„Cum să-ți pui copilul de 2 ani la treabă?" Nu îl pun „la treabă", îl responsabilizez

Cât de mare trebuie să fie un copil astfel încât să fie responsabil de anumite sarcini în gospodărie? Când este un copil prea mic să curețe după el și care ar fi vârsta ideală pentru a învăța regulile de bază ale întreținerii unei case?

Cunoaște cel mai bine acest lucru o mamă care mărturisește că fiica ei în vârstă de 2 ani are responsabilități în gospodărie, și încă unele destul de… importante.

Mama a trasat sarcini clare pentru fetița ei care nu a împlinit încă vârsta de 2 ani

„Prima oară când i-am spus fiicei mele să curețe după ea, a râs de mine. Bine, avea 13 luni, așa că a clipit și s-a îndepărtat pentru a face și mai multe ravagii în altă cameră. Treptat, după acest gest, pe măsură ce se apropie celebrarea împlinirii vârstei de 2 ani, am găsit modalități prin care să o responsabilizez cu treburile casnice, toate cu scopul de a-i arăta în cele cum funcționează familiile și de regulă comunitățile. Atunci când fiecare are parte lui de treabă și propria responsabilitate, totul merge ca pe roate.

Pentru mine este important că fiica mea prețuiește nu numai rolul ei în familie, ci pune mare accent pe contribuția pe care o aduce întregii comunități, doar prin simplul fapt că mă ajută să avem grijă de casa noastră. Desigur că fiecare copil se dezvoltă diferit și vor exista și excepții, dar pentru noi aceste cinci treburi casnice îmi ajută fiica să învețe munca în echipă și să fie mai independentă”, mărturisește mama.

Copiii care își ajută părinții în treburile casnice au șanse mai mari să fie adulți de succes

Cinci treburi simple pentru copiii mici

1. Strângerea jucăriilor

Copiii trebuie să înceapă de mici să-și strângă jucăriile cu multă răbdare și cu sarcini clare. Părintele trebuie să îi spună și să îi exemplifice ce are de făcut. Spre exemplu: „pune-ți cuburile în geanta roz” sau „adună jucăriile din camera de zi” ori chiar „pune toate puzzle-urile în cutia lor”. Uneori părinții trebuie să exemplifice copilului ce are exact de făcut pentru ca aceasta să imite și ulterior să termine sarcina.

În cazul în care refuză să-și strângă jucăriile, la următoarea cerință pe care o are, spre exemplu să iasă afară, părintele o poate condiționa și poate spune: „Da, ieșim, dar mai întâi trebuie să îți strângi jucăriile”. Și ulterior pe chipul copilului se va vedea un sentiment de mândrie pentru că a reușit să facă ceea ce i s-a spus și pentru că astfel a obținut ceea ce și-a dorit.

2. Ștergerea feței și a mânuțelor după masă

Copiii care sunt suficienți de mari încât să se șteargă singuri pe mânuțe și să își șteargă murdăria de pe față după ce mănâncă, o pot face fără probleme cu un șervețel umed sau se pot spăla la chiuvetă. De asemenea, cu un șervețel umed, părinții le pot arăta cum să șteargă scaunul de masă sau locul unde au mâncat.

3. Strângerea pantofilor și punerea acestora la locul potrivit

Copiii își pot strânge pantofii după ce se descalță la ușă și își pot pune încălțămintea în locul special conceput pe hol, astfel încât părinții să nu se împiedice atunci când intră în casă cu sacoșa de cumpărături în mână. Această rutină de a scoate și de a pune pantofii la locul lor este benefică pentru copii.

Treburile casnice adaptate varstei copilului tau

4. O mână de ajutor oferită în grădină

Pentru familiile care locuiesc la curte sau au o grădină, copiii pot fi implicați în sarcinile ce implică îngrijirea grădinii, creșterea plantelor, udarea acestora, elemente de bază în ceea ce privește grădinăritul. Odată ce legumele, fructele și ierburile încep să crească, copiii pot fi lăsați să le culeagă, pentru ca părinții să le pregătească o masă delicioasă.

5. Curățarea suprafețelor după ce au făcut murdărie

Fie ca au murdărit față de masă după ce au pictat, au dat mâncare pe jos sau au mâzgălit scaunul de bucătărie, au vărsat apa câinelui sau au scuipat ceva pe podea, copiii trebuie să strângă după ei. Bineînțeles, copiii vor fi ajutați de părinții care vor veni în urma lor cu mătura, aspiratorul, mopul și o cârpă curată pentru a finaliza treaba dacă este necesar.

Așadar, vârsta de 2 ani nu este deloc prea mică pentru ca micuții să contribuie la bunăstarea familiei, la curățenia în casă și la diferite alte treburi, făcându-și părinții mândri și tratând totul ca pe o joacă.