Atitudinea potrivită a părinţilor, pentru copii disciplinaţi

Atitudinea potrivită a părinţilor, pentru copii disciplinaţi

Bianca Onofrei

Disciplina copiilor reprezintă pentru tine, ca şi părinte, cea mai mare provocare de până acum? Ţi se pare că deseori eşti depăşită de situaţie şi încercările tale de a lua cele mai bune decizii sfârşesc prin conflicte şi frustrări? Nu eşti singurul părinte care trece prin astfel de situaţii. Primul pas, pentru a fi un părinte bun, este să îţi pui întrebări, nu să ai tot timpul cele mai rapide răspunsuri. "Meseria" de părinte nu se dobândeşte uşor, ci cu multă răbdare şi perseverenţă.

Disciplinarea copilului nu reprezintă cea mai plăcută parte a educaţiei, însă, cu toate acestea, este indispensabilă. Înainte să ai copii, te gândeşti foarte mult la ce poţi să faci pentru a avea grijă de sănătatea lor, de cum să îi formezi pentru a fi nişte adulţi responsabili şi capabili, de cum să îi ţii în siguranţă. După ce devii părinte, începi să înţelegi importanţa disciplinei şi faptul că aceasta este una dintre uneltele principale, prin care mesajul tău ajunge la copil aşa cum îţi doreşti. Poţi avea cele mai bune intenţii, poţi să citeşti cele mai complexe cărţi pentru dezvoltare personală şi educaţia copilului, poţi merge la cursuri şi îţi poţi înscrie copilul la diverse cursuri, toate acestea nu vor fi eficiente, dacă nu ai grijă de disciplinarea lui. 

Aşa cum, pentru un copil, situaţiile cu care se confruntă de-a lungul dezvoltării sale sunt noi, la fel, şi pentru un părinte, acest rol este unul nou şi poate atrage după sine frustrări.

Iată care sunt cele mai importante aspecte ale comportamentului părinţilor, atunci când vine vorba de disciplina copiilor:

Calmul. Copilul are nevoie să se dezvolte într-un mediu în care să se simtă în siguranţă, unde este încurajat să spună ceea ce gândeşte, unde nu îi este frică de părinte, ci îl respectă. Toate acestea nu se pot obţine dacă părintele este ostil şi agresiv, verbal sau fizic. Lecţiile pe care îţi doreşti să i le dai copilului se pot oferi doar prin cuvinte, nu este nevoie de furie, ridicarea tonului sau de pedepse fizice. Atunci când eşti calm, copilul îţi va copia comportamentul şi va simţi că se poate baza pe părinte atunci când are nevoie. De asemenea, fiind calmă, te poţi concentra mai bine pe problemă în sine, fără să te pierzi în detalii.copil si ursulet

Afecţiunea. Copilul trebuie să fie iubit necondiţionat, nu trebuie să fie discreditat atunci când greşeşte, iar părintele trebuie cu orice preţ să evite atitudinea de "martir". Expresii precum "m-am sacrificat pentru tine" nu au ce căuta în vocabularul unui părinte. Copilul nu îţi este dator pentru simplul fapt că i-ai dat viaţă. Ai responsabilitatea de a-l respecta ca individ, fie că are 4 sau 14 ani. Iubirea nu este antonim cu disciplina, ci este singura cale prin care un copil poate învăţa ceva. Poţi fi un părinte ferm şi respectat, dar afectuos. 

Consecinţele. Un copil nu trebuie să primească pedepse fără sens. Acestea nu trebuie să fie urmarea furiei părinţilor sau a tendinţei de a se impune în faţa copilului. Pedepsele trebuie să reprezinte consecinţele acţiunilor copilului. Dacă nu şi-a făcut temele, nu ţipa la el, nu îl jigni, nu îi spune că te-a dezamăgit, ci explică-i faptul că nu va mai avea parte de un lucru care îi face placere (joaca cu un copil, desene animate, o activitate de weekend), că la şcoală va fi mustrat, că nu va avea cunoştinţele necesare etc. Astfel, copilul va înţelege că există repercursiuni pentru orice acţiune. Exemplul personal este foarte important, prin urmare, ai grijă ca nici tu să nu ai scăpări de comportament.copil si parinte

Regula celor 10 secunde este extrem de eficientă şi nu doar în relaţiile cu copilul. Atunci când te simţi copleşită de responsabilităţile zilnice sau copilul a făcut ceva ce te enervează foarte tare, nu reacţiona imediat. Respiră adânc 10 secunde şi repetă-ţi că totul va fi bine.

Amânarea răspunsului. Aşa cum se întâmplă şi între adulţi, şi copiii pot înţelege cu timpul că nu este obligatoriu să primească răspuns pentru orice, pe loc. Dacă îţi este adresată o întrebare la care nu ştii ce să răspunzi sau este nevoie să te consulţi cu partenerul ori să obţii mai multe informaţii, spune-i copilului: "o să mă gândesc la asta şi o să-ţi răspund mai târziu". Poate, pe moment, nu va accepta uşor ideea, dar în timp va înţelege lecţia răbdării. Atunci când adopţi această metodă, scade riscul ca tu să te răzgândeşti cu privire la decizia luată, iar copilul să fie dezamăgit. De asemenea, dacă te răzgândeşti foarte des, credibilitatea ta scade în ochii copilului. Un alt avantaj al acestei tehnici este faptul că cel mic va înţelege că părintele se gândeşte serios, atunci când trebuie să ia o decizie cu privire la el şi nu acţionează după impuls. Consecvenţa este esenţială pentru disciplinarea unui copil.

