X

Gestionarea modulelor cookie pe site-ul Qbebe.ro

Acest site utilizează cookie-uri. Acceptând cookie-urile, veți putea naviga în cele mai bune condiții.

Accept Politica de Cookie

7 comportamente ale copilului pe care este periculos să le ignori

de Otilia Geavlete

În general, este indicat să ignori anumite comportamente negative ale copilului, în special cele nesemnificative. În felul acesta, te asiguri că ele vor diminua în timp. Copilul este dornic de atenție și, dacă nu o obține cu astfel de comportamente, tinde să le abandoneze. Este ceea ce se cheamă "stingerea" sau "extincția" comportamentelor negative. Metoda ignorării poate fi folosită cu succes la copiii care fac mici crize în magazine, se plâng mereu că se plictisesc sau aruncă intenționat câte un cuvânt provocator, trăgând cu coada ochiului să vadă ce spui. Dar sunt și comportamente ale copiilor pe care nu este indicat să le ignori, ba chiar ar putea fi periculos să nu le bagi în seamă.

Copiii fac o mulțime de lucruri trăznite și, câteodată, ajungi la capătul răbdărilor încercând să le stai în cale. În mod paradoxal, cu cât îi bagi mai mult în seamă, cu atât par mai hotărâți să repete năzbâtiile pe care tu încerci să le interzici. Te surprinde? Explicația este destul de simplă: copiii vânează atenția, indiferent că apare sub formă de cicăleală sau critici. Specialiștii spun că este mai bine să ignori acele comportamente de care vrei să-l dezbari pe copil. După un timp, văzând că nu are succes în a-ți capta interesul, acesta va fi dispus să le abandoneze. Dar nu este totdeauna valabil: sunt comportamente din care copilul obține și alte satisfacții decât atenția ta. De aceea, nu va renunța prea ușor la ele. Astfel de comportamente sunt cele mai riscante și nu trebuie, în nici un caz, ignorate.

copil obraznic

1. Minciunile copilului

La început, sunt mici exagerări, minciuni nevionovate, de exemplu când copilul susține că a alergat un kilometru într-un minut sau că a mâncat toate legumele de pe farfurie, când abia s-a atins de câteva boabe de mazăre. Acestea fac parte din modul puțin fantastic de a gândi al copilului, în special la vârste mici, sub patru ani. În primii ani de viață, copilul nu face o diferență clară între adevăr și minciună, nici nu-și dă seama că dorințele și fanteziile lui nu corespund neapărat cu realitatea. Problema începe când copiii mai mari ascund adevărul în mod intenționat, pentru a fi mai bine văzuți sau pentru a trece sub tăcere comportamente nu tocmai potrivite. Astfel de minciuni nu trebuie ignorate . Trebuie să-i explici copilului ce înseamnă minciuna și să-l ajuți să înțeleagă de ce nu este în regulă să mintă. Încurajează-l să fie onest și laudă-l atunci când spune adevărul, mai ales dacă acest adevăr îi aduce necazuri. Poți să-i povestești mici istorii cu tâlc, precum "Baiatul care a strigat "Lupul!", pentru a-l ajuta să înțeleagă că exagerarea poate fi în detrimentul său. Nerezolvată, problema minciunii poate duce la situații mai grave, inclusiv la școală și în grupurile din care face parte copilul. Creează mediul propice pentru ca cei mici să spună adevărul, fără să se teamă foarte tare de consecințe. În cazul în care copilul evită cu orice preț să ți se destăinuie și are tendința de a minți, ori de câte ori i se pare că va intra în necaz, atunci există o problemă la nivelul relației tale cu el. Frica excesivă de părinți reprezintă o problemă mai mare decât minciuna copilului și va trebui mai întâi să vindeci acest comportament, dacă vrei să ai parte de sinceritatea copilului tău.

2. Comportamentele agresive

Violența copilului față de ceilalți nu trebuie, în nici un caz, ignorată. Furia este un sentiment natural și copilul trebuie ajutat să și-o exprime în condiții de siguranță, fără să rănească alte persoane. Dar comportamentele agresive sunt, de regulă, învățate și trebuie să găsești cheia unei astfel de purtări. Poate copilul repetă ce a văzut în familie, poate a fost la rândul să agresat la școală ori în altă parte și a învățat să se comporte agresiv, ca un mecanism de apărare. Dacă părinții au probleme cu gestionarea furiei, copilul poate avea, la rândul său, o purtare violentă. În această situație, părinții sunt primii care trebuie să învețe să-și gestioneze emoțiile în mod eficient, altfel nu pot cere de la copil o purtare diferită. Pentru a gestiona violența copilului este nevoie de reguli clare și de constanță din partea părinților; nu poți să ignori într-o zi comportamentul agresiv, iar în alta să pedepsești copilul pentru purtarea sa.

