În acest context, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a readus în atenția publică problema utilizării rețelelor sociale de către copii și tineri, într-un discurs susținut în Danemarca. Oficialul european a declarat că discuția nu ar trebui să se rezume la dreptul tinerilor de a accesa platformele sociale, ci la responsabilitatea platformelor și la impactul pe care acestea îl au asupra copiilor.
Totodată, Ursula von der Leyen a precizat că nu dorește să anticipeze concluziile grupului de experți care analizează această problemă pentru Comisia Europeană și care urmează să prezinte un raport oficial în cursul acestei veri. Tema este deja una sensibilă la nivel european, iar discuțiile privind introducerea unei limite minime de vârstă pentru accesul la social media au început să împartă statele membre în tabere diferite.
Cifre alarmante: peste 100.000 de copii sunt hărțuiți zilnic pe rețelele de socializare
Aproape toate țările membre UE cer o evaluare privind nevoia de a impune o vârstă minimă pentru accesul la social media
În declarațiile sale, Ursula von der Leyen a făcut referire la modelul adoptat recent de Australia, țară care a introdus un prag minim de vârstă de 16 ani pentru accesul la rețelele de socializare. Președintele Comisiei Europene a explicat că experiența Australiei este atent urmărită și analizată la nivel internațional, mai ales în ceea ce privește modul în care pot fi implementate măsurile de verificare a vârstei utilizatorilor.
Oficialul european a subliniat faptul că o eventuală limitare a accesului copiilor la social media nu poate funcționa fără existența unui sistem sigur și eficient de verificare a vârstei. Ursula von der Leyen a atras atenția că platformele digitale trebuie să își asume mai multă responsabilitate și să contribuie la protejarea minorilor în mediul online, în special într-o perioadă în care tot mai mulți adolescenți petrec ore întregi pe rețelele sociale.
Președintele Comisiei Europene a mai declarat că problema accesului copiilor la platformele online este discutată intens de aproape toate statele membre ale Uniunii Europene. Multe guverne cer acum o analiză clară privind necesitatea introducerii unui prag minim de vârstă pentru utilizarea rețelelor sociale, pe fondul îngrijorărilor legate de conținutul periculos, cyberbullying, dependență și efectele asupra sănătății psihice a adolescenților.
Expunerea copiilor pe rețelele de socializare: când e prea mult
„Să le dăm copiilor copilăria înapoi. O copilărie în care sunt liberi să experimenteze, căci despre aceasta e vorba în copilărie. Și care le permite copiilor să se maturizeze, să învețe să facă față presiunilor, să navigheze dinamicile sociale și să-și construiască încrederea în sine. Și să-i ajutăm pe părinți să navigheze această fază dificilă de dezvoltare”, a declarat președintele Comisiei Europene.

Totuși, la nivel european nu există un consens clar privind introducerea unei limite minime de vârstă pentru accesul la social media. Franța și alte state membre susțin o astfel de măsură, iar Parlamentul European s-a arătat și el favorabil unor reguli mai stricte. În schimb, alte țări, printre care și România, sunt mai rezervate în privința unei interdicții clare.
În plus, mai multe organizații de tineret din Europa se opun introducerii unui prag obligatoriu de vârstă și susțin că problema ar trebui rezolvată prin educație digitală și responsabilizarea platformelor online, nu prin interdicții totale. Tema rămâne una sensibilă inclusiv în interiorul Comisiei Europene, unde există opinii diferite legate de eficiența unor astfel de măsuri.
Declarațiile Ursulei von der Leyen readuc în prim-plan una dintre cele mai importante dezbateri ale ultimilor ani: cât de sigur este mediul online pentru copii și cine ar trebui să stabilească limitele accesului la rețelele sociale.
Surse foto: facebook.com, facebook.com
Surse articol: edupedu.ro