De ce tinerii sarcastici sunt considerați mai inteligenți

Sarcasmul se dezvoltă pe măsură ce un copil înaintează în vârstă

În anul 2018, Penny Pexman, din cadrul „Universității Calgary” (Canada), a coordonat un studiu prin care a demonstrat că sarcasmul este o dovadă a maturizării, în condițiile în care un copil poate să-l deprindă treptat, datorită evoluției creierului. Studiul, apărut în „Frontiers For Young Minds”, a adus în prim-plan următoarele aspecte:

• În jurul vârstei de 4 ani, copiii încep să deprindă abilitatea de a înțelege și perspectiva celuilalt și să accepte faptul că alte persoane gândesc altfel decât ei;
• În general, până în jurul vârstei de 5 ani, copiii nu reușesc să înțeleagă sarcasmul din cuvintele pe care le aud și le iau ca atare: când au 5-6 ani, își dau seama că vorbele interlocutorilor sunt opusul a ceea ce s-a întâmplat de fapt, dar nu înțeleg de ce aceștia aleg să comunice astfel;
• Umorul care se ascunde în vorbele pline de sarcasm este detectat de copii când au în jur de 8-9 ani: la această vârstă, încep să considere că este amuzant să-i tachineze pe ceilalți;
• Ca să poată să înțeleagă sarcasmul, un copil trebuie ca mai întâi să se gândească la sensul propriu al cuvintelor și după aceea, odată ce își dă seama că acest sens nu se potrivește cu vorbele pe care le aude, să se gândească și la un sens cu totul diferit, care dovedește sarcasmul;
• Copiii empatici sunt mai capabili să înțeleagă un mesaj sarcastic;
• Deprinderea sarcasmului are legătură cu dezvoltarea capacității de a înțelege intențiile celuilalt, dar și cu progresele pe care copilui le face în privința vocabularului și a gramaticii.

Având în vedere aceste evoluții, Penny Pexman precizează că un copil învață să devină sarcastic la vârsta adolescenței, în condițiile în care poate avea parte de mai multe experiențe sociale, tot mai complexe. 

Sarcasmul este o dovadă a inteligenței și a gândirii creative

Ca să înțelegi mai bine de ce nu ar mai trebui să te deranjeze atât de mult când copilul tău adolescent este sarcastic, ia în calcul și experimentul prezentat mai jos. Acesta a fost realizat sub coodonarea lui Ruth Filik, psiholog la „Universitatea Nottingham” (Marea Britanie).

Participanții la experiment au fost rugați să mintă după ce au citit diverse scenarii. În timp ce realizau acest demers, erau supuși unui examen RMN. De pildă, au citit un scenariu în care poate fi sesizată o replică ironică : „Bernice și Caitlin au aplicat pentru un curs de psihologie la o universitate din SUA. S-au dus amândouă să-și printeze aplicațiile. Însă nu era disponibilă decât hârtie roz. Bernice i-a spus lui Caitlin: „Foarte formal”. 

Un alt scenariu a dovedit prezența sarcasmului în scopul de a critica o persoană: „Bernice și Caitlin au aplicat pentru un curs de psihologie la o universitate din SUA. S-au dus amândouă să-și printeze aplicațiile. Caitlin a ales să-și printeze aplicația pe hârtie roz. Bernice i-a zis: „Într-adevăr, foarte formal”. 

După analizarea rezultatelor experimentului, Ruth Filik a formulat aceste concluzii:

• Să descoperi ce a vrut de fapt să-ți transmită o anumită persoană, să-i înțelegi intențiile, să-ți dai seama dacă a vrut să fie amuzantă sau, dimpotrivă, să fie răutăcioasă, este un demers complex;
• Detectarea sarcasmului stimulează activitatea rețelelor neuronale implicate în procesarea limbajului, dar și regiunile creierului care ne ajută în identificarea umorului. 

Când copilul tău își exprimă sarcasmul, își dezvoltă și gândirea creativă. Potrivit unui studiu apărut în anul 2015 în „Organizational Behavior and Human Decision Processes”, atât cel care este sarcastic, cât și interlocutorul său, trebuie să-și folosească gândirea creativă pentru a formula un anumit mesaj și pentru a-l interpreta. Prin utilizarea sarcasmului pot fi generate idei și soluții noi, care să fie utile în cele mai diverse situații. 

De asemenea, studiul menționat a evidențiat următorul aspect: sarcasmul este detectat mai ușor în convorbirile față în față, spre deosebire de comunicările prin intermediul mesajelor transmise prin telefon sau prin email. 

Pentru ca un copil să fie stimulat să deprindă sarcasmul, oamenii de știință spun că este foarte important ca adulții din preajma sa să-l încurajeze să exprime ceea se simte. Dacă se întâmplă așa, se obișnuiește să folosească, în viața de zi cu zi, ironia și mesajele cu subînțeles, îmbogățindu-și limbajul. În același timp, copilul se poate familiariza de la o vârstă fragedă cu interpretarea mesajelor venite de la interlocutor, cu nuanțele limbajului, dacă i se citesc sau i se spun povești din care nu lipsește sarcasmul.