În principiu, o mamă elicopter pare lipită cu superglue de copilul său, în timp ce răspunde prompt la orice solicitare de-a acestuia. În eventualitatea în care nu se află totuși lângă odorul său, poate deveni isterică și necesită intervenție medicală de urgență.
1. Încă îi mai tai mâncarea copilului și îl ții de mână când traversează strada. Ce dacă împlinește 18 ani într-o lună? Este tot copilul tău. Și va rămâne pentru totdeauna.
2. Evident, îi strângi șosetele murdare aruncate prin toată casa, aduni jucăriile împrăștiate și îi faci patul. Să nu care cumva să obosească mititelul.
3. Ai fost exclusă de pe lista de invitați de la petrecerea vecinei de la etajul patru deoarece anul trecut singurul lucru despre care ai vrut să vorbești a fost urticaria de pe spatele copilului. Nu e vina ta dacă voiai să afli dacă este varicelă. Sau pojar. Sau poate varicelă.
4. Ai nu mai puțin de 10 sticle de dezinfectant împrăștiate în mod strategic prin casă. Nu se știe niciodată când puiul tău s-ar putea murdări și va avea nevoie de ele. Da, este una și după ușă. Și câte două în fiecare cameră. În cazul în care se pierde prima din ele.
5. Folosești șervețele dezinfectante pentru suzeta copilului. După ce te-ai asigurat că este complet igienică folosind sterilizatorul sau ai fiert-o în apă cu săpun organic, simți că mai are nevoie de o tușă de igienizare. Pentru orice eventualitate. Juri că nu vei mai face asta cu cel de-al doilea copil, însă dat fiind faptul că te afli deocamdată la primul, te simți obligată să iei toate măsurile de precauție.
6. În timp ce așteptați dimineața la rând să intrați în grădiniță/școală, o fetiță îi taie calea odraslei tale. Este momentul perfect să îți expui talentul la karate. Nimeni nu își bate joc de copilul tău...
7. Tresari când auzi cuvântul norovirus. Dacă, dintr-un motiv bizar, un membru al familiei sau un prieten se pricopsește cu așa ceva, trebuie să păstreze distanța față de casa ta timp de cel puțin 6 luni. Cu posibilitate de extindere a carantinei în cazul în care nu se prezintă cu aviz epidemiologic de la medicul de familie.
8. Medicul de familie te urăște. De fapt, se gândește de ceva vreme să își mute cabinetul în alt județ. Sau și mai bine în altă țară. Mesajele și telefoanele tale pur și simplu îl exasperează. Ar vrea să se plângă sau să te reclame cuiva, dar jurământul lui Hipocrate îl leagă de mâini.
9. Copilul tău abia a început grădinița, iar tu i-ai spus deja că bau-bau trăiește pretutindeni în lume, dar nu la voi în casă. Ai pus la punct minciuna pentru ipoteza în care i-ar putea veni ideea năstrușnică să plece la studii în alt oraș. Sau, și mai rău, să se mute singur. Doamne ferește!
10. Oricând suni vreunul dintre părinții din parc/de la grădiniță sau școală, apelul tău este direcționat către căsuța vocală. Trist dar adevărat, nimeni nu vrea să vorbească cu tine. Ești obsedată de orice detaliu, ești enervantă, iar oamenii fug de tine ca de ciumă.
11. Când cineva îți recomandă să te calmezi, îl privești ca și cum ar suferi de iluzii. Nu contează cât de mulți oameni îți spun să te calmezi. Nu vei accepta niciodată faptul că ești sărită de pe fix. Într-un final nu le rămâne decât să cedeze. Toți vor abandona lupta. Mai puțin tu. Poți vorbi toată ziua despre ultima aluniță pe care ai observat-o pe degetul mic de la piciorul stâng al copilului. Și despre varicelă. Sau norovirus.
12. Ai căutat pe Google și Facebook părinții copiilor din grupă/clasă cu copilul tău. Chiar dacă toată lumea cunoaște pe toată lumea, nu poți să excluzi posibilitatea ca vreunul din ei să dispună de vreun trecut infracțional. Sau dubios. Cazierul sigur apare public...
13. Nu îi dai voie lu' ăla micu' să meargă până la vecina de palier singur. Nu ești absurdă, faci asta doar din cauză că sunt mai mult de 10 metri distanță între apartamente. Deh, trăim într-o lume periculoasă...
14. Faci liste. Multe liste. Exact - pe tăblița albă agățată pe peretele din bucătărie și mai ai una și agățată în hol, plină cu post-it-uri. Programezi toate activitățile începând cu ora 6 dimineața care se încheie după ora de culcare. Iar bona trebuie să respecte întotdeauna până la ultimul detaliu. Ce să faci? Perfecțiunea stă în detalii...Sau nu era așa proverbul?!
15. În continuarea punctului anterior, trebuie să subliniem importanța pe care o acorzi alegerii unei bone competente. Evident, nimeni nu se va putea ridica vreodată la nivelul tău...Dar ca să fii sigură că este ce trebuie, soliciți cel puțin 5 recomandări, 10 ani experiență și cursuri de prim ajutor.
16. Eviți să apelezi la părinții tăi pentru a supraveghea copilul. Ești mai mult decât sigură de faptul că nu-și amintesc cum să crească un copil. În plus, vremurile s-au schimbat. În cazuri de disperare extremă poți ceda totuși la standarde. De socri nici nu se poate pune problema...sunt depășiți de situație.
17. Te pregătești pentru o plecare de câteva ore la ștrand ca pentru o călătorie de o lună. În plus față de punga cu scutece, de cele cinci schimburi pentru vreme ploioasă și geroasă, de o umbrelă de rezervă, inclusiv una de ploaie, de gustări bio, 2 pălării și 2 căciuli, crema cu factor de protecție solară 50+ și suficient de multă apă încât să faci o oprire și în Sahara.
18. Ești abonată, evident, la toate site-urile medicale și urmăreși în timpul liber emisiuni cu specific. Plus seriale cum sunt Spitalul de urgență, Doctor House sau Anatomia lui Grey. Nu poți fi niciodată suficient de informată. Partea pozitivă este că te afli pe lista de apelare rapidă a câtorva prietene mai ipohondre decât tine.
19. Îl suni disperată din 5 în 5 minute când pleci până la supermarket să cumperi pâine. Doar ești o mamă responsabilă...ce dacă stă cu el/ea tatăl, bunicii și socrii? Este datoria ta să îi porți de grijă.
20. Îl convingi să renunțe la sporturi brutale precum fotbal și să opteze pentru sporturi care antrenează mintea. Pentru că este un copil inteligent desigur. Șahul! Este cea mai bună alegere.
21. Alegi prietenii pe care îi are, clasificându-i în prietenii cu influență bună și prietenii cu influență proastă. Rămân cam puțini, e adevărat. Iar cei cu influență bună nu îl prea bagă în seamă. Aici nu mai ești tu de vină.
22. Îi rezolvi toate problemele. Cele de la matematică, dar și cele de viață. Este și el un pui mic, lipsit de ajutor. Și până la urmă nu vrea nimeni să ia vreo notă proastă la școală...
Surse: www.parent.com; http://parentingandbabies.com; www.rebelcircus.com