Atitudinea ta față de agresivitatea lui trebuie să fie aceeași mereu, moderată, dar fără a tolera în nici un fel violența. Copilul are nevoie de îndrumare pentru a învăța să-și gestioneze emoțiile și trebuie să învețe consecințele faptelor sale. Atunci când lovește alți copii sau are un alt tip de comportament agresiv, trebuie îndepărtat din locul respectiv și lăsat să se calmeze. Dacă este nevoie, se poate folosi un anumit spațiu pentru time-out, care să fie spațiul constant de liniștire a copilului. Discuțiile cu acesta trebuie făcute doar în condiții de calm, atât din partea copilului, cât și a părintelui. Trebuie să existe întotdeauna consecințe adecvate ale comportamentelor violente (plecat de la locul de joacă, întreruperea vizitelor, dacă purtarea agresivă are loc pe parcursul acestora, un sistem de recompense și sancțiuni, pentru motivarea copilului să renunțe la comportamentul agresiv, asumarea unor responsabilități convenite împreună cu părinții, etc)

3. Tendința de a-i întrerupe pe ceilalți

intrerupere

În mintea copilului tău, lucrurile pe care el trebuie să le spună sunt cele mai importante din lume și se întâmplă adesea să nu realizeze că alte persoane au nevoi la fel de importante ca ale sale. Așa că, deși i-ai spus în numeroase rânduri să aștepte un moment în care poate interveni politicos în conversație, de multe ori nu-și amintește acest lucru. De aceea, este important să stabiliți împreună semnale prin care copilul să-ți atragă atenția că vrea să vorbească sau tu să-i arăți că ai înțeles că are nevoie de tine și îi vei da atenție curând. Prin astfel de semnale îi vei putea sesiza copilului când este momentul potrivit pentru a intra în vorbă, iar dacă el respectă regulile, este bine să-l lauzi, pentru a-i întări comportamentul pozitiv. Ține minte că perioada de timp în care copilul poate respecta regula de a nu intra în vorbă variază de la o vârstă la alta, iar la trei-patru ani nu trebuie să te aștepți la mai mult de câteva minute de pauză din partea sa. Pe măsură ce crește, poți mări intervalul de așteptare până să răspunzi la întreruperile copilului.

4. Furtul

Aceasta este o problemă mai des întâlnită decât ne-am aștepta, în special la copiii de vărste mici, dar se poate extindepână în adolescență, dacă nu se iau măsuri adecvate. Copiii foarte mici iau adesea diverse lucruri, fără să înțeleagă că nu le aparțin și că nu este bine să le iei fără să plătești pentru ele. Copiii școlari sunt conștienți că nu trebuie să ia ceva fără să plătească sau fără să ceară voie, dar o fac de multe ori pentru că încă nu se pot controla. În cazul copiilor mai mari sau adolescenților, acesta poate fi un obicei dobândit în anumite anturaje, pe care îl consideră provocator și interesant, ori o dovadă de rebeliune. Furtul poate să apară și la copiii care au nevoie de atenție sau ca o manifestare a unei stări de furie. Nu în ultimul rând, unii copii fură pentru că își doresc anumite lucruri pe care nu și le permit, cum ar fi hainele de firmă sau obiectele scumpe. Indiferent de motiv, părinții trebuie să ajungă la rădăcinile problemei și să încerce să o rezolve, înainte de a deveni un obicei permanent. În cazul copiilor foarte mici, părinții trebuie să le explice că este greșit să furi, adică să iei ceva fără să plătești, că faci rău altcuiva atunci când furi. Copilul trebuie învățat să înapoieze lucrurile furate sau să plătească pentru ele. și să-și ceară iertare pentru că le-a luat. Copiii școlari trebuie, de asemenea, să înapoieze obiectele furate și să înțeleagă mai bine consecințele faptelor lor. Poate fi util, în acest caz, să urmărescă filmulețe legate de delincvența juvenilă sau chiar să vorbească cu o persoană din poliție. Dacă copilul nu arată dorința de a-și schimba comportamentul și nu înțelege de ce este greșit să furi, poate fi necesar să participe și la ședințe de consiliere psihologică. În cazul adolescenților, consecințele trebuie să fie și mai stricte. Părintele care descoperă că adolescentul a furat din magazin, poate merge cu acesta să înapoieze obiectele furate la departamentul de pază, să explice ce s-a întâmplat și să-și ceară iertare. Jena pe care o produce o astfel de sancțiune poate servi ca lecție adolescentului, pentru a-și modifica purtarea.