Evitarea negaţiei. Atunci când copilul îţi dă o replică, evită ca primul cuvânt pe care îl spui să fie "nu". Chiar dacă nu este de acord, nu îi anula opiniile. Poţi să răspunzi cu "este posibil să fie aşa", "înţeleg ce vrei să spui, însa eu cred că...", "la ce te referi, mai exact?", "de ce simţi asta?". Aceste întrebări trebuie adaptate automat la vârstă, pentru că, la 3 ani, nu vei avea discuţii foarte complexe.mama si copil in naturaAnalizarea regulilor. Nu doar găsirea unei tehnici pentru disciplinare este cheia, ci şi analizarea limitelor pe care vrei să le trasezi. Înainte de toate, trebuie să te întrebi ce îţi doreşti de la copilul tău şi de ce îţi doreşti acele lucruri. Este posibil ca semnificaţia disciplinei, pentru tine, să fie total diferită de cea a altor părinţi. Asigură-te că nu ai aşteptări nerealiste, iar cerinţele tale nu sunt reflexia unor nemulţumiri personale şi că nu repeţi un tipar ineficient, văzut la proprii părinţi sau la prieteni. Uneori, chiar dacă părinţii condamnă anumite comportamente, le adoptă în mod inconştient. 

Procesul de educare este unul complex, nefiind vorba doar despre cum modelezi copilul ca şi individ, ci şi despre felul în care te dezvolţi tu, ca adult. Adaptarea la situaţii noi, responsabilitatea de a lua decizii pentru viaţa copilului tău, te ajută în dezvoltarea ta personală. Un copil poate fi cel mai frumos mod prin care tu poţi deveni un om mai bun.

 

Articolul urmator
3 tipuri de parenting care duc la copii anxioși
3 tipuri de parenting care duc la copii anxioși

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    In sfarsit, atitudinea potrivita cu privire la mamicile care alapteaza in public
    In sfarsit, atitudinea potrivita cu privire la mamicile care alapteaza in public

    Ador simplitatea, scrisul grabit si micuta fata zambitoare de la sfarsit. Dar cel mai mult, pe langa faptul ca e o idée britanica, iubesc mesajul. Recent, in Cheltenham, Anglia a...

    O tânără de 18 ani a decis că aceasta este vârsta potrivită pentru a se opri din a mai avea copii
    O tânără de 18 ani a decis că aceasta este vârsta potrivită pentru a se opri din a mai avea copii

    Tylar Fertuck, o tânără din Canada, a născut-o pe fiica sa la 16 ani, iar pe fiul ei la 17. Deși abia a trecut de vârsta majoratului, are deja doi copii și plănuiește să...

    „La ce se reduce viața ta dacă nu faci un copil?” - teama părinților că ai lor copii rămân singuri dacă nu fac copii
    „La ce se reduce viața ta dacă nu faci un copil?” - teama părinților că ai lor copii rămân singuri dacă nu fac copii

    Cuplurile de tineri căsătoriți sunt adesea supuse unui amplu și foarte indiscret interogatoriu privind decizia partenerilor de a face copii și de a „intra în rândul...

    Cea mai potrivită diferență de vârstă între frați
    Cea mai potrivită diferență de vârstă între frați

    Când e cel mai bun moment să faci al doilea copil? Descoperim împreună care sunt avantajele și dezavantajele de a avea doi copii cu o diferență de vârstă mică,...

    O țară întreagă se uită în ochii părinților ai căror copii au murit de Covid și spune: "Oricum erau bolnavi..."
    O țară întreagă se uită în ochii părinților ai căror copii au murit de Covid și spune: "Oricum erau bolnavi..."

    Nu am văzut popor mai cinic și mai egoist decât noi! Nu ne pasă deloc! Dacă nu suntem direct afectați, de ce să ne intereseze de cei din jurul nostru? Ieri au murit doi copii din...

    Imaginile disperării părinților ucrainieni
    Imaginile disperării părinților ucrainieni

    V-ați fi imaginat, dragi părinți, pe când memorați lecții de istorie la școală, cu date care marcau începutul unui război că veți trăi pe pielea voastră un astfel de...

    Nu vreau să plătesc chirie, așa că locuiesc într-o magazie din curtea părinților mei
    Nu vreau să plătesc chirie, așa că locuiesc într-o magazie din curtea părinților mei

    Cred că mulți dintre noi știm cât de scumpă este chiria, mai ales în ultimul timp. Această tânără din SUA a decis că nu vrea să plătească sume exorbitante pe...

    Școlile nu mai au voie să ceară informații despre locul de muncă, ocupația sau profesia părinților
    Școlile nu mai au voie să ceară informații despre locul de muncă, ocupația sau profesia părinților

    Profesorii diriginți și învățătorii nu îi vor mai întreba pe părinții elevilor unde lucrează, ce funcție sau ce meserie au! Ministerul Educației a transmis, joi,...

    © 2024 Qbebe