Videocapsula endoscopică: ce este și când este recomandată
În ultimul deceniu, procedurile de diagnosticare noninvazive au devenit din ce în ce mai populare, având în vedere că sunt sigure și nu sunt dureroase. Dintre astfel de proceduri face parte și videocapsula endoscopică, care permite medicilor să vizualizeze porțiuni ale tractului digestiv care nu sunt vizibile cu ajutorul altor investigații. Ca să știi exact ce avantaje și ce dezavantaje are utilizarea unei videocapsule endoscopice, discută cu un medic gastroenterolog.
Sari la
Ce este videocapsula endoscopică
Videocapsula endoscopică este o procedură care implică utilizarea unei camere wireless pentru a se obține imagini ale organelor de pe tractul digestiv. Această procedură este recomandată în special pentru examinarea intestinului subțire. În acest scop, trebuie să se înghită o capsulă cu dimensiunea similară unei vitamine. Capsula este dotată cu un transmițător, cu lumină și cu cel puțin o cameră video.
Pe măsură ce se deplasează pe tractul digestiv, videocapsula endoscopică poate înregistra în jur de 10.000 de imagini. Ulterior, această videocapsulă se elimină prin materiile fecale, de obicei în aprox. 24 de ore, și poate fi evacuată direct în toaletă. Deoarece este un dispozitiv medical de unică folosință, nu este nevoie să o recuperezi, cu excepția cazului în care este dotată cu un sistem intern de stocare a datelor.
Videocapsula endoscopică poate fi utilizată atât pentru adulți, cât și pentru copii și nu necesită anestezie ori sedare.
Când este recomandată videocapsula endoscopică
Medicii recomandă videocapsula endoscopică pentru:
- Detectarea cauzei/cauzelor responsabile de sângerările de la nivelul intestinului subțire;
- Diagnosticarea bolii celiace: această boală este autoimună și se referă la reacția inflamatorie a intestinului subțire după consumul produselor care conțin gluten;
- Diagnosticarea bolilor intestinale inflamatorii: videocapsula endoscopică se folosește adesea pentru detectarea porțiunilor iritate și inflamate ale intestinului subțire din pricina unor afecțiuni precum boala Crohn sau colita ulcerativă. Aceasta din urmă implică leziuni inflamatorii la nivelul mucoasei colonului și/sau rectului. Boala Crohn poate afecta orice segment din intestinul subțire sau gros;
- Detectarea polipilor intestinali;
- Examinarea esofagului;
- Stabilirea unui diagnostic după efectuarea altor investigații: când rezultatele obținute în urma altor investigații nu sunt clare, poate fi recomandată videocapsula endoscopică.
De asemenea, se poate recurge la videocapsula endoscopică în cazul în care un pacient nu tolerează sedarea folosită în cadrul colonoscopiei.
În același timp, medicii iau în calcul videocapsula endoscopică în situația în care un pacient se confruntă cu oricare dintre aceste manifestări:
- Crampe abdominale persistente;
- Diaree și/sau balonări frecvente;
- Greață și vărsături frecvente;
- Oboseală persistentă;
- Pierdere inexplicabilă în greutate;
- Sânge în materiile fecale.

Cum decurge procedura cu videocapsulă endoscopică
Pentru a înțelege ce se întâmplă de fapt când se recurge la videocapsula endoscopică, trebuie să ai în vedere următoarele etape:
Pregătirea pentru utilizarea videocapsulei
Înainte de efectuarea procedurii cu videocapsulă endoscopică, trebuie să respecți indicațiile primite de la medic, astfel:
- Nu mânca și nu consuma lichide după ora 22:00 în ziua de dinaintea procedurii: în general, este indicat să nu consumi alimente și băuturi cu 12 ore înainte de înghițirea videocapsulei endoscopice;
- Nu fuma cu 24 de ore înainte de procedură;
- În jurul orei 20:00, cu o zi înainte de procedură, ia un laxativ: medicul îți recomandă laxativul respectiv și îți spune cum să îl administrezi;
- Dacă este cazul, trebuie să te razi pe o porțiune de piele de la nivelul pieptului sau abdomenului pentru ca senzorii utilizați în cadrul procedurii, care primesc datele de la videocapsula endoscopică, să poată fi atașați corect;
- În ziua procedurii renunță la micul dejun;
- Poți să iei un mic dejun ușor în ziua de dinaintea procedurii;
- În funcție de locul în care se efectuează procedura cu videocapsula endoscopică, ți se poate permite sau nu să iei un prânz ușor cu o zi înainte de procedură: spre exemplu, o supă clară, un sandviș mic etc;
- Consumă doar lichide clare înainte de primirea laxativului de la ora 20:00: de exemplu, supă strecurată, apă, sucuri de fructe fără pulpă, ceai, băuturi pentru sportivi care nu sunt colorate etc. Trebuie să eviți laptele și alcoolul;
- În cazul în care urmezi un tratament, medicul îți poate spune să iei medicamentele importante cu aprox. 2 ore înainte de procedura cu videocapsula endoscopică sau îți recomandă să aștepți câteva ore de la înghițirea videocapsulei ca să le iei;
- Poartă îmbrăcăminte cât mai lejeră în ziua în care se efectuează procedura: pentru a fi suficient loc pentru electrozii și transmițătorul care preiau datele din videocapsulă.
Ce se întâmplă în cadrul procedurii propriu-zise
Principalele echipamente folosite în cadrul procedurii cu videocapsula endoscopică sunt:
- Senzorii care captează datele din videocapsulă: o parte din senzori sunt localizați în zona pieptului și abdomenului folosindu-se o substanță adezivă;
- O centură cu senzori: se pune pe talie;
- Un dispozitiv care înregistrează datele preluate de la videocapsulă: acest dispozitiv se prinde cu un ham care se atașează de unul dintre umeri.

Odată ce dispozitivele enumerate sunt pregătite, procedura decurge după cum urmează:
- Personalul medical activează videocapsula endoscopică;
- Înghiți videocapsula cu apă: în situația în care crezi că nu reușești să înghiți videocapsula, discută cu medicul care ți-a recomandat procedura. Uneori, poate fi indicat ca videocapsula să fie introdusă în stomac cu ajutorul unui tub subțire și flexibil numit endoscop.
Ce este de făcut după finalizarea procedurii
După ce înghiți videocapsula endoscopică, poți să pleci acasă/la locul de muncă și să reiei majoritatea activităților, cu excepția celor care implică efort fizic intens. Totodată, trebuie să eviți aceste demersuri:
- Să stai în preajma aparatelor utilizate pentru efectuarea RMN-urilor și în preajma oricărei zone cu câmpuri magnetice puternice;
- Să încerci să manipulezi dispozitivul care înregistrează ceea ce transmite videocapsula în momentul în care sesizezi că acesta nu mai funcționează: într-o astfel de situație, ia legătura cu medicul gastroenterolog din unitatea medicală în care ai efectuat procedura.
În plus, ține cont de indicațiile de mai jos:
- Nu consuma alimente și băuturi în primele 4 ore de la înghițirea videocapsulei endoscopice;
- Consumă doar apă în primele 4-6 ore de la înghițirea videocapsulei;
- Consumă doar lichide în primele 6-8 ore de la înghițirea videocapsulei;
- Poți să iei o gustoare ușoară după ce trec 8 ore de la înghițirea videocapsulei;
- Dacă ai dureri abdominale, greață sau vărsături în perioada în care videocapsula este în corp, solicită cât mai repede ajutor medical;
- Înapoiază echipamentul de înregistrare a datelor primite de la videocapsulă: în funcție de unitatea medicală în care efectuezi procedura, ți se poate solicita să înapoiezi echipamentul fie după 8-12 ore de la înghițirea videocapsulei, fie a doua zi dimineață.
Videocapsula endoscopică: riscuri și complicații
Dacă nu observi videocapsula endoscopică în materiile fecale în aceeași zi sau a doua zi de la efectuarea procedurii, nu trebuie să te îngrijorezi. În funcție de organism, videocapsula se poate elimina în următoarele câteva zile. Când aceasta nu este eliminată, dar nici nu provoacă diverse manifestări, medicul gastroenterolog îți spune să ai răbdare.
În cazul în care nu vezi videocapsula în cel mult 14 zile de la efectuarea procedurii, ia legătura cât mai repede cu medicul tău. Nu este exclus să ți se recomande o radiografie sau un examen CT pentru a se afla dacă videocapsula este încă în corp. De altfel, principalul risc al procedurii cu videocapsulă endoscopică este blocarea acesteia în intestinul subțire sau gros. Persoanele care suferă de boala Crohn au un risc mai ridicat de a se afla într-o asemenea situație.
Printre manifestările care indică faptul că videocapsula este blocată se numără:
- Dureri abdominale și/sau balonare;
- Dificultăți la înghițire (disfagie) sau dureri la nivelul pieptului;
- Constipație;
- Greață sau vărsături;
- Febră;
- Pierderea apetitului.

Pentru ca videocapsula să fie deblocată, se poate recurge la administrarea unor medicamente, la endoscopie sau chiar la efectuarea unei intervenții chirurgicale.
După ce înapoiezi dispozitivele utilizate în cadrul procedurii cu videocapsula endoscopică, ai în vedere următoarele aspecte:
- Camera din videocapsulă înregistrează rapid imaginile de pe tractul digestiv, fără să se concentreze mai mult asupra unei zone/zonelor care sunt suspecte;
- Mucusul și acumulările de gaze de pe tractul intestinal pot afecta, uneori, claritatea imaginilor înregistrate;
- Camera din videocapsulă nu poate surprinde imagini din interiorul pliurilor intestinale;
- În general, durează aprox. o săptămână să primești rezultatul;
- Dacă medicul nu poate stabili un diagnostic clar după folosirea videocapsulei, recomandă și alte investigații, spre exemplu colonoscopia și/sau biopsia.
Mai mult, ține minte că videocapsula endoscopică nu este indicată dacă te afli în oricare dintre aceste situații:
- Ești însărcinată;
- Ai dificultăți la înghițire;
- Ai suferit o intervenție chirurgicală la nivelul tractului digestiv;
- Ai gastropareză: această afecțiune se referă la faptul că alimentele trec prin stomac într-un ritm mai lent decât ar trebui, ceea ce înseamnă că staționează prea mult acolo. În acest context, intervin manifestări nedorite precum disconfort abdominal, dureri de stomac, greață, vărsături, arsuri etc;
- Ai obstrucție intestinală, adică o blocare parțială sau totală a tranzitului intestinal.
Megacolonul congenital sau boala Hirschsprung: cauze, simptome și tratament
Surse foto: istockphoto.com, pexels.com, Image by javi_indy on Magnific, Image by magnific, youtube.com
Surse articol: hopkinsmedicine.org, mayoclinic.org, myclevelandclinic.org, ncbi.nlm.nih.gov, elht.nhs.uk, sfatulmedicului.ro