Totul despre testarea alergologica cutanata

Testarea alergologica cutanata constituie un procedeu de depistare/confirmare a alergiilor, realizat prin aplicarea unui extract de alergen pe piele, prin razuirea sau inteparea pielii pentru a permite expunerea si apoi prin urmarirea reactiei pielii; cel mai des se realizeaza prin injectarea alergenului sau prin aplicarea acestuia pe un plasture ce trebuie purtat o anumita perioada de timp. Procedurile se desfasoara intr-un mediu restrans, controlat, pentru a putea gestiona eventuale complicatii nedorite si implica in general antebratul sau spatele (dar poate fi vorba si de coapsa). Coroborate cu istoricul medicul si alte analize specifice, aceste teste pot verifica daca o substanta atinsa, respirata sau ingerata cauzeaza simptomele de alergie.

De ce se realizeaza?

Informatiile oferite de aceste teste ajuta medicul (alergolog) sa elaboreze un plan de tratament ce include evitarea alergenului/alergenilor, medicatie specifica sau imunoterapie (vaccinare). Iata ce afectiuni alergologice poate identifica: febra fanului (rinita alergica), astm alergic, dermatita (eczema), alergii alimentare, alergie la penicilina, alergie la veninul de albina, alergie la latex.

Pentru persoanele care nu doresc aceste teste cutanate, exista si posibilitate efectuarii unor teste sanguine (anticorpi - imunoglobulina E), insa acestea sunt mai putin sensibile decat primele si mai costisitoare. Retineti ca in general testele cutanate sunt concludente pentru diagnosticarea alergiilor la substante aeriene, cum sunt polenul, blana de animale si acarieni; in ceea ce priveste alergiile alimentare, din cauza caracterului complex de care dispun, impun proceduri/teste suplimentare.

Cand nu sunt indicate?

In general, aceste tipuri de teste prezinta siguranta atat pentru adulti, cat si pentru copii de toate varstele, inclusiv bebelusi. Insa, in anumite conditii, nu sunt recomandate, dupa cum urmeaza:
-ati suferit in trecut o reactie alergica severa, cunoscuta sub denumirea medicala de anafilaxie; in acest caz si o mica cantitate de substanta poate declansa o reactie potential fatala
-urmati o medicatie ce influenteaza rezultatele; aceasta include antihistaminice, antidepresive si unele medicamente pentru arsurile de stomac (aciditate gastrica). De aceea este important sa le comunicati medicului care va stabili daca le puteti urma sau trebuie sa suspendati o perioada tratamentul pentru test
-suferiti de anumite boli ale pielii (cum sunt eczema severa sau psoriazis) care afecteaza zone mari ale pielii de pe brate si spate (unde are loc testare), pielea nu poate fi suficient de neteda/curata pentru un test concludent. Alte afectiuni ale pielii, cum este dermatografismul, pot conduce la rezultate neconcludente.

Care este procedura?

Procedura variaza in functie de tipul de test cutanat pe care-l realizati, in principiu fiind vorba de trei: test prin intepare (prick test), test intradermic (in special pentru alergie la veninul insectelor si penicilina) si test epicutanat (patch test).

Primul din ele (prick test) este si cel mai des utilizat si consta in examinarea prealabila a pielii de pe antebrat sau spate (antebratul la adulti, spatele la copii) de catre medic/asistenta medicala si dezinfectarea sa. Apoi sunt delimitate cu un marker/carioca portiuni ale pielii pentru a identifica fiecare alergen testat si o picatura din fiecare extract este pozitionat in cadranul corespunzator. Se utilizeaza un instrument mic cu ac (lanteta speciala sterila) pentru a insera extractul in stratul superior al pielii (epiderma). Pentru a verifica daca pielea voastra reactioneaza normal, doua substante suplimentare sunt introduse in epiderma si anume: histamina (la majoritatea persoanelor cauzeaza un raspuns; in caz contrar testul nu va evidentia nicio alergie chiar daca suferiti de una) si glicerina sau solutie salina (la majoritatea persoanelor nu cauzeaza nicio reactie; daca reactionati la ele inseamna ca aveti o piele sensibila si rezultatele trebuie interpretate cu precautie pentru a evitate pe cele fals pozitive). Dupa un interval de 15 minute se verifica reactia pielii; daca este prezenta, va aparea o umflatura rosie, care provoaca mancarime, a carei dimensiune este masurata. Dupa inregistrarea rezultatelor, la final pielea este curatata de urmele de marcaj.
Retineti ca testul prick nu implica o injectie si nu cauzeaza sangerare, disconfortul resimtit fiind de scurta durata; numarul de substante testate deodata poate ajunge si la 40 si este util pentru polen, mucegai, blana de animale, acarieni si alimente.

