;
- Spitalul Clinic de Urgenta Sf.Pantelimon, Bucuresti;
- Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Ioan, Bucuresti;
- Spitalul Clinic de Obstretica si Ginecologie Prof.Dr.Panait Sarbu;
- Spitalul Clinic Universitar de Urgenta Bucuresti;
- Institutul de Endocrinologie Parhon;
- Institutul Oncologic Bucuresti;
- Institutul Clinic Fundeni, Bucuresti;
- Institutul Regional de Oncologie, Iasi.

Lista ramane, evident deschisa. In cazul in care stiti alte spitale sau clinici private unde se realizeaza mamografii si care este pretul sau unde se poate face mamografia gratuit, te rugam sa ne ajuti sa completam lista.

Surse: webmd.com, medicinenet.com, mayoclinic.org, dukehealth.org; qap.sdsu.edu; seer.cancer.gov.

Articolul urmator
Mi-am adus al patrulea copil pe lume și am ales să-mi leg trompele. Știam că nu mai puteam ține pasul dacă mai făceam copii
Mi-am adus al patrulea copil pe lume și am ales să-mi leg trompele. Știam că nu mai puteam ține pasul dacă mai făceam copii

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Cum sunt copiii nascuti in luna august? 8 adevaruri descoperite de studii
    Cum sunt copiii nascuti in luna august? 8 adevaruri descoperite de studii

    Daca urmeaza sa nasti sau ai nascut in luna august, probabil ca te intrebi cum sunt copiii nascuti in luna august. Iata ce spun studiile despre acestia.

    6 mituri despre autism pe care nimeni nu ar trebui să le mai creadă
    6 mituri despre autism pe care nimeni nu ar trebui să le mai creadă

    Despre autism se vorbește tot mai mult în ultimii ani dar, în ciuda creșterii numărului de informații pe acest subiect, nu se poate spune că, în momentul de față,...

    O mamă a primit, din greșeală, pastile pentru întreruperea sarcinii după ce a trecut prin procedura de fertilizare in vitro. A pierdut copilul
    O mamă a primit, din greșeală, pastile pentru întreruperea sarcinii după ce a trecut prin procedura de fertilizare in vitro. A pierdut copilul

    În încercarea de a-și mări familia, o mamă a primit medicamente pentru întrerupere de sarcină, după un transfer reușit cu doi embrioni. Patru ani mai târziu,...

    6 mituri despre a fi părinte, pe care încă le mai crezi
    6 mituri despre a fi părinte, pe care încă le mai crezi

    Nu este musai să-ți placă de bebelușul tău din primele momente de după naștere, și nu ești un părinte rău dacă ai nevoie de câteva minute numai pentru tine. Ce alte mituri...

    Sfatul specialistului: 4 mituri despre perioada de concepție pe care nu trebuie să le mai crezi
    Sfatul specialistului: 4 mituri despre perioada de concepție pe care nu trebuie să le mai crezi

    Steven Palter, medic ginecolog și directorul unei clinici de fertilitate din New York este cunoscut în mediul online (dar nu numai) pentru că demontează miturile cu privire la...

    7 mituri despre oliță care chiar sunt adevărate
    7 mituri despre oliță care chiar sunt adevărate

    Să îți vezi copilul folosind olița este o mare bucurie, în condițiile în care îți dai seama că a mai făcut un pas important pentru evoluția sa și pentru...

    Înghețata, curentul și roșu în gât. Cele mai frecvente mituri despre sănătatea copiilor, demontate de medicul pediatru Oana Vîrban
    Înghețata, curentul și roșu în gât. Cele mai frecvente mituri despre sănătatea copiilor, demontate de medicul pediatru Oana Vîrban

    Copilul răcește dacă îl trage curentul. Cu cât este mai înfofolit, cu atât este mai protejat de răceli. Consumul de înghețată provocă roșu în...

    Un nou studiu demonstrează că bebelușii care primesc antibiotic pot dezvolta la vârsta adultă afecțiuni digestive
    Un nou studiu demonstrează că bebelușii care primesc antibiotic pot dezvolta la vârsta adultă afecțiuni digestive

    Bebelușilor prematuri și cu greutate mică la naștere li se administrează în mod obișnuit antibiotice pentru a preveni, nu doar pentru a trata, infecțiile. Un studiu recent...

    © 2024 Qbebe