Cercetări recente arată că băieții care sunt conectați cu emoțiile lor, vor putea face față mult mai bine depresiei și frustrării în viața de adult. Cu toate acestea, ne-am obișnuit să considerăm că băieții nu trebuie să se lase pradă emoțiilor sau să se arate prea sentimentali. Și, în primul rând, că nu trebuie să plângă. Dar acest lucru este doar o prejudecată dăunătoare, întărită și de obiceiul nostru de a găsi imediat o soluție, atunci când cineva suferă.
Este mult mai ușor să-i spunem copilului: "Unde ai văzut tu un băiețel să plângă? E rușine!", decât să încercăm să-l învățăm ce înseamnă emoțiile, cum să le cunoască și să le gestioneze. Or, inteligența emoțională este una dintre cele mai importante abilități pe care le putem dezvolta la un copil. De aceea, trebuie să încurajezi exprimarea liberă a copilului și să-i explici ce înseamnă fiecare sentiment în parte. Cât despre plânsul la băieți, sunt mai multe motive pentru care nu trebuie să-i pui frâu celui mic, atunci când simte nevoia să plângă.
Nu lași copilul să se exprime
Nu este indicat să-i spui nici unui copil că nu trebuie să plângă, indiferent dacă este fată sau băiat. Spunându-i băiatului tău să nu plângă este echivalent cu a-i zice că emoțiile sale sunt nepotrivite, că nu este în regulă să simtă ceea ce simte sau că sentimentele lui nu contează. Dar nu putem cere nimănui să simtă la comandă, să-și inhibe tristețea sau furia. Băieților li se dă mereu mesajul că plânsul este un semn de slăbiciune, ceea ce îi conduce, cu timpul, la două concluzii total greșite. În primul rând, se vor simți inadecvați și își vor pierde încrederea în ei înșiși: dacă le vine să plângă, este clar că nu sunt puternici, iată ce vor ajunge să creadă despre sine. Își vor reprima sentimentele și astfel nu vor ajunge niciodată să le cunoască cu adevărat, să înțeleagă care sunt motivele care îi fac să se simtă frustrați, mâhniți sau furioși. În al doilea rând, clișee precum: "Numai fetele plâng!" sau "Ești ca o fată!" au un mesaj implicit extrem de dăunător: "Fetele sunt slabe, băieții le sunt superiori.", acesta este sensul unor afirmații care vin din societăți conservatoare, care discriminează și discreditează femeile.Încurajezi o manifestare nesănătoasă a emoțiilor
Emoțiile neexprimate nu se evaporă, pur și simplu. Ele sunt o formă de energie, nu pot fi create și distruse, ci trec prin noi, se manifestă datorită unei combinații dintre împrejurări și chimia creierului și caută un mod să iasă la suprafață. Dacă nu se pot exprima prin lacrimi sau prin gânduri, atunci se manifestă prin furie și violență. Nu putem alege să nu exprimăm o anumită emoție; va ieși la suprafață într-un fel sau altul. Dar putem învăța un copil să-și recunoască emoțiile, să le numească și să le exprime într-o manieră mai sigură, în care să nu se rănească pe sine și să nu-i afecteze pe cei din jur. În loc să-i spunem să nu plângă, trebuie să-i arătăm că înțelegem tristețea, teama sau mânia lui, că acestea sunt firești și justificate și că are tot dreptul să le exprime, chiar și prin lacrimi. Este mai bine să încurajăm plânsul, care spală sufletul copilului decât să-l punem să-și îngroape sentimentele și să ne mirăm apoi că răbufnesc asemeni unui vulcan.Copilul care nu este aproape de emoțiile sale, va suferi mai târziu
Acest lucru este susținut de studii recente. Astfel, o cercetare din 2010, a urmărit 426 de băieți din școala gimnazială, observând dacă anumite stereotipuri precum stoicismul emoțional și duritatea fizică au efect asupra bunăstării lor mentale. Rezultatele au arătat că, pe măsură ce avansau spre adolescență, băieții care nu își analizau emoțiile și îmbrățișau clișee precum "Băieții sunt puternici! Băieții nu plâng!" deveneau din ce în ce mai atașați de stereotipuri de hiper-masculinitate, dar, în același timp, manifestau o rată mai crescută a depresiilor și riscului suicidar. Băieții mai apropiați de mame și mai conectați cu propriile emoții erau capabili să-și exprime sentimentele negative, precum furia, într-un mod mai sănătos și mai constructiv.
Plânsul are o serie de beneficii pentru sănătate
În primul rând, are un efect relaxant. Astfel, un studiu din 2014 a demonstrat importantul efect liniștitor, diminuând tensiunile interne, reglând dispoziția emoțională și asigurând o stare generală de eliberare. De ce și-ar dori cineva ca băiatul său să adune în sine emoții negative, să se simtă tensionat și să nu găsească alinare și confort? Să ne gândim la noi înșine: nu simțim adesea că explodăm, că nu putem face un pas înainte, că avem nevoie de un umăr pe care să plângem? Atunci, cum am putea cere copilului să-și inhibe emoțiile? Cel mai bun lucru pe care un părinte îl poate face este să încurajeze descărcarea în siguranță a suferinței și frustrării, chiar și prin plâns.
În al doilea rând, plânsul este un comportament de atașament, prin care obținem susținerea celor din jur. Iar nevoia de a fi alinat este valabilă deopotrivă la băieți, ca și la fete. Atunci când te poți baza pe cineva care să observe tristețea ta, care să vină și să te consoleze, te simți mai sigur în legătura ta cu cei din jur, iar acest lucru are efecte benefice pentru viața ta interioară.
În al treilea rând, atunci când plângem, creierul eliberează endorfine și oxitocină, hormoni care sunt responsabili cu eliberarea de durere și cu starea de relaxare și fericire. Aceste substanțe diminuează atât durerea fizică, cât și pe cea psihică. În acest fel, plânsul reduce suferința și favorizează o stare de bine.
În al patrulea rând, plânsul ajută la diminuarea stresului și eliminarea de toxine. Lacrimile conțin o serie de hormoni ai stresului și alte substanțe dăunătoare pentru corp. Plângând, reduci nivelul acestor substanțe care sunt corelate cu tensiunea și stresul. Lacrimile conțin lizozim, o substanță cu efecte anti-microbiene, care protejează ochiul.
Încurajați copilul să plângă atunci când simte nevoia
Surse: https://goodmenproject.com; https://www.medicalnewstoday.com; https://www.scarymommy.com; https://www.psychologytoday.com; https://www.ncbi.nlm.nih.gov
Urmareste-ne pe Google News