Testul intradermic (IDR) consta in examinarea si curatarea pielii, o mica cantitate de alergen este injectata chiar sub piele in brat, in mod similar unui test pentru tuberculoza. Dupa aproximativ 15 minute se verifica prezenta unei reactii alergice.

Testul epicutantat consta in aplicarea unui alergen (intre 20-30 de extracte de substante ce includ latex, medicamente, parfumuri, conservanti, coloranti, metale si rasini) pe un plasture care este apoi amplasat pe piele (poate indica factorul declansator al unei dermatite de contact). In cazul in care anticorpi alergici se afla in organism, pielea va deveni iritata si va cauza mancarime, asemenea unei intepaturi de insecta, ceea ce inseamna ca sunteti alergici la substanta respectiva. Este indicat ca pe perioada purtarii plasturilor sa evitati imbaierea/inotul sau alte activitati care cauzeaza transpiratie abundenta. Retineti ca acest test se realizeaza in cadrul unui cabinet medical, iar rezultatele sunt interpretate de un specialist. Desi atat testul patch, cat si cel prick dureaza 20-40 minute pentru a fi efectuate, in cazul celui de-al doilea rezultatele se interpreteaza imediat (in decurs de 15-30 minute), in timp ce primul implica o perioada de 48 ore pentru interpretare corecta, bazandu-se tocmai pe reactii alergice intarziate (chiar si in aceasta situatii se intalnesc reactii tardive ce apar dupa 72 - 96 ore).

Cum sa va pregatiti?

Este important sa transmiteti medicului care va efectua testul toate medicamentele pe care le urmati, inclusiv cele fara reteta. Din moment ce medicamentele pentru alergii, in special antihistaminicele opresc reactiile alergice, nu trebuie sa le luati cu cateva zile inainte de test (pana la 10 zile) si sa discutati cu medicul oportunitatea suspendarii tratamentului (deoarece unele dintre ele nu pot fi intrerupte fara a afecta starea de sanatate, exista si teste separate de control ce pot determina daca acestea influenteaza in vreun fel rezultatele). Inainte de testare, medicul va va solicita istoricul medical, simptomele si istoricul familial cu privire la alergii, putand realiza si o examinare fizica (pentru a exclude alte afectiuni). Va va adresa intrebari cu privire la eventuale boli din trecut/prezente, stil de viata si obiceiuri alimentare.

Trebuie sa stiti ca unele medicamente suprima reactiile alergice, impiedicand pielea sa ofere rezultate certe, in timp ce altele cresc riscul de a dezvolta o reactie alergica severa. Iata ce medicamente pot influenta rezultatele: levocetirizina si desloratadina, loratadina, difenhidramina, clorfeniramina, cetirizina si fexofenadina - antihistaminice, nortriptilina si desipramina - antidepresive, cimetidina si ranitidina - aciditate gastrica, omalizumab - astm (acest medicament influenteaza rezultatele timp de 6 luni sau chiar mai mult chiar dupa ce incetati administrarea sa, desi majoritatea medicamentelor persista in organism timp de cateva zile-saptamani).

Siguranta testelor

Desi doar cantitati mici de alergeni sunt introduse in corp, un test alergologic cutanat este sigur cand este realizat corespunzator, reactii sistemice fiind rare. Cel mai des efect advers consta in inflamarea, inrosirea si mancarimea ulterioara locala (poate aparea in timpul testarii sau dupa mai multe ore, persistand pana la cateva zile). Rareori apar reactii alergice severe, imediate, de aceea este important sa fie realizate intr-o unitate medicala care poate interveni prompt in caz de nevoie. Desi apar rar, se intalnesc si false rezultate negative (rezultate eronate care indica ca nu sunteti alergici, desi sunteti), dar si fals pozitive. In cazul acestora din urma, este vorba de un procent de 50-60% si apar din 2 motive: deoarece cand mancati, sistemul digestiv descompune treptat proteinele in bucati mici, in consecinta proteinele alergene pot fi atat de mici incat anticorpii IgE nu-i pot detecta; insa testele de sange si cele cutanate nu pot imita procesul digestiv, proteinele aplicate fiind mai mari decat cele din sistemul digestiv si deoarece unele membre ale unei familii de plante dispun de proteine similare; de exemplu daca sunteti alergici la alune, pot aparea rezulte pozitive si la alte leguminoase, chiar daca nu ati intampinat probleme (reactivitate incrucisata).