5. Lipsa de respect

La copiii mai mici, unele comportamente precum micile obrăznicii sau faptul că răspund adulților și folosesc un limbaj mai colorat sunt trecute cu vederea, ba chiar, uneori, sunt considerate drăgălașe. Dar acestea pot fi rădăcinile lipsei de respect de mai târziu. Pe măsură ce cresc, copiii pot prezenta comportamente mai evidente, ce denotă lipsă de respect, precum ignorarea adulților, tendința de a răspunde părinților și altor persoane mai în vârstă, ironii și sarcasme, inclusiv în relația cu profesorii, chiar comportamente mai problematice, precum agresivitate la adresa anumitor adulți. Părinții trebuie să ia măsuri imediate în cazul acestor comportamente, înainte de a deveni grave și a crea probleme majore în viața copilului. Este necesar să discute cu copilul și să-i arate de ce este greșit să tratezi alte persoane fără respect, să-i explice care sunt consecințele comportamentului său și să folosească un sistem de avertizare, urmat de consecințe adecvate în funcție de gravitatea situației. Dacă avertismentele nu funcționează, părinții trebuie să aplice consecvent regulile pe care le stabilesc chiar împreună cu copilul: întreruperea anumitor privilegii, pentru o perioadă de timp; asumarea de către copil a responsabilității pentru efectele lipsei sale de respect (va merge să ceară iertare persoanelor jignite, va aduce reparații în cazul în care a provocat anumite prejudicii mai grave, își va asuma o pedeapsă, etc.)

6. Rivalitatea între frați

Deși nu pare la fel de gravă ca alte comportamente, gelozia fraternă poate fi sursa multor probleme. În general, rivalitatea între frați este determinată de lupta pentru atenția părinților. unul dintre comportamentele părintești care afectează profund un copil este favorizarea unui frate în detrimentul altuia. Încurajarea competiției între frați reprezintă, de asemenea, o eroare în strategia de parenting, care poate avea efecte profund negative pe termen lung, alterând relația fraternă. În cazul în care observă rivalități între frați, părinții trebuie să găsească rădăcina problemei și să se asigure că copiii nu se rănesc și nu-și provoacă suferință, fizică sau psihică. Este necesar ca frații să primească aceeași atenție și să fie încurajați să colaboreze, să-și respecte sentimentele și să se simtă ca o adevărată echipă. Fiecare dintre ei trebuie să aibă parte de un timp special cu părinții; acest lucru este esențial pentru armonia familială.

7. Comportamentele de risc: fumat, consum de droguri sau alcool

comportamente risc

Există o serie de comportamente riscante pe care copilul le poate încerca, în special în adolescență, ca urmare a infleunțelor pe care anturajul le are asupra sa. Cel mai frecvent poate să apară fumatul sau consumul de substanțe. Deși acestea sunt practici mai mult sau mai puțin obișnuite, în anumite găști și nu conduc totdeauna la efecte majore, sunt și situații când riscul devine foarte mare, iar adolescentul poate trece de la manifestări teribiliste la adevărate dependențe. Mulți adolescenți consideră că au o scuză în dorința lor de a trăi diferite experiențe:. "Doar încerc și eu!", spun ei, când vine vorba de alcool sau de droguri. Dar linia de demarcație dintre "încercare" și "adicție" este destul de subțire, așa că părinții trebuie să fie vigilenți și să urmărească semnele abuzului de substanțe la adolescent.

Chiar dacă nu pot stopa complet un obicei precum fumatul, este necesar ca părinții să aibă un minim control asupra unor astfel de comportamente. În cazul în care anturajul copilului este dăunător, părinții trebuie să facă tot posibilul pentru a întrerupe legăturile acestuia cu respectivul grup. Cu toate acestea, este necesar să procedeze cu prudență, pentru a nu trezi reacții de revoltă, care pot avea efecte mai periculoase. În caz că observă semne de dependență de substanțe, este necesar ca părinții să apeleze cât mai urgent la ajutor medical și psihologic, pentru a nu ajunge la o situație din care este mult mai greu de ieșit.


Surse: https://famisafe.wondershare.com; https://www.verywellfamily.com; https://aptparenting.com

 

Noutati de la Qbebe

INSCRIE-TE la newsletter-ul Qbebe si primesti ultimele noutati.

Email
Data nasterii bebelusului    
 

Articole asemanatoare

Ce faci cand copilul spune NU la orice? Ce faci cand copilul spune NU la orice?
Ticurile la copii Ticurile la copii
Copilul meu are ADHD: cum il ajut? Copilul meu are ADHD: cum il ajut?
De ce mint copiii De ce mint copiii

Articole Lifestyle

Urmează toamna inimilor frânte. 5 cupluri din zodiac se destramă pe neașteptate Urmează toamna inimilor frânte. 5 cupluri din zodiac se destramă pe neașteptate
Momentul adevărului! 6 modele de pantofi care nu se mai poartă în sezonul următor Momentul adevărului! 6 modele de pantofi care nu se mai poartă în sezonul următor
Spunem adio unghiilor într-o singură culoare! 8 manichiuri de încercat neapărat Spunem adio unghiilor într-o singură culoare! 8 manichiuri de încercat neapărat
Fă-l să te caute în funcție de zodie Fă-l să te caute în funcție de zodie

Alte articole care te-ar putea interesa

Editorial Qbebe
scris de Gabriela Paladi
Vocea Alexandrei trebuie auzită! Înregistrările audio de la 112 sunt publice și un exemplu de așa NU, niciodată!Pentru că vocea Alexandrei trebuie auzită și trebuie să devină o voce colectivă a tuturor părinților care sunt revoltați de ceea ce s-a întâmplat. Nu doresc să dramatizez momentul acesta epuizant din istoria...

Lista gradinite

Cauta o gradinita in orasul tau

Retete culinare
Editorial Qbebe
scris de Cristina Fotescu
Recenzie carte: Programul de 90 de minute de somn pentru bebelusiAuzisem ca este bine sa scrii si lucruri pozitive dar si negative intr-o recenzie ... Dar am decis sa scriu in stilul meu, asa ca am preferat sa scriu totul la scurt si la obiect. Prin urmare: 1. Foarte util planul NAPS...
Qbebe Horoscop saptamanal
Qbebe Funny

Naste natural

Atentie, este sezonul tantarilor! Iata cat de periculosi pot sa fie pentru o femeie insarcinata

Atentie, este sezonul tantarilor! Iata cat de periculosi pot sa fie pentru o femeie insarcinata

Vara este anotimpul preferat de tantari
MAI MULT

Tot ce trebuie sa stii despre amniocenteza si riscurile ei

Tot ce trebuie sa stii despre amniocenteza si riscurile ei

Amniocenteza este un tip de investigatie care se realizeaza in timpul sarcinii,
MAI MULT

9 mituri surprinzatoare despre testele de sarcina pe care trebuie sa le stii

9 mituri surprinzatoare despre testele de sarcina pe care trebuie sa le stii

Despre testele de sarcina s-au propagat cateva mituri, precum ca sarcina ti se
MAI MULT

Bebee

alaptare

Cât se alăptează un nou-născut?

Alăptarea este modul prin care un nou-născut este hrănit de către mama sa cu
MAI MULT

Cum-tratăm-scurgerile-vaginale-din-timpul-sarcinii

Cum tratăm scurgerile vaginale din timpul sarcinii

Scurgerile vaginale sunt secreţii ale organelor genitale, cu rol de apărare
MAI MULT

Înotul-dezvoltă-copiii-într-un-mod-armonios

Înotul dezvoltă copiii într-un mod armonios

Beneficiile înotului sunt nenumărate, iar cei mici ar trebui să învețe de
MAI MULT

Cele-mai-grele-luni-de-sarcină-sunt-primele-3----află-de-ce

Cele mai grele luni de sarcină sunt primele 3 – află de ce

Perioada sarcinii este foarte frumoasă, dar în același timp și delicată.
MAI MULT

sigur.info-fii sigur pe net