Totul despre bolile sanului

  

  

Structura sanului

Sanul (glanda mamara) este alcatuit din lobi si ducte. Fiecare glanda mamara contine aproximativ 15-20 de segmente numite lobi, care la randul lor sunt alcatuiti din segmente mai mici, numite lobuli.

 

Lobulii sunt alcatuiti din aglomerari de celule (bulbi) care produc laptele. Lobii, lobulii si bulbii comunica intre ei prin tuburi subtiri care se numesc ducte si care ajung si la nivelul mamelonului. Spatiile dintre lobuli si ducte sunt ocupate cu grasime (zona galbena din foto).

In structura sanului mai sunt prezenti ganglioni limfatici, dar si vase de sange si vase limfatice. In structura sanului nu se gasesc muschi; acestia sunt plasati sub san, acoperind coastele.

Afectiuni inflamatorii si supurative

Abcesele - sunt supuratii localizate ale glandei mamare, probabil in legatura cu obstructia ductelor lactifere. Acestea pot fi localizate subcutanat, subareolar, interlo-bular (periductal), retromamar, central (lobare, simple sau multiple). Cea mai frecventa localizare este cea subareolara. Prezinta dureri mamare, eritem, tumefactie locala a sanului, hipertermie. Lichidul scurs la exprimarea mamelonului lasa o pata galbena (semnul Budin).

Abcesul cronic - Este rezultat al unei mastite acute nerezolvate si se caracterizeaza prin durere si impastare locala. Se palpeaza o zona dureroasa nodulara care la apasare are o secretie mamelonara purulenta.

Galactocelul - este o zona chistica care contine lapte si care se formeaza de obicei dupa intreruperea alaptarii.

Mastita - se refera la o celulita mai generalizata a glandei mamare, care poate sa nu prezinte abcese adevarate. Forma epidemica include tulpini de streptococ auriu transmise in timpul suptului; combinate cu alte infectii pot fi letale. Sanul este foarte dureros si hiperemic si prezinta puroi la apasare.

Mastita neepidemica puerperala - este inflamatia tesutului conjunctiv interlobular. Bolnavele au fisuri ale mamelonului si staza a laptelui care determina invazie retrograda a germenilor.

Mastita puerperala - inflamatia nespecifica a glandei mamare este cel mai fecvent legata de sarcina si alaptare; microorganismul cel mai des implicat este S. aureus.

Mastita cu plasmocite - este o forma de mastita cu inflamatie extrema. Se caracterizeaza prin ectazia segmentelor subareolare ale canalelor galactofore, retentia secretiilor si scleroza acestora cu obliterare. In jur apar fibre colagene si elastice, limfocite, plasmocite.

Ectazia ductala mamara (mastita cronica chistica) - consta in ectazie ductala difuza, cu dilatarea mai ales a ductelor subareolare, care contin un material galben-portocaliu cu microcristale. De multe ori afectiunea se manifesta prin secretie mamelonara patologica.

Inflamatii granulomatoase - Mastita cronica granulomatoasa este o afectiune care trebuie deosebita de alte inflamatii granulomatoase ale sanului, cum sunt cele din TBC, sarcoidoza, vasculite si boli de colagen.

 

Mastoza fibrochistica

Mastoza fibrochistica este caracterizata prin aparitia unor umflaturi dureroase (noduli) la nivelul unuia sau ambilor sani, evidentiabili in special in perioada premenstruala. Afectiunea mai poarta numele de modificare mamara ciclica, dat fiind faptul ca simptomele difera in intensitate in functie de variatiile hormonale fiziologice a ciclul menstrual (de cele mai multe ori simptomele apar inaintea menstruatiei si dispar dupa aceasta). Simptomele includ: cresterea in volum a sanilor (inflamatie); sensibilitate crescuta si durere la nivelul sanilor; greutate la nivelul sanilor precum si zone inflamate, sensibile si dureroase la atingere; umflaturi la nivelul sanilor (noduli mamari care sunt usor evidentiabili la palparea manuala a sanului si pot fi, unici sau multipli, mobili si isi pot modifica dimensiunile pe parcursul ciclului menstrual).

Infectiile sanului

Infectiile specifice ale glandei mamare mai sunt determinate de paraziti (hidatidoza).

Tuberculoza glandei mamare - este rara. Apare in perioada de activitate genitala, sarcina, alaptare. Are forma unor noduli mici, bine delimitati, uneori ulcerati.

Sifilisul mamar - sancrul mamar, forme secundare, mastita sifilitica tertiara. Tratamentul este cel general al sifilisului.

Micozele pot fi superficiale sau profunde; mai fecvente sunt blastomicozele, sporotricozele, candidozele la imunodeprimati (dau abcese trenante, ce elimina puroi prin ducte).

Boala Mondor este un tip rar de tromboflebita superficiala cu evolutie autolimitata.

Chisturi si formatiuni abcedate

Chisturile sunt formatiuni lichidiene la nivelul sanului. Pot fi netede sau elastice si sunt mobile la palpare. Pot fi foarte sensibile sau dureroase, sau pot fi insensibile. Chisturile sunt rare la femeile peste 50 de ani si nu exista relatii cu cancerul de san.

Chisturile sebacee - sunt cauzate de infundarea canalului unui folicul pilos. Sunt mobile la palpare. Stimularea hormonala sau prezenta unei rani pot duce la cresterea dimensiunii. Chisturile sebacee sunt asimptomatice.

Abcesele - sunt pungi de puroi la nivelul sanului. Pot fi foarte dureroase, iar pielea ce le acopera poate fi rosie, calda sau indurata. Poate aparea febra si starea de rau. Sunt mai frecvente la femeile care alapteaza.

Formatiuni lipomatoase

Necroza grasa - este o consecinta a transformarii celulelor grase normale de la nivelul sanului care devin rotunde. Formatiunile pot sa fie sau nu dureroase si dure. Pielea ce le acopera poate fi inrosita sau poate prezenta echimoze (vanatai). Apare in urma unei echimoze sau rani la nivelul sanului si se poate manifesta dupa saptamani sau chiar ani de la producerea ranii.

Lipoamele - sunt formatiuni grase necanceroase ce pot fi de dimensiuni variate. O femeie poate prezenta unul sau mai multe lipoame.

Multiplicari celulare

Adenoamele - sunt multiplicari celulare anormale necanceroase ale tesutului glandular mamar. Cele mai comune sunt fibroadeanoamele, mai frecvent intalnite la femeile africane si in jur de 20 de ani. De obicei, sunt dure si rotunde si cu contur bine delimitat. Sunt putin mobile, sensibile si sufera modificari in perioada ciclului menstrual. Adenoamele nu se relationeaza cu cancerul mamar.

Papiloamele intraductale - sunt multiplicari celulare la nivelul ductelor mamare. De obicei, la palpare se prezinta ca niste formatiuni localizate in imediata apropiere a mamelonului ce pot determina existenta unei scurgeri mamelonare sangerande. Femeile in apropierea menopauzei prezinta formatiuni unice. Cele multiple se intalnesc mai frecvent la femeile tinere.

Cancerul mamar - se palpeaza ca un nodul solid si dur. De obicei, are forma neregulata (nu are margini bine delimitate) si poate fi fixat la piele sau la tesuturile profunde din interiorul sanului, neputand fi mobilizat fara tesutul inconjurator. Cancerul mamar este rareori dureros si poate aparea la nivelul sanului sau mamelonului.

Sfaturi

• Toate femeile cu varsta peste 20 de ani ar trebui sa isi auto-examineze sanii. Aceasta se face la o saptamana dupa menstruatie.

• Fiecare femeie ar trebui sa aiba sanii examinati de catre medic o data la 3 ani intre 20-40 ani, apoi o data pe an.

• Dupa varsta de 40 de ani, femeile trebuie sa faca o mamografie in fiecare an. Inainte de aceasta varsta testul este irelevant din cauza densitatii tesutului sanului.