Dupa testare

Dupa testarea alergologica cutanata, orice extracte si coloranti sunt curatati de pe piele si o crema usoara cu cortizon poate fi aplicata pentru a calma mancarimea excesiva. In cazul rezultatelor pozitive, inseamna ca sunteti alergici la substanta respectiva, de obicei cu cat sunt mai mari umflaturile, cu atat este mai crescuta sensibilitatea; rezultatele negative inseamna ca probabil nu sunteti alergici la un anumit alergen. Medicul va utiliza rezultatele pentru a crea un plan de tratament ce poate include medicamente (antihistamince, decongestionante, spray nazal sau picaturi de ochi), imunoterapie, modificari in stilul de viata/mediul in care locuiti sau ale alimentatiei. Prin identificarea alergenilor, puteti tine sub control simptomele, insa este important sa evitati/limitati contactul cu acestia si sa urmati intocmai indicatiile medicului.

Retineti insa ca pot aparea rezultate fals negative sau fals pozitive deoarece corpul poate reactiona diferit in functie de circumstante si impun repetarea testelor. Daca resimtiti in urma testului febra, ameteala, wheezing, scurtarea respiratiei, iritatie excesiva, umflarea fetei/limbii/gurii sau dificultate in inghitire, trebuie sa apelati de urgenta la medic.

Domnul doctor Ovidiu Berghi, medic specialist Alergologie si imunologie clinica - clinicile Anima:

"Testarea cutanata alergologica este de 2 tipuri: prick si patch. Testarea cutanata alergologica prick este reprezentata de aplicarea pe pielea antebratului de solutii alergenice care ulterior sunt intepate separat cu dispozitive speciale numite lantete. Raspunsul poztiv este reprezentat de aparitia unei umflaturi rosii si pruriginoase la cateva minute. Testarea poate fi efectuata la orice varsta, dar exista experti in domeniu care o recomanda dupa 5 ani. Un test pozitiv implica existenta in sange a unor proteine specifice (anticorpi IgE) fata de componente specifice din extractul respectiv. Rezultatul testului poate fi modificat de administrarea concomitenta de medicamente antihistamince, psihiatrice (teste fals negative) sau de un tip de urticarie (dermografism) care poate interpretarea acestora extrem de dificila datorita iritatiei care apare dupa orice intepatura la pacientii cu acest tip de sensibilitate cutanata (teste fals pozitive). Un rezultat pozitiv (papula > 3 mm) certifica existenta rinitei, conjunctivitei sau astmului alergic la extractul respectiv. In principiu repetarea testetelor nu este necesara, doar in cazurile in care in timp se modifica simptomatologia. Identificarea unei alergii presupune tratamentul etiologic (desensibillizare ), simptomatic si nonfarmacologic (masuri de evictie a alergenilor acolo unde este posibil).

Testarea cutanata alergologica se foloseste pentru diagnosticarea dermatitei de contact alergice. Testele sunt reprezentate de geluri care contin alergeni care se aplica pe antebrat sau pe toracele posterior pentru 48 de ore dupa care se indeparteaza si se masoara eventulala reactie eczematoasa aparuta. Se mai fac citiri la 24 si 48 dupa indepartarea testelor. Un test pozitiv implica existenta unei sensibilizari cutanate de tip intarziat la substanta respectiva. Testarea poate fi influentata de tratamentul in zilele anterioare cu corticosteroid cutanat la locul aplicarii, aplicarea testelor pe o zona de piele inflamata. Conduita terapeutica o constitue evitarea contactului cutanat cu substanta respectiva si aplicarea locala de steroid topic incazul aparitiei leziunilor de tip eczematos."

Multumim domnului doctor Ovidiu Berghi pentru informatiile oferite.

Citeste si:

Astmul la copii: simptome si tratament 

Cele mai frecvente alergii la copii 

Surse:

www.webmd.com; www.mayoclinic.org; www.acaai.org; www.foodallergy.org; www.nlm.nih.gov; www.allergyuk.